Gândirea negativă este tendința exagerată de a vedea consecințele negative ale evenimentelor din viața ta. Gandirea negativă împiedică, totodată, capacitatea de a vedea și consecințele pozitive ale evenimentelor respective.
Astfel, există un dezechilibru în favoarea consecințelor negative, dezechilibru care distorsionează viziunea asupra realității exteioare ce va afecta semnificativ sănătatea mentală a unei persoane.
În acest articol vom afla care sunt originile gândirii negative, care sunt consecințele ei și modalitățile concrete prin care să reduci credibilitatea ei, permitându-ți astfel să fii mai optimist și pozitiv.
Cum se manifestă gândirea negativă
Gândirea negativă presupune a te focusa doar pe aspectele negative dintr-un evenimnet dat. Dacă evenimentul e ca un puzzle cu 100 de piese divers colorate, tu ajungi să te concentrezi doar pe cele care sunt de culoarea închisă și să le ignori pe cele colorate.
Orice lucru are atât părți rele, cât și părți bune, dar în diferite proporții. Tu le vezi doar pe cele negative și îi mărești semnificația, proporția și intentistatea. Uneori poate și catastrofizezi lucrurile respective. Astfel ajungi să ai resentimente față de situația, lucrul sau persoana în cauză.
Cum știi că gândirea negativă e capcana ta mentală?
Ai senzația că lucrurile bune sunt doar de moment și că, în final, lucrurile se vor sfârși rău.
Dacă lucrurile persistă poți avea chiar stări depresive.
Originile capcanei gândirii negative
Teoria lipsei de speranță – neajutorarea învățată. E o teorie în psihologie care spune că, atunci când nu există o relație de cauzalitate între un eveniment și consecințele sale, vei dezvolta o antipatie față de viață, ne mai având speranță pentru nimic.
Neajutorarea învățată presupune ca, de-a lungul timpului, să fi fost când pedepsit, când răsplătit pentru ceea ce făceai bine sau rău în viața ta. Astfel, ai ajuns să nu știi ce să mai crezi. Neajutorarea învățată și gândirea negativă sunt precursori pentru depresie.
O altă cauză poate fi văzută prin prima perspectivei evoluționiste. În antichitate era șansă mai mare la lucruri negative decât pozitive datorită mediului și stilului de viață. Erau riscuri peste tot și trebuia sa fii precaut pentru a le putea preveni.
Pesimismul avea așadar valoare adaptativa la pericole. Cu cât erai mai precaut cu lucrurile negative, cu atât erai mai prevăzător și te puteai feri de ele, supraviețuind încă o zi. Dar creierul își schimbă structurea foarte greu. Astfel, am moștenit genetic o înclinație pentru a dezvolta gândirea negativă ca valoarea adaptativă, chiar dacă în zilele noastre nu mai are logică.
Emoțiile caracteristice gândirii negative
Emoția caracteristică este tristețea, iar apoi anxietatea. Tristețea apare datorită incapacității de a vedea lucrurile pozitive care să genereze emoții în consecință, iar anxietatea datorită pericolelor și riscurilor de care te temi, chiar dacă ele nu sunt mereu reale.
Tratament pentru gândirea negativă
1. Nu îți suprima gândrurile negative. Ele vor reveni cu o intensitate mult mai mare.
2. Nu te adânci în gândurile tale. Redirefționează-ți atenția către alte surse.
3. Contestă ideile și gândirea negativă. Poți găsi argumente pentru care ea să nu fie validă.
4. Distanțează-te de ea. Imaginează-ți că ea capătă forma unui nor care se îndepărtează de tine.
5. Nu vorbi negativ. Limbajul e legat de gândire.
6. E ok ca gândurile negative să apară din când în când. Și cel mai optimist om are astfel de momente. Însă a te adânci în ele e o chestiune de alegere.
7. Tratează problema cu umor. Folosește ironia.
Gândirea negativă în cele trei stiluri de coping
Stilurile de coping sunt modalități comportamentale ale unei persoane, modalități care vin ca reacție a unei traume emoționale. Mai exact, sunt date de modalitățile de a te comporta în contexte similare celor din trecut care îți activează gândirea negative.
1. Capitulare: Te centrezi foarte mult pe aspectele negative și le ignori pe cele pozitive din viața ta.
2. Evitare: Te refugiezi în vicii pentru a evita realitatea negativă pe care o percepi.
3. Contraatac: Ești excesiv de optimist. Refuzi să vezi partea neagră a lucrurilor.
Concluzie
În viaţă se întâmplă atât lucruri rele, cât și lucruri bune. Pentru a-ți păstra sănătatea mentală e nevoie să privești realist lucrurile și să cântărești în egală măsură atât lucrurile negative cât și pe cele pozitive.
Oamenii mai pesimiști renunță, optimiștii luptă. Pesimiștii văd problemele ca fiind permanente și răspândite în toate domeniile vieții, iar optimiștii le văd temporare și limitate în context. Optimiștii sunt mai blânzi cu ei înșiși, iar pesimiști mai critici cu ei îmșiși.
Dacă e să iei în calcul beneficiile gândirii positive și faptul că lucrurile din viața reală au și părți rele, dar și părți bune, mai are sens gândirea negative?
Lucian Pușcașu
Dacă nu ai timp de citit, acest articol poate fi parcus și în format video pe YouTube
* Dacă ți-a plăcut acest articol, abonează-te la newsletter pentru a primi săptămânal informații suplimentare prin e-mail. Totodată, nu uită să acorzi un Share acestor randuri pentru a vedea și prietenii tăi ceea ce citești, un Like paginii de Facebook, precum și un Follow pe Instagram, pentru a rămâne în contact cu viitoarele postări de pe blog. În cele din urmă, materialele psihoeducaționale sunt livrate și în format video, prin platforma YouTube. Așadar, te invit să ne vedem și acolo, abonându-te la canal.*
#dezvoltarepersonală #psihologie #psiholog #psihoterapie #psihoterapeut #semped #sănătateemoțională #sănătatemintală #psihoeducație #psihologiepozitivă #dezvoltareprofesională #blogger