Schema Therapy este o terapie validată științific care are ca scop tratarea problemelor emoționale care-și au origini în copilărie. Schema therapy își propune identificarea traumelor pe care o persoană le-a suferit când era copil și vindecarea de aceste traume prin procedee specifice.
Fiind o abordare integrativă, Schema Therapy include tehnici din mai multe abordări terapeutice: psihanaliză, umanism, cognitiv-comportamentală. Astfel, schema therapy oferă o abordare completă care duce la schimbarea ta ca persoană, pe trei nivele: stil de gândire, eliberarea de emoții nesănătoase și modalități de a te comporta.
Dacă în articolul trecut am vorbit despre ce presupune Schema Therapy în mod teoretic, în cel de astăzi vom aborda caracterul practic al demersului terapeutic. Vom oferi, în linii mari, direcțiile de tratament precum și principalele tipuri de traumă prin care o persoană poate trece, rămânând ca tu să le identifici pe acelea care ți s-au întâmplat ție.
Teoria Schema Therapy
O schemă este un model de percepere a sinelui, a oamenilor și a viații. Dacă schmema are origini într-un eveniment traumatic din copilărie ori adolescență, ea va fi negativă, durabilă, rezistentă la schimbare și va duce la autosabotarea ta ca individ, în încercarea de a-ți îndeplini diferitele obiective în ariile de viață importante pentru tine
Având origini în prima parte a vieții, ea este consolidată prin gânduri, convingeri, acțiuni, experiențe și relații de-a lungul vieții tale. Spre exemplu, dacă nimeni nu te-a iubit și înțeles când erai copil, îți vei întări credința cum că nu meriți iubire de fiecare dată când vei avea relații cu persoane reci, sau când vei începe să-ți deschizi inima în fața oamenilor apropiați care nu îți conferă sprijinul de care ai avea nevoie.
Astfel, în mod inconștient, cauți acele persoane și acele situații care îți întăresc convingerile traumatice pe care le ai.
Schemele traumatice sau nesănătoase se dezvoltă prin neîndeplinirea unor nevoi de bază de către părinți, în perioada copilăriei. Dacă părinții pot satisface nevoile emoționale de bază ale copilului la un nivel adecvat, copilul va deveni un adult sănătos, în armonie cu sine însuși și cu ceilalți oameni mulți ani mai târziu și va evita capcanele repetitive ale vieții.
Nevoile de bază în Schema Therapy
Schema Therapy pleacă de la cinci nevoi de bază:
1. Siguranță. Copilul are convingerea că există o bază stabilă în viața sa, o persoană care că va fi acolo pentru el în îndeplinirea nevoilor personale. Copil știe că indiferent de situația prin care va trece (amenințare, foame, liniștire, joacă etc.) va exista pentru el un adult care să îi ofere toate aceset lucruri. Nevoia de siguranță e prima și cea mai importantă nevoie pe care o are copilul.
2. Iubire, înțelegere și atenție. În momentele de incertitudine și amenințare, copilul are certitudinea că va găsi sprijin, ghidare și înțelegere la persoanele semnificative din viața sa. Dacă va avea probleme ori greutăți care-i apasă sufletul, el va ști că există cineva care-l poate înțelege, iubi și ajuta să treacă peste ele.
3. Autonomie, competență și un simț al identității. Copilul este pregătit să facă față provocărilor vieții prin rezolvarea de sarcini mici, aparent neînsemnate, dar care îi dau sentimentul de autonomie și care îi cultivă un simț al sinelui și al eficacității în cele întâmplate.
4. Libertatea de a exprima nevoi și emoții. Copilul învață că e în regulă să își exprime emoțiile în mod adecvat, fie ele pozitive, fie ele negative.
5. Limite realiste și autocontrol. Copilul învață să respecte pe ceilalți oameni la fel cum se respectă pe sine. Învață că pentru orice lucru trebuie să plătească un preț, să muncească într-o anumită măsură.
Schema therapy în tratarea problemelor din prezent
Schemele sunt modalități de a vedea lumea. În momentul în care apar evenimente care să confirme credința adusă de schema respectivă, ea se va activa și te vei simți la fel de negativ ca în perioada copilăriei. Spre exemplu, dacă părinții tăi nu erau prezenți pentru tine când erai copil, când partenerii se despart de tine ți se va reactiva sentimentul singurătății și a fricii de a rămâne singur.
