Liderul are o viziune în care membrii tribului său cred şi pentru care lucrează pasional spre a o îndeplini împreună cu aceştia. Liderul dobândeşte încrederea celor din jur prin empatia şi grija pe care o poartă faţă de fiecare om pe care-l are în subordine. În cele din urmă, liderul e persoana care aduce cea mai multă valoare în grupul de care aparţine.
Liderul are printre cele mai importante atribuții dintr-un grup. Caracteristicile principale ale liderului le-am prezentat deja în articolul trecut. Pe lângă acestea, probabil cea mai însemnantă dintre ele e capacitatea de a asigura coeziunea şi unitatea grupului. Liderul are datoria de a dizolva conflictele şi dezacordurile din interiorul grupui său. Astfel, el creează un nucleu de unitate între toți membrii grupului de care are grijă.
În acest scop, ţi-am descris cinci situaţii comune care ameninţă coeziunea grupului, precum şi recomandările pentru a le înlătura în cel mai eficient mod posibil. La final îţi voi oferi un plan alcătuit din cinci paşi prin care poţi întări legăturile din interiorul grupului tău.
1. Ameninţarea externă
Când apare un lucru care ne ameninţă, oamenii tind să lase orgoliul şi divergenţele deoparte şi caută să lucreze împreună pentru a ieşi din situaţia primejdioasă. În astfel de momente, se activează în mod automat instinctul de supravieţuire, iar oamenii devin mult mai sensibili unii faţă de alţii, mai ales că toţi împărtăşesc aceeaşi suferinţă.
Numeroase studii concluzionează că rupturile din interiorul grupului se dizolvă atunci când există o amenințare opusă din exterior. Mai exact, evenimentele externe ne trezesc nevoia de afiliere și de a căuta sprijin, creând un sentiment intens de unitate.
Conflictele intersocietale și tulburările interne încetează adesea atunci când oamenii lucrează pentru a înlătura dușmanul comun. Cu cât se gândesc mai mult la grup, cu atât mai puțin se gândesc la ei înșiși.
Acest lucru se observă cel mai bine în războaiele purtate de către soldaţi. Modalitatea de a-i determina pe soldați să lucreze împreună și să mențină moralul este să-i facă să se simtă parte a unui grup care luptă pentru o cauză demnă.
Acest lucru îi distrage de la propriile interese și le satisface nevoia de a face parte din “ceva mai mare decât ei”, idealul păcii şi dobândirea victoriei, în cazul lor.
Recomandare: Prezintă problemele în termen de ameninţare la adresa fiecărui individ. La fel de important, prezintă soluţia ca fiind un produs al muncii comune a tuturor membrilor grupului.
În cele din urmă, numeroase studii subliniază faptul că atunci când oamenii sau echipele lucrează împreună pentru a atinge un scop comun, tensiunea scade. Dacă există combatere sau lipsă de coeziune, a-și îndreaptă atenția către o forţă comună din exterior care îi ameninţă va recrea nivelul de coeziune iniţial, poate chiar mai pronunţat.
2. Reducerea nivelului de conflict
a) conflicte interpersonale: apar la nivelul interacţiunilor dintre indivizi. Pur şi simplu apar din cauza diferenţelor de personalitate dintre oameni sau datorită incovenienţelor în rezolvarea sarcinilor. N-am să intru în detalii pentru că ele se pot rezolva relativ simplu: liderul trebuie să asigure contact și proximitate. Păstrează interacţiunile constante în interiorul grupului, iar ei se vor familiariza unii cu alţii.
b) conflicte intrapersonale: apar la nivelul individului deoarece mintea lui nu găseşte un sens în munca pe care o prestează. O minte care nu are un motiv, un “de ce” pentru care să investească energie cu spernţa de a obţine ceva, va avea de suferit. Când nu avem pe ce să ne concentrăm atenția, mintea noastră își creează propria neliniște și temerile încep să prindă rădăcini.
Dar de îndată ce există ceva de interes care să absoarbă atenția, în care să creadă, mintea se liniștește. Obiectivul nostru este cunoscut și mintea noastră devine absorbită complet în ceva care are sens.
