Ce este fericirea?
Ce este fericirea? O întrebare atât de simplă care poate ascunde de la cele mai superficiale răspunsuri până la cele mai adânci şi însufleţite trăiri ale fiinţei umane. Dacă vei întreba un număr mai mare de oameni ce îşi doresc ei de la viaţă, cel mai comun răspuns ar fi: “să fiu fericit/ să obţin fericirea”. Aproape că a devenit un clişeu treaba asta cu fericirea, dar asta nu înseamnă că şi-a pierdut din semnificaţie.
Fericirea e un măr al discordiei pentru existenţa umană. Deşi e un aspect normal şi firesc din viaţa oricărei persoane, parcă tot mai mulţi oameni îşi pierd fericirea. Nu e ceva ce se învaţă, ci o capcitateate înnăscută de a fi. Fericirea se afla în tine. 🙂
Nevoia de a trăi fericirea e înscrisă în codul tău genetic. Probabil ai mai auzit asta, dar adevărul e că te-ai născut pentru a fi fericit. Asta nu înseamnă că vei primi fericirea de la ceva sau cineva într-o anumită formă, dar nici că nu o poţi obţine uşor.
Ba mai mult, nu aş vrea să spun că e punctul central al vieţii, dar putem fi de acord că e o stare de spirit ce se simte până în cele mai simple momente din rutina zilnică şi fără de care parcă viaţa şi-ar pierde sensul şi culoarea.
Fericirea a fost analizată şi discutată atât de ştiinţele exacte cât şi de dogmele spiritualităţii. Fiecare a încercat să explice mai bine fenomenul şi căile de a obţine fericirea. Poate că ar trebui mai mult de 3 vieţi până să ajungem a cunoaşte fericirea în forma ei cea mai pură.
Dar zilele vieţii omului sunt doar praf şi pulbere. Eşti doar un simplu om din cele 7 miliarde ale planetei care va trăi un timp extrem de limitat. Dacă tot e atât de scurtă, măcar trăieşte fericit. 🙂
Printre nenumăratele abordari ştiinţifice şi filosofice, şi psihologia a căutat să explice acest fenomen cum a ştiut ea mai bine: prin studii şi analiză continuă a psihicului uman. Fericirea e o stare psihologică a omului.
Prin urmare, şi-a propus să identifice cum oamenii aleg să traiescă fericirea, ce îi diferă pe cei fericiţi de cei nefericiţi, precum şi modalităţile practice prin care oricine poate atinge mai uşor fericirea. Aşadar, pentru astăzi vreau să îţi ofer câteva recomandări pentru a trăi un pic mai bine fericirea.
Cele 3 modalităţi prin care vei atinge fericirea
1. Emoţiile pozitive constituie cea mai simpla formă de fericire.
Ele sunt cărămizile din care e construită fericirea de moment. Fericirea bazată pe emoţiile pozitive mai este numită şi fericirea hedonică deoarece are la bază principiul plăcerii. Aşa cum probabil ai intruit, aici fericirea capătă contur pe baza lucrurilor pe care, daca le-ai face, îţi vor produce plăcere.
Deci gândeşte-te: ce îţi place să faci? Care sunt acele lucruri care îţi produc plăcere? Sugestia mea e să îţi faci chiar acum o listă cu 10 comportamente pe care atunci cânt le faci, ştii că îţi produc emoţii pozitive şi te duc mai aproape de fericirea proprie.
Odată stabilite, trebuie aplicate cu prioritate în viaţa ta. Altfel, nu vei fi fericit. Fă acest lucru chiar acum. Ia o listă şi începe să scrii în jur de 10 lucruri care îţi produc plăcere. Poate fi cititul, sau ieşitul în oraş ori timpul petrecut cu prietenii sau cu familia. Caută să programezi aceste activităţi în aşa manieră încât ele să îşi găsească loc în rutina ta zilnică.
2. Exprimarea punctelor forte
Calităţile recunoscute (de către tine şi de către alţii) pot fi o sursă veritabilă de fericire. Explicaţia e foarte simplă: ai anumite puncte tari, trăsături faine care trebuie exprimate în viaţa socială, la job, în relaţii etc. Asta poate fi o posibilă explicaţie pentru oamenii care sunt buni în profesia lor şi nu numai. Satisfacţia personală şi profesională e o sursă veritabilă prin care poţi dobândi fericirea.