Așadar, când o schemă este declanșată de evenimente, gândurile și emoții, sentimentele tale din trecut de a fi singur, părăsit, neînțeles și neiubit revin și sunt la fel de vii ca și în perioada copilăriei. Astfel se realizează legătura prezent-trecut, unde tu nu trăiești realitatea așa cum este ea, ci retrăiești scenariile traumatice din perioada copilăriei.
În aceste momente vei experimenta aceleași emoții negative extreme pe care le-ai avut când erai copil și vei avea o viziune catastrofică, îngrozitoare asupra a ceea ce se întâmplă. Pentru a face față durerii atunci când sunt declanșate schemele, vei recurge la dierite modalități de a-ți distrage atenția de la durere, de a te lupta cu ea sau de a ceda în fața ei.
Trei modalități de a reacționa la traumele tale
Sunt trei modalități prin care o persoană reacționează la un eveniment traumatic. La nivel intuitive, vei crede că ele te vor ajuta să faci față traumei. În realitate, fiecare dintre ele aduc mai multă suferință pe termen lung și adâncesc puterea traumei în sufletul tău.
1. Predare: identificarea cu evenimentul traumatic și acceparea durerii pe care ți-o aduce. Drept rezultat, se consolidează schema respectivă și sentimentul cum că nevoia ta emoțională nu va fi îndeplinită niciodată.
Spre exemplu, dacă ai o relație care se sfârșește brusc, te afunzi în durerea de a fi singur și îți afirmi că nu există o persoană care poate fi stabilă în viața ta.
2. Evitarea: găsirea unor modalități de evadare sau blocare a schemei și durerii respective. Spre exemplu, imediat după despărțire refuzi să crezi că el te-a părăsit. Raționalizezi spunându-ți că e doar supărat și îi va trece. Ori pe viitor, eviți să ai alte relații, preferând să rămâi singură.
3. Supracompensare: încercarea de a nega schema făcând opusul ei. Dacă schema spunde despre tine că ești într-un anumit mod (neînțeles, timid), tu vei face exact pe dos (te vei exteriorize și vei pretinde că înțelegi pe toată lumea).
Spre exemplu, dacă termini relația, în loc să simți suferința, o vei masca prin băutură, sex ori atenția și validarea de la alți bărbați, totul pentru a uita de cele întâmplate.
Mai multe stilurile de reacție la trauma și cum pot fi ele combătute am scris în articole separate, ce vizează demersul propus de schema therapy.
Cele 18 Scheme tratate în Schema Therapy
În continuare vom enumera cele 18 scheme care ascund evenimente traumatice în copilăria ta. Am adăugat o descriere scurtă și link-uri către articole separate pentru detalii adiționale. Pentru acest articol, aș vrea doar să te fac conștient de prezența lor.
1. Abandonare: așteptarea că vei pierde pe oricine cu care se formează un atașament emoțional. Ai convingerea că, într-un fel sau altul, relațiile strânse se vor încheia în cele din urmă.
2. Deprivarea emoțională: credința că nevoile tale emoționale primare nu vor fi niciodată satisfăcute de alții. Nevoile emoționale se impart în trei categorii: de afecțiune, apropiere și dragoste; empatie, ascultare și înțelegere; de protecție, sfaturi și îndrumări.
3. Neîncredere / abuz: așteptarea ca alții să profite intenționat de tine într-un fel. Este posibil să te aștepți ca alții să te rănească, să înșele sau să te saboteze. Adesea te gândești în termeni de a ataca înainte de eveniment sau de a te răzbuna după aceea.
4. Izolarea socială: credința că ești izolat de restul lumii, diferit de alți oameni ori că nu faci parte din nicio comunitate, ori grup de oameni asemănător ție.
5. Deficiență: convingerea că ești defect în interior și că, dacă alții se apropie de tine, vor realiza acest lucru și se vor îndepărta de tine. Acest sentiment de a fi defect și inadecvat duce adesea la un puternic sentiment de rușine.