Din cele două rezultă că oamenii au nevoie să găsească un obiectiv comun care să le ofere sens. Atâta vreme cât ei vor împărţi acelaşi motiv pentru care să muncească împreună, conflictele vor fi reduse şi evitate în mod natural.
Recomandări:
a) Contact fizic. Nu subestima niciodată puterea atingerilor şi a contactului uman. Dacă este posibil, încearcă să creezi o situație în care membrii îşi pot strânge mâinile, sau se pot bate pe umăr, unii pe alţii. Atingerile fizice cresc foarte mult sentimentele noastre de intimitate. Ne simțim mai conectați cu cei pe care îi atingem fizic.
b) Secretul motivării oamenilor și menținerea moralului este acela de a-i determina să se gândească mai puțin la ei înșiși și mai mult la obiectivul grupului. Implică-i într-o cauză comună sau uneşte-i împotriva unei ameninţări comune. Fă-i să-și vadă supraviețuirea ca fiind legată de succesul colaborării în ansamblu.
3. Înlătură-i pe indivizii toxici
Liderul pleacă de la ideea cum că oamenii care lucrează pentru binele comun sunt cu adevărat entuziaşti şi preocupaţi de munca lor. Atât cuvintele, cât şi acţiunile lor sunt îndreptate spre direcţia respectivă. Bineînţeles, acesta e scenariul ideal. Din păcate, unii oameni nu rezonează cu idealul şi viziunea pe care tu o propui, sau pur şi simplu nu sunt oameni foarte morali de felul lor.
Recomandare: Cu aceşti oameni nu merită să te complici. Pur şi simplu ar trebui să îi înlături.
De unde ştii că ai de-aface cu astfel de oameni? Fii atent la semnele egoismului. Aceste persoane se folosesc de poziția în grup pentru a avansa în interese pur personale şi nu pentru a urma o viziune în care crede.
Dacă nu ţii cont de asta, într-o zi te poţi trezi ca ai o echipă de indivizi egoişti, răi şi individualişti. Nu ar exista stări de bine şi de colaborare între indivizi. Dar într-un grup în care oamenii s-au conectat cu adevărat, stările de spirit și emoțiile sunt atât de contagioase încât entuziasmul lor parcă vine de la unul singur.
Din fericire, moralitatea în grup este contagioasă: pune pe rând câte un om într-un grup deja coeziv, și observă dacă deprinde acel spirit. În caz contrar, se va autoizola singur, fără să depui tu efort.
4. Identitatea grupului
Indivizii ar trebui să se identifice cu grupul, să îi reprezinte. Un studiu realizat de Ross și Samuels (1993) care a concluzionat că numele unui grup are o mai mare influență asupra nivelului de competitivitate decât personalitatea indivizilor. Au descoperit că atunci când participanții au rezolvat sarcini pentru a reprezenta grupul respectiv, având un nume care să îi definească, erau mult mai entuziaşti.
Recomandare: tranformă grupul într-o entitate vie. Dă-i un nume reprezentativ cu care oamenii să se identifice. Acest lucru e cel mai uşor de observat la reprezentanţii de branduri mari. Ei promovează brandul deoarece se mândresc şi se identifică cu el.
5. Oferă recompense şi pedepse
Noi, oamenii, suntem egoiști prin natură. Primele noastre gânduri în orice situație se rotesc în jurul propriilor noastre interese: Cum mă va afecta acest lucru? Cum mă va ajuta? În același timp, încercăm să ne deghizăm egoismul, făcând ca motivele noastre să pară altruiste sau dezinteresate.
Nu putem să scăpăm de înclinaţia noastră animalică, dar putem să o controlăm cu ajutorul recompenselor şi pedepselor. O sumedenie de studii din psihologia behavioristă au demonstrat cum recompensele şi pedepsele îi fac pe oameni să se autocontroleze şi să se tempereze. Liderul ar trebui să aibă în vedere acest aspect.
Recomandare: Liderul să folosească puterea recompenselor şi a pedepselor pentru a-i aduce mai aproape pe oameni şi de a descuraja conflictele dintre ei. Pur şi simplu, dacă tu eşti liderul, îi poţi pedepsi când ajung la divergenţe şi îi poţi recompensa pentru lucrurile bune pe care le fac împreună.