Fiecare om are propriile lui calităţi ori aptitudini care, prin exerciţiu, devin competenţe. Trebuie să găseşti acele lucruri care te reprezintă şi la care ştii că eşti mai bun decât majoritatea oamenilor. Nu trebuie neapărat să fii excelent, ci destul de bun, într-o primă fază.
O potenţială competenţă care te poate împinge peste media oamenilor e suficientă pentru a simţi fericirea zilnic. Competenţele tale pot aparţine oricărui domeniu: bucătărie, scriere, dans, muzică, sport, pictură etc. Indiferent de domeniu, asigură-te că ai competenţa necesară în a produce rezultate recunoscute atât de tine, cât şi de cei din jur, şi nu în ultimul rând, că te reprezintă.
O greşeală e să te focusezi mai mult decât trebuie pe punctele tale slabe. Astefel nu îţi va mai rămâne timp pentru punctele tale forte. Dacă acţionezi conform punctelor forte nu doar că vei avea o perfomanţă ridicată, dar vei menţine fericirea mai mult timp pe parcursul zilei.
Aşadar, lasă deoparte slăbiciunile şi focusează-te pe calităţi. Nu contează foarte tare dacă eşti bun la ceva, dar nu eşti bun la altceva. Important e să conştientizezi diferenţele şi să investeşti timpul în ceea ce merită.
Probabil vei spune că sunt unele lucruri la care nu eşti bun, dar ai vrea să devii. Poate eşti sportiv de performanţă şi ţi-ai dori să înveţi să cânţi la chitară. Nu îţi face griji. Acest lucru nu ar trebui să îţi răpească fericirea. Nu contează că eşti bun la ceva şi tu vrei să excelezi în altceva.
Dacă reuseşti să identifici punctele forte, datoria ta este să setezi planurile pe termen lung astfel încât să faci lucrurile care aduc satisfacţia şi fericirea şi să laşi loc şi pentru a-ţi dezvolta abilităţi şi în domeniul la care nu eşti atât de bun.
Deci dacă eşti sportiv, fă lucrul acesta 8 ore cum erai obişnuit şi studiază muzica 2 ore în timpul liber. Dacă raportul e corect, vei învăţa să cânţi la chitară şi vei fi şi fericit. Investeşte corect timpul şi vei simţi fericirea preponderent în viaţa ta.
3. Viaţa cu sens:
Viaţa cu sens aduce fericirea în cea mai diluată formă, comparativ cu celelalte două modalităţi. După o anumită categorizare, fericirea are două coordonate: intensitate (cât de puternic simţi tu fericirea) şi durată (cât timp ţine fericirea).
Emoţii pozitive te fac să simţi fericirea foarte intens, dar doar pe moment. Punctele tari nu au aceeaşi intensitate pe care o oferă emoţiile, dar au o durată mai lungă de timp (cât ţine activitatea). Astfel, viaţa cu sens aduce fericirea cel mai preponderent în viaţa omului, chiar dacă ea nu e mereu la fel de intensă precum primele două. Ea constă în trăirea propriei vocaţii, a scopului existenţial, a trăirii pentru o cauză ori pentru cei din jur sau prin valorificarea valorilor personale.
Despre vocaţie şi scop existenţial am mai vorbit şi în alte articole, dar mai ales în PDF-ul pe care îl primeşti la abonarea acestui blog, deci nu voi insista. Voi detalia în schimb, conceptul de valori personale.
Valorile tale sunt acele lucruri care constituie esenţa personalităţii tale şi care se exprimă în lucrurile care sunt importante pentru tine. Valorile tale sunt cardinale deoarece ele oferă un anumit curs, direcţie vieţii tale.
Aceste valori trebuie să se exprime în rutina ta zilnică, să îţi contureze viaţa. Vreau chiar acum să iei o foaie de hârtie şi să scrii primele 3 valori fără de care simţi că nu ai putea să exişti. Poate fi vorba de profesie, familie, Dumnezeu, bani, educaţie, sănătate etc. Odată conştientizate, îţi rămâne datoria de a-ţi construi desing-ul vieţii conform lor. Ele te vor face să simţi fericirea fără a-ţi da seama.
