Dacă ai oportunitatea să îți exprimi opinia în mod public, deși nu este populară, o vei face? Dacă simți nevoia să te uiți la cer, așezându-te pe o bancă într-o piață publică, o vei face? Dacă tu, ca bărbat, vezi o femeie atractivă care ți-a atras atenția și ai vrea să o cunoști, ai merge să vorbești cu ea, cu toate că te afli într-un magazin, parc, loc public? În caz că răspunsul la aceste întrebări este „NU”, însoțit de o stare de frică atunci poți spune că ai anxietate socială.
Stai liniștit. Toți trecem prin acest lucru. Mai bine de 80% din populația lumii se confruntă cu această tulburare de-a lungul vieții.
Cum apare Tulburarea de Anxietate socială
Avem următoarea situație care este identică cu cea a oamenilor:
Experiment social: maimuțele în cușcă
În cadrul unui experiment, cinci maimuțe au fost închise într-o cușcă. În mijlocul lor se află o scară unde erau atârnate câteva banane de tavan.
Ori de câte ori una dintre cele 5 maimuțe încerca să se apropie de banane, cercatorii le stropeau cu apă rece pe celelalte patru maimuțe.
Această situație s-a tot repetat de atâtea ori încât, după o vreme, de fiecare dată când una dintre maimuțe încerca să urce acea scară, era trasă imediat și agresată de celelalte patru maimuțe.
La scurt timp, niciuna dintre maimuțe nu a mai îndrăznit să urce pe scară.
În continuarea experimentului, cercetătorii au decis să o înlocuiască pe una dintre maimuțe cu una nou-venită. Bineînțeles, nouă maimuță a avut tentația de a urca pe scară pentru a lua bananele. Imediat, celelalte maimuțe au devenit agresive față de ea.
După repetate încercări soldate doar cu comportamentul agresiv al celorlalte maimuțe, noua maimuță a învățat regula socială cum că „nu e voie” să iei bananele atârnate de tavan, chiar dacă nu știa motivul principal al conflictului.
A fost înlocuită și cea de-a doua și scenariul s-a repetat. De remarcat: cea dintâi maimuță, cea care a fost înlocuită, a participat și ea la bătaia pe care a luat-o noul animal. Mai apoi, s-au înlocuit pe rând restul celor trei maimuțe rămase, scenariul rămânând identic.
La sfârșit a rămas un grup de cinci maimuțe. Cu toate că niciuna dintre cele cinci maimuțe nu a fost supuse dușului cu apă rece, acestea au continuat să agreseze pe oricare dintre maimuțele care încercau să ia bananele agățate.
Niciuna dintre maimuțe nu știa care e motivul principal pentru care nu se pot atinge de banane, dar toate știau regulă socială care spune că vei fi agresat la o asemenea intenție!
Explicație: Ele au învățat o regulă socială fără a căuta motivul principal pentru care aceasta a fost construită. În lumea umană, se întâmplă exact același lucru, doar că multe dintre cerințele sociale sunt nerealiste, bazate pe frici și insecurități, mai exact, pe nimic palpabil!
Partea bună este că tu ai capacitate de învățare și de a lua decizii în mod deliberat. Poți trece peste orice anxietate socială dacă îți analizezi gândurile și începi să te comporți diferit.
Sper că ai o imagine generală a subiectului anxietate sociala, iar mai departe vom defini clar contexele la care poți fi supus și care generează anxietate socială, iar tu vei ști care sunt cele benefice și care sunt cele toxice și îți vei putea schimba chiar acum gândurile prin raportare la ele.
Condiționare socială pozitivă vs. condiționare socială negativă (ce generează anxietate sociala)
Condiționarea socială pozitivă: se referă la ansamblul legilor construite de societatea noastră pentru bună funcționare a relațiilor dintre membrii din care este compusă. Mai exact, cu acele norme legale care fac societatea să funcționeze într-un mod armonios.
Spre exemplu, legile sociale ne protejează împotriva furturilor, a atentatelor de ucidere, ori alte infracțiuni. E foarte bine că există condiționarea socială din acest punct de verdere, astfel putem trăi în pace, într-o relaționare organică unii cu alții. Fără aceste legi s-ar trăi ca în „sălbăticie”, relațiile interumane nemafiind la fel. Astfel de situații nu aduc anxietate socială.