Liderul trebuie să folosească aceste metode cumpătat, nu obsesiv. Oferărecompense când există merite și pedepse rare, dar semnificative.
Paşi pentru a deveni un lider bun
Pornind de la principiile şi recomandările prezentate, hai să vedem ce poţi face tu în mod concret pentru a fi perceput drept liderul de care oamenii tăi au nevoie.
Pasul 1: Liderul îi adună pe oameni in jurul unei cauze. Fă-i să lupte pentru o idee. Acum, mai mult ca oricând, oamenii au foamea să creadă în ceva. Ei simt un gol care, lăsat indiferent, va duce la a se umple cu vicii şi adicţii. Profită de acestă nevoie, canalizând-o către o cauză pentru care au convingerea că merită să lupte.
Pasul 2: Liderul “menține burţile pline”. Oamenii nu pot rămâne motivați dacă nevoile materiale nu sunt satisfăcute. Dacă se simt exploatați în vreun fel, egoismul lor natural va ieși la suprafață și vor începe să se desprindă de grup. Liderul foloseşte o cauză, ceva abstract sau spiritual, pentru a-i uni pe oameni, dar pe termen lung trebuie satisfăcute nevoile materiale.
Pasul 3: Liderul oferă exemplul personal. Entuziasmul cu care oamenii se alătură unei cauze scade inevitabil dacă nu e întreţinut de modelul ce-l oferă liderul. Un lucru clar care grăbește pierderea și care produce nemulțumiri este sentimentul că liderul nu practică ceea ce predică.
Chiar de la început, oamenii tăi trebuie să te vadă executând propriile tale ordine, împărtășind pericolele și sacrificiile prin care chiar ei trec. În loc să încerci să-i împingi de la spate, fă-i să alerge pentru a ține pasul cu tine.
Pasul 4: Liderul influenţează emoţional. Cel mai bun mod de a motiva oamenii nu este prin rațiune, ci prin emoție.
Pasul 5: Managementul recompenselor şi pedepselor. Se conformează la cerinţele tale? Încă se mai împotrivesc. Chiar dacă ai făcut perfect ceilalţi paşi, rezultatele nu vor fi mereu cele aşteptate. De aceea, cheia managementului omului este un echilibru între pedepse și recompense. Prea multe recompense pot întări egoul oamenilor, identificându-se cu ele, iar prea multe pedepse le va distruge moralul.
Concluzie
Numeroase studii concluzionează că divergenţele dintre oameni se dizolvă atunci când există un lucru amenințător în exteriorul grupului. Aşadar, cel mai rapid mod de a instaura cooperarea este prin a-i orienta pe oameni să lucreze pentru a combate acea primejdie pentru a opri orice formă de competiție din interiorul grupului. Un dușman comun aduce părțile opuse împreună mai repede decât orice alt tip de tehnică a coeziunii grupului.
Asigură-te că grupul tău se identifică cu o imagine, un simbol care să-i definească atât la nivel individual, cât şi la nivel de grup. Spre exemplu, numele dat grupului influențează în mare măsură niveluri de cooperare.
Recompensează şi pedepseşte actele care duc la coeziunea şi unitatea grupului, înlăturând persoanele care nu au integritate şi care nu respectă regulile morale. Urmează aceste principii şi devin-o liderul de care toţi au nevoie.
Lucian Puşcaşu
***Dacă nu ai timp de citit, acest articol poate fi parcus și în format video pe YouTube.***
* Dacă ți-a plăcut acest articol, abonează-te la newsletter pentru a primi săptămânal informații suplimentare prin e-mail. Totodată, nu uită să acorzi un Share acestor randuri pentru a vedea și prietenii tăi ceea ce citești, un Like paginii de Facebook, precum și un Follow pe Instagram, pentru a rămâne în contact cu viitoarele postări de pe blog. În cele din urmă, materialele psihoeducaționale sunt livrate și în format video, prin platforma YouTube. Așadar, te invit să ne vedem și acolo, abonându-te la canal.*
#dezvoltarepersonală #psihologie #psiholog #psihoterapie #psihoterapeut #semped #sănătateemoțională #sănătatemintală #psihoeducație #psihologiepozitivă #dezvoltareprofesională #blogger