Statistici ce vizează fericirea
1. Fericirea diferă de la om la om în proporţie de 50% datorită factorilor genetici. Asta nu înseamnă că jumatate din fericirea ta se datoreză zestrei tale genetice, ci că noi experimentăm fericirea cu până la 50% mai diferit faţă de alte persoane datorită anumitor aspecte cu care ne-am născut.
Spre exemplu unii oameni sunt mai optimişti din fire deci au şanse mai mari să trăiască fericirea la nivel subiectiv. Alţii au un temperatemt mai extravert deci sunt mai orientaţi spre alţi oameni cu care pot trăi şi împărţi fericirea. Explicaţiile pot continua, dar cred ca ai prins ideea. Diferenţele dintre oameni sunt de maxim 50% în ceea ce priveşte fericirea.
Ce e important pentru tine este să înţelegi cum funcţionezi tu şi unde ai mai mare şansele să trăieşti fericirea. Dacă eşti o persoană extravertă trebuie să stai printre oameni. Pe de altă parte, unii oameni au o deschidere mai mare spre experienţe.
Ei pot trăi diferitele experienţe ale vieţii mai intens. Dacă eşti deschis spre experienţe, călătoreşte. Angajează-te în această călătorie a autodescoperirii şi evoluţiei personale. Cu timpul vei învăţa să te descoperi. Ca urmare, fericirea va veni mai uşor şi natural spre tine.
2. Fericirea e dată de factorii externi, controlaţi de noi, în proporţie de 40%. Trăieşti într-un mediu social cu diferite oportunităţi. Dacă profiţi de aceste oportunităţi în formele în care apar ele poţi menţine fericirea.
Practic, oportunităţi de a trăi şi experimenta viaţa sunt la tot pasul. Exemple sunt nenumărate şi au la bază dinamica socială dintre oameni. Dacă eşti om de afaceri şi găseşti o persoană cu care rezonezi ca personalitate şi viziune, poţi încheia colaborări.
Poţi merge la petreceri unde să te întâlneşti cu diferiţi oameni şi să socializezi cu ei. În mediu social poţi găsi competitivitate, alinţă, provocări, o persoană de sex opus cu care poţi forma un cuplu, precum şi oameni de la care poţi învăţa diferite lecţii. Prin micile tale decizii şi acţiuni în viaţa de zi cu zi poţi menţine fericirea. Depinde de tine cum alegi să te raportezi la aceste oportunităţi.
3. Fericirea constă în evenimentele de viaţă în proporţie de 10%. Fiecare om are o viziune unică asupra vieţii şi o modalitate de a se raporta la ea în consecinţă. Totuşi, un lucru îl avem cu toţii în comun: nevoia de a ne formula dorinţe şi a ne seta aşteptări de la viaţă.
Acest lucru provine din funcţia creierul nostru de a extrage regularităţi şi forma proiecţii pe baza lor. Acest mod de funcţionare a minţii noastre poate fi tradus în formula dacă X atunci Z. Dacă se întâmpla X, voi avea parte de Y; dacă reusesc să X atunci mă voi simţi Y.
Aşadar, noi ne proiectăm fericirea pe baza expectanţelor proprii. Dacă ele se îndeplinesc, suntem fericiţi. Interesant e că acest mod de a atinge fericirea reprezintă doar 10%. De aici reiese că nu ar trebui să ne agăţăm atât de mult de expectanţele noastre.
În schimb, să ne focusăm mai mult pe cum ne putem dezvolta trăsăturile de personalitate şi cum putem să trăim conform cu oportunităţile sociale existente la momentul prezent.
BONUS: Fericirea aduce longevitate. Studiile arată că cei care sunt fericiţi trăiesc în medie cu 7-10 ani mai mult. Deci dacă îţi construieşti viaţa într-o formă în care valorile tale sunt respectate, îţi exprimi competenţele şi faci acele lucruri care îţi produc plăcere, nu doar că vei fi mai fericit, dar chiar vei trăi mai mult.