Condiționarea socială rea: se referă la acele convingeri iraționale asupra unor lucruri total nerealiste, convigneri ce au fost cimentate în mintea noastră de când eram copii: „Nu face asta! Stai în banca ta! Fii cuminte!! Ascultă de celălalt!! Nu pune întrebări!! Ai să fii văzut prost!! CE VOR CREDE CEILALȚI DESPRE TINE?”..care de fapt…sunt false…
Diferența dintre cele două este dată de inteligența socială și empatia de care dai dovată, în raport cu nevoile și necesitățile celor din jur, dar nu exagerăm acestea până când ele ne-ar strica de tot percepția asupra realității.
1. Simți nevoia să te uiți la cer, dar e multă lume în jur și te inhibă (condiționare socială rea)
-> Doar fă-o! Chiar nimănui nu-i pasă de ceea ce faci.. nu se întâmplă nimic care să-ți afecteze imaginea ta socială.
Totuși, dacă vine lângă tine doamna care mătură străzile și te roagă să te ridici să-și facă și ea traba, o faci! (Condiționare socială bună). Sărmana femeie vrea doar să își facă treaba, ai empatie și uită-te la cer cu câțiva metri mai încolo.
2. Ești în autobuz și fredonezi melodia ta preferată, relativ încet. E cineva atent la tine, îi pasă cuiva? Absolut nimănui!! Simte-te ok cu ceea ce faci! La următoarea stație se așează o bătrânică lângă tine și te roagă să faci liniște că o doare capul pentru că a avut o zi grea. O faci? DA! Pentru că ești inteligent social. Dacă până în prezent nu i-a păsat nimănui, acum este această femeie care îți cere un serviciu. Accepți.
3. Ca bărbat, vezi o femeie ce te atrage, vei merge la ea? Nuu… pentru că e de prost gust, mama te-a învățat să nu vorbești cu străinii, probabil are prieten, sunt alți bărbați în jurul tău care te văd, ce vor crede despre tine?! (condiționare socială rea).
Totuși o faci, pentru că ești congruent cu dorința ta, realizezi că nimănui nu-i pasă, scenariile cu privire la domnișoara respectivă sunt doar în capul tău, iar bărbații chiar te vor admira dacă faci asta pentru că și ei sunt contionati social și au nevoie de inspirație de la cienva care poate ieși din ea.
Te duci totuși și îți spune că este măritată… mai insisiti? NU! Femeia în cauza e căsătorită legal cu un alt bărbat unde se simte fericită. Ești conștient de asta și îți vezi de treabă (Condiționare socială pozitivă)
4. Ești la o dezbatere/adunare socială etc. Vorbitorul propune o idee pe care o exprimă în mod public. Le cere părerea celorlalți și majoritatea îl aprobă, Experiența ta și cunoștințele tale sunt în contradictoriu.
Vrei să spui propria părere, dar ți-e frică să nu fii judecat că fiind „Diferit de ceilalți” (Condiționare socială negativă), totodată, treci peste acest lucru, dându-ți seama că nimeni nu va avea nimic personal cu tine.
Vorbitorul în cauză îți acceptă argumentele, iar apoi te roagă să îi dai voie să își termine discursul. O vei face? DA! E o adunare publică la care el a muncit să-i aducă pe oameni aici. Ți-a acceptat opinia, iar acum îți cere să-l lași să vorbească. (Condiționare socială pozitivă)
Iar acum, vreau să îți arăt un beneficiu practic al înlăturării barierei condiționării sociale care se întâmplă asupra schimbării raportului dintre tine și persoanele din jur. Asta va avea efect direct asupra tulburării de anxietate socială.
Diferența Dintre CONCURENȚĂ și COLABORARE În Dinamica Socială
Amândoi știm că între oameni există unul din cele două raporturi: fie COLABORARE/PRIETENIE, fie CONCURENȚĂ. Primul raport duce la experiențe plăcute și legarea parteneriatelor și prieteniilor de lungă durată, în care ambele părți au ceva de câștigat; iar cealaltă duce fie la pierderi parțiale sau totale pentru o persoană în cel mai fericit caz.. dacă nu chiar pentru amandoua…
Dacă te-ai întrebat vreodată cum se formează cele două și care e acel mic detaliu care îți asigura direcția cea mai eficientă, am câteva puncte de reper pentru tine. 🙂
1. Front comun cu orice persoană: toți oamenii din jurul meu sunt prietenii mei și conspiră la evoluția și binele meu personal. Atunci când tu îi vezi pe oameni că fiind prietenii tăi, ei se conformează inconștient.
E vorba că tu îi faci pe ei prietenii tăi, nu aștepți aprobare sau acceptul lor. Tu le oferi din abundența ta, iar ei sunt fericiți să o primească. Îi privești pe cei din jur cu compasiune, prietenie, colegialitate și fraternitate.