6. Eșec: credința că ești incapabil să performezi în obiectivele tale ori în a rezolva sarcini cotidiene. Ai dificultăți în domenii precum cariera, școala sau sportul. S-ar putea să te simți prost, incompetent sau netalentat. Ca urmare, este posibil să nu încerci să obțineți diferite lucruri, să iei riscuri, deoarece crezi că veți eșua.
7. Dependență: credința că nu sunteți capabil să gestionați responsabilitățile cotidiene în mod competent și independent. Deseori vă bazați excesiv pentru ajutor pentru domenii precum luarea deciziilor și inițierea de noi sarcini.
8. Vulnerabilitate la rău și boală: credința că ești întotdeauna pe punctul de a experimenta o catastrofă majoră (financiară, naturală, medicală, penală etc.). Poate duce la luarea unor precauții excesive pentru a te proteja.
9. Sine infantil: Te identifici foarte mult cu unul dintre părinți. Nu ai un simț al identității. Faci prea multe activități cu unul dintre părinți încât nu mai știi în prezent dacă el trăiește prin tine sau tu prin el
10. Subjugarea: Credința că trebuie să te supui controlului altora pentru a evita consecințele negative. Adesea te temi că, dacă nu te supui, alții te vor supăra sau te vor respinge.
11. Sacrificiul de sine: sacrificiul excesiv al nevoilor tale pentru a-i ajuta pe ceilalți. Atunci când acorzi atenție propriilor tale nevoi, te simți adesea vinovat, astfel încât pui nevoile altora înaintea ta. De asemenea, ai un sentiment al sensului de a-i ajuta pe ceilalți.
12. Inhibiție emoțională: credința că trebuie să suprimi emoțiile și impulsurile, în special mânia, deoarece orice expresie a sentimentelor ar dăuna altora sau ar duce la pierderea stimei de sine și ar duce la sentimentul de jenă sau abandon. Ești privit de alții ca fiind foarte rigid, inexpresiv și rece.
13. Standarde nerealiste: credința că orice faci nu este suficient de bun, că trebuie să depui întotdeauna eforturi suplimentare. Motivația acestei credințe este dorința de a răspunde cerințelor interne extrem de ridicate de a fi competent, de obicei, pentru a evita critica internă.
Este posibil să nu simți plăcere în domenii importante ale vieții, cum ar fi hobby-uri, muncă sau familie deoarece niciodată criteriile tale de reușită nu sunt satisfăcute.
14. Revendicarea drepturilor: Credința că poți să faci, să spui sau să ai tot ce vrei imediat, indiferent dacă asta rănește pe ceilalți. Nu te interesează de nevoile altora. Nu ai răbdare pentru a duce lucrurile la bun sfârșit și devii repede irascibil când cineva te contrazice sau îți spune că n-ai dreptate.
15. Autocontrol insuficient: incapacitatea de a tolera orice frustrare în atingerea obiectivelor tale, precum și incapacitatea de a controla impulsurile sau sentimentele tale. Atunci când lipsa autocontrolului este extremă, se poate dezvolta un comportament adictiv (abuz de substanțe, tulburări alimentare, jocuri de noroc, cumpărături etc.).
16. Căutare de aprobare: Pui prea mult accent pe obținerea aprobării și recunoașterii din partea celorlalți, în detrimentul nevoilor tare reale. Nu valorizezi adevăratul simț al autenticității și al valorii de sine. Poate include, de asemenea, un accent excesiv pe statut și aspect, ca mijloc de a obține recunoașterea și aprobarea oamenilor.
17. Negativitate / pesimism: concentrare exesivă asupra aspectelor negative ale vieții, în timp ce le minimizezi pe cele pozitive. Nu ești în stare să te bucuri de lucrurile care merg bine în viața ta deoarece ești atât de preocupat de detalii negative sau potențiale probleme viitoare. Îți faci griji pentru eșecurile posibile, indiferent cât de bine merg lucrurile.
18. Punitivitate: credința că oamenii merită să fie aspru pedepsiți pentru că au greșit. S-ar putea să fii excesiv de critic și de neiertător cu tine însuți și cu ceilalți.