Fericirea în a avea şi a fi
Bineînţeles, nelipsitul a avea vs. a fi în a atinge fericirea. Personal cred că e o ipocrizie să o excluzi pe una sau pe cealaltă. Amândouă fac parte din vieţile noastre. Ele includ fericirea şi o menţin.
Să fii prins în paradigma de “a avea” te va face un sclav ai bunurilor materiale, iar fericirea ta va fi mereu condiţionată de lucruri externe prin care apare bucuria şi satisfactia de moment, dar care va dispărea dupa un moment dat.
Dacă trăieşti doar după acest principiu, cât timp ai aia şi cealaltă, eşti fericit. Nu le mai ai, fericirea dispare. Deci iar o vei căuta în alte lucruri care să te facă fericit şi tot aşa. E un ciclu continuu. Spuneam la începutul articolului în sens metaforic că fericirea e în tine, în primul rând. De aici şi necesitatea de “a fi”.
Unii oameni spun că a avea bani e o condiţie necesară pentru a fi fericit. Nu aş duce lucrurile chiar atât de departe. Într-adevar, banii nu aduc fericirea, dar o întreţin. Sunt o componentă esenţială pentru primele două modalităţi prezentate: emoţiile pozitive şi exprimarea competenţelor (a avea), însă fără trăirea valorilor, fericirea nu ar fi una completă (a fi).
A fi constant în raportarea sănătoasă la noi înșine. E o alegere între a te plânge, fi depresiv și a alege să te orientezi spre lucrurile frumoase din viata ta. A te căuta pe tine și părțile din jurul tău care caută să ofere celor din jur în mod neconditionat.
Un singur lucru pentru a atinge fericirea
Însumând cele discutate, putem observa că emoţiile pozitive şi valorificarea deprinderilor sunt destul de mult condiţionate de factori externi. Poate nu ai bani să faci acele lucruri care să te facă fericit. Poate eşti la un job total diferit de competenţele tale, dar de care trebuie să ţii pentru că nu ai încotro.
Fericirea în ambele cazuri nu poate fi atinsă. Totuşi, să ai valori puternic înrădăcinate în conştiinţa ta e cel mai accesibil şi puternic lucru care îţi va menţine fericirea pe termen lung. Da, poate nu ai bani pentru a face ce îţi place.
Da, poate nimeni nu îţi recunoaşte valoarea adevărată în contextele sociale în care eşti pus, însă valorile sunt parte a fiinţei tale. Nu ţi le oferă nimeni, nu ţi le ia nimeni. Nu te costă nimic şi nu ai nevoie de aprobarea celorlalţi pentru a le trăi.
Poţi fi o persoană săracă şi nevalorizată, dar dacă ai câteva valori după care să îţi ghidezi viaţa, valori în care crezi şi pe care să le poţi apăra, ele îţi vor oferi o viaţă cu sens prin care vei ajunge să trăieşti fericirea.
Aceasta e concluzia mea pentru tine: începe prin conştientizarea valorilor personale şi continuă cu acele activităţi care îţi produc plăcere, împreună cu recunoaşterea calităţilor personale. Aş vrea să închei articolul aici, dar n-o pot face până nu îţi prezint cum arată fericirea pentru mine.
Ce înseamnă pentru mine fericirea
Cel mai tare mă mir când văd tineri de vârsta mea care îşi pun poze pe Facebook sau Instragram cu ei prin ţări exotice, având la descriere “relaxare/ odihnă/ vacanţă”. Dacă eşti unul dintre ei, crede-mă… chiar nu te înţeleg. 🙂
Am senzaţia că duci o viaţă fie plictisitoare, fie lipsită de provocări, fie prea grea şi chinuitoare în care nu îţi găseşti sensul. Omule, te compătimesc! Dacă mergi în vacanţe cu ideea de a te bucura acum, cât mai poţi, pentru că după iar mergi la muncă, e o problemă.
Bine, asta nu înseamnă că îmi pare rău ori că nu cred ca ar merita cineva o vacanţă. Dacă pentru tine vacanţa e o formă de eliberare din rutina zilnică, chiar e o problemă. E un semn clar că nu atingi fericirea naturală, care ar trebui să fie nelipsită în rutina ta zilnică.