Fiecare dintre ei este „un frate” în drumul vieții ce vrea să te ajute să scoți ce e mai bun din tine. Oamenii sunt adevărate oglinzi pentru noi. Depinde doar cum alegem să interpretăm prezența lor.
2. Oferă energie și emoții plăcute: oamenii sunt atrași că un magnet de experiențele emoționale plăcute, piesa de rezistență fiind sentimentul de apartenența socială, în care nu doar că sunt prezenți la interacțiune, dar ei fac parte din ea, simt că nu sunt singuri, ci sunt împreună cu alte persoane, în care nu mai exiști tu că indivd, ci noi că entitate, că un tot. Nu e vorba de MINE, e voba de NOI. NOI SUNTEM, în loc de EU SUNT.
3. Raportul câștig- câștig: în orice interacțiune cu o altă persoană, în termenii de costuri-beneficii (timp, energie, resurse), ai în vedere că atât tu, cât și cel din fața ta, să fiți satisfăcuți de interacțiunea avută, amândoi va atingeți un obiectiv.
Spre exemplu, dacă tu ești într-o ședință de coaching, trainerul în cauza câștigă experiență, dezvoltarea competențelor profesioanle, resurse financiare precum și împlinirea de a OFERI ceva; în timp ce celelalt câștigă soluțîi eficiente la problemele lui precum și un plan de acțiune spre obiectivul propus. Așadar, ai în vedere că ambele părți să iasă în câștig, nu doar tu sau el. 🙂
Cum ști că încă ești condiționat social, te afli în conflict cu ceilalți și ești departe de a te vindeca de anxietate socială?
1. Simți emoții negative față de cei din jurul tău: invidia, răutatea, sentimentul de inferioritate sunt semne clare că problema este la tine și nu la celălalt. Învață să îți gestionezi emoțiile, să nu te identifici cu ele, și să înțelegi faptul că există destul câștig pentru fiecare.
2. Vrei că celălalt să piardă pentru că tu să câștigi: e o convingere falsă. A „falimenta” pe alții rezultă succesul tău. Sunt mulți alți factori de care trebuie să ții cont, factori pe care îi poți „bifa” mai ușor făcând echipa cu oamenii ce îi ai alături, decât a concura cu ei.
Cine crede că lumea e un loc prietenos și oricine e prieten e gata să aibă toate acele comportamente care îi vor reschimba realitatea.
În concluzie, condiționarea socială reprezintă un ansamblu de convingeri ce au fost învățate fără voia noastră, datorită mediului în care am crescut. Ea poate fi pozitivă, atunci când te ajută să relaționezi mai bine cu oamenii din jurul tău, dar poate fi și negativă, atunci când n-are niciun fundament logic, când insecuritățile sunt doar în propria minte și ele nu coincid cu realitatea obiectivă, fapt ce poate duce la simptomatologia de anxietate sociala.
Până dată viitoare, înțelepciune și curaj pentru a lăsa în urmă tot ce ai fost învățat prost!
Cu Respect,
Lucian Pușcașu
NOTA: Ți-am prezentat doar un aspect și o metodă care poate favoriza reducerea simptomatologiei de anxietate socială. Mai sunt foarte multe aspecte încă nediscutate despre subiectul „anxietate socială”. Vreau să îmi scrii într-un comentariu mai jos dacă ești interesat să afli și alte metode și informații despre anxietate sociala.
P.S. Daca ti-au placut informatiile oferite in acest articol, ai mai jos cateva link-uri catre articole asemanatoare:
1. Cum influențează inteligenta emotionala interacțiunile tale cu oamenii.
* Dacă ți-a plăcut acest articol, abonează-te la newsletter pentru a primi săptămânal informații suplimentare prin e-mail. Totodată, nu uită să acorzi un Share acestor randuri pentru a vedea și prietenii tăi ceea ce citești, un Like paginii de Facebook, precum și un Follow pe Instagram, pentru a rămâne în contact cu viitoarele postări de pe blog. În cele din urmă, materialele psihoeducaționale sunt livrate și în format video, prin platforma YouTube. Așadar, te invit să ne vedem și acolo, abonându-te la canal.*
#dezvoltarepersonală #psihologie #psiholog #psihoterapie #psihoterapeut #semped #sănătateemoțională #sănătatemintală #psihoeducație #psihologiepozitivă #dezvoltareprofesională #blogger
Super articol !
Multumesc! 🙂