Scopul în Schmea Therapy
Obiectivul în schema therapy nu este să ștergi schemele sau traumele respective (acest lucru e imposibil). În schimb, scopul real și eficient este să îți îndeplinești nevoile de bază într-o manieră adaptativă prin îmbunătățirea modului de a te comporta și de a face față situațiilor similar evenimentelor traumatice din trecut, astfel încât schemele tale să fie declanșate mai rar și mai puțin intens, pentru a te putea recupera mai repede.
Un al doilea obiectiv este împăcarea cu trecutul prin îndeplinirea nevoilor emoționale care nu au fost la timp îndeplinite. Acest lucru se va realiza prin proceduri terapeutice specifice cum ar fi imagerie dirijată, dialoguri imaginare cu părți ale sinelui etc.
În continuare, voi oferi cele două linii mari de direcție în Schema Therapy.
Faza 1: Evaluare și educație
În această etapă vor fi trecute în agendă:
1. Educație despre modelul Schema Therapy, în funcție de nevoile tale specifice și de traumele pe care le-ai avut.
2. Evaluarea schemelor și a stilurilor de coping prin interviuri, chestionare și tehnici emoționale.
3. Notarea și interpretarea rezultatelor diverselor chestionare specifice Schema Therapy.
4. Activarea schemelor folosind tehnici emoționale, cum ar fi imagini, imagerie dirijată, joc de rol sau dialoguri imaginare.
5. Observarea modul în care schemele apar în relația terapuetică, în cadrul ședințelor de terapie.
Faza 2: Tratamentul terapeutic
Procesul vizează modificarea modalităților de a te comporta, eliberarea bagajului emotional care te ține legat de trecut și schimbarea stilului de gândire, din unul sănătos într-unul nesănătos. Timpul de tratament variază în funcție de numărul schemelor (traumelor) și a intensității lor.
Schema Therapy utilizează o varietate de strategii pentru a contribui la schimbare.
1. Tehnici cognitive: Au ca scop schimbarea stilului de gândire, din unul nesănătos într-unul sănătos. Uneltele în această direcție sunt jurnale de monitorizare a gândurilor, argumente pro și contra împotriva schemelor cognitive și a stilurilor de coping, dialoguri între părți ale sinelui și cartonașe de reafirmare a noii identități.
2. Tehnici focalizate pe emoție: schimbare emoțională prin imagini, jocuri de rol și tehnica celor trei scaune.
3. Relația de terapie: confruntare empatică și analize de schemelor atunci când sunt declanșate în relație cu terapeutul.
4. Tehnici comportamentale: sarcini comportamentale, formare de abilități și sarcini de expunere pentru a depăși evitarea situațiilor declanșatoare, ce produc anxietate.
Concluzie
Acest articol a avut ca scop a-ți prezenta în mod practic procesul terapeutic oferi de Schema Therapy. Dacă consideri că ai anumite probleme cu care te confrunți de ani de zile și care au origini în copilărie, poți lua decizia de a te angaja într-un proces terapeutic cu un psihoterapeut.
Dacă nu dorești încă să apelezi la psihoterpie, dar vrei să afli mai multe despre acest subiect și să începi chiar tu să faci schimbările, ți-am pus la dispoziție o întreagă serie de articole doar despre Schema Therapy. Rămâne la interesul și disponibilitatea ta de a le folosi pentru a te elibera de trecut și a rupe lanțul evocării traumelor din trecut, pentru a nu te mai sabota în prezent.
Lucian Pușcașu
***Dacă nu ai timp de citit, acest articol poate fi parcus și în format video pe YouTube.***
* Dacă ți-a plăcut acest articol, abonează-te la newsletter pentru a primi săptămânal informații suplimentare prin e-mail. Totodată, nu uită să acorzi un Share acestor randuri pentru a vedea și prietenii tăi ceea ce citești, un Like paginii de Facebook, precum și un Follow pe Instagram, pentru a rămâne în contact cu viitoarele postări de pe blog. În cele din urmă, materialele psihoeducaționale sunt livrate și în format video, prin platforma YouTube. Așadar, te invit să ne vedem și acolo, abonându-te la canal.*
#dezvoltarepersonală #psihologie #psiholog #psihoterapie #psihoterapeut #semped #sănătateemoțională #sănătatemintală #psihoeducație #psihologiepozitivă #dezvoltareprofesională #blogger