Când mergi într-o vacanţă, tot ce pot spera este ca tu să o vezi drept oportunitate de a trăi valoarea cunoşterii, valoarea iubirii (dacă pleci cu persoana iubită) sau valoarea educaţiei (dacă ai în minte un scop didactic).
Viziunea mea asupra vieţii constă în a fi constant fericit, indiferent de locul sau timpul în care te afli. Cele trei principii bazate pe studiul psihologiei îmi confirmă viziunea.
Cât despre mine, pot spune că sunt într-o vacanţă continuă. Bineînţeles, nu în sensul tradițional al cuvântului, care implică tot felul de concedii. Pentru mine e o permanentă vacanţă deoarece eu trăiesc ceea ce predic.
Studiez psihologia, caut să mă îmbunătăţesc personal şi profesional, testez pe propria piele tot ceea ce învăţ, scriu texte cât pot de bine, pun o parte din trăirile şi experienţele mele în fiecare dintre ele. Am propriile eşecuri, propriile frustrări şi incertitudini, propriile momente în care cred că totul e degeaba.
Am propriile dureri emoţionale de care mă îngrijesc privind spre trecut, dar şi aspiraţiile în lumina viirorului spre care mă îndrept cu toată speranţa. Mă asigur că nu trece zi fără a mai pune o cărămidă la visurile mele, fiind totodată ancorat în prezent, bucurându-mă de tot ceea ce îmi oferă el. Munca pe care o depun îmi aduce fericirea. Ea mă relaxează, ea mă hrăneşte, ea mă înnobilează, ea însufleţeşte.
Asta nu înseamnă că nu iau câte o pauză să ies prin parc cu cineva, să mă uit la un film cu apropiaţii sau să fac o ieşire la munte o dată, de două ori pe an cu prietenii. Pentru mine, ieşirile periodice nu sunt o formă de a scăpa din rutina zilnică şi a mă relaxa complet, ci o modalitate de a sta printre oameni, care e o valoare.
Eu unul nu am fost niciodată într-o vacanţă/ concediu de relaxare. Ce-i drept, sunt şi cam tânăr şi fără bani să am timp să merg în vacanţe. Puţinele dăţi în care am călătorit au avut ca scop o reîmprospătare a propriului meu spirit. Vedeam în ele o cale excelentă pentru a-mi trage puţin sufletul şi pentru a decide încotro se îndreaptă viaţa mea.
Deci nu prea vreau să aud de relaxare. Când ai stabilite scopuri precum screirea de articole sau cărţi care speri să aibă un real folos pentru cei la care ajung, ori înţelegerea minţii şi sufletului uman în speranţa că poţi face ceva pentru oamenii care nu-şi găsesc liniştea interioară, ori când simţi că viaţa te cheamă către a împlini o misiune pe care nu o poţi înţelege cu mintea, dar o simţi cu inima, lucrurile lumeşti nu mai au acelaşi efect asupra ta.
Nu prea mai ţii evidenţa timpului. Nu mai exista noapte şi zi în sensul propriu. Timpul tău devine cu adevărat moneda de schimb pentru realizarea Misiunii Personale. Începi să înţelegi că fericirea şi împlinirea izvorăsc din fiinţa ta care urmează drumul îndeplinirii propriei legende.
Lucian Puşcaşu
* Dacă ți-a plăcut acest articol, abonează-te la newsletter pentru a primi săptămânal informații suplimentare prin e-mail. Totodată, nu uită să acorzi un Share acestor randuri pentru a vedea și prietenii tăi ceea ce citești, un Like paginii de Facebook, precum și un Follow pe Instagram, pentru a rămâne în contact cu viitoarele postări de pe blog. În cele din urmă, materialele psihoeducaționale sunt livrate și în format video, prin platforma YouTube. Așadar, te invit să ne vedem și acolo, abonându-te la canal.*
***Dacă nu ai timp de citit, acest articol poate fi parcus și în format audio.***
#dezvoltarepersonală #psihologie #psiholog #psihoterapie #psihoterapeut #semped #sănătateemoțională #sănătatemintală #psihoeducație #psihologiepozitivă #dezvoltareprofesională #blogger