De-a lungul timpului, creierul uman a fost unul dintre cele mai intens studiate organe, poate chiar unul dintre cele mai intens studiate lucruri cunoscute. După mai bine de două decenii de studii științifice și analize continue, în cea mai mare parte, tot ce ține despre creier rămâne învăluit în mister.
Chiar dacă pentru astăzi mi-am propus să îți ofer cele mai comune mituri despre creier, un lucru este foarte aproape de adevăr: cercetătorii consideră că se cunosc doar 10% despre creier. Restul procentajului lasă loc pentru interpretări.
Hai să vedem, așadar, care sunt cele mai comune mituri despre creier și care este, de fapt, adevărul din spatele lor
1. Folosim doar un anumit procentaj din creier
Credința populară este că folosim doar 10% din creier. Mai văd pe site-uri neadevăruri de genul “Folosim 5% din creier. Einstein folosea 15% din creier. Dacă am folosi 90% din creier am deveni invizibili și alte cele.”
Acest mit a dat naștere unor legend și filme fantastice precum “Lucy”, “Limitless”, “Inception” și multe altele. După mine, filmele sunt adevărate capodopere, dar rămân doar filme.
Adevărul este că folosim 100% din creier. Exact. Îl folosim pe tot. Poate nu pe tot odată, dar cu siguranță nu rămân părți din el inactive. Pe lângă faptul că s-a dovedit științific acest adevăr, este și destul de logic și ușor de intuit. Hai să vedem modul de gândire.
În primul rând Natura funcționează după pricipiul investiție minima, rezultate maxime. Natura e foarte deșteaptă și a construit lumea astfel încât ea să investească resurse minime, dar ca lucrurile să funcționeze la capacități maxime.
Astfel, Natura nu face risipă de resurse. N-ai să vezi un copac crescut doar pe jumătate din cauze naturale, sau un pom fructifer sănătos fără fructe.
N-ai să vezi ghețar care refuză să se topească, n-ai să vezi animale care refuză să mai crească indifernt de cât mănâncă și nici păsări crescute natural care nu pot zbura din cauza greutății. La fel e și pentru creier: investiția Naturii trebuie să aducă rezultate maximizate.
În al doilea rând, gândește-te la faptul că un organ nefolosit se atrofiază și “moare”. Dacă nu te ridici din pat toată ziua, spre seară vei constata că mușchii îți sunt atrofiați. Dacă inima nu ți-ar mai bate, ea nu ar mai pompa sânge în atrii și ventriculi.
Dar și creierul este un organ. În această logică, și el ar muri, sau poate părți din el ar muri dacă nu sunt folosite. Iar noi știm că dacă o parte a unui organ are de suferit, are de suferit și întregul, în cazul nostru, tot creierul. Prin urmare, toate părțile din creier sunt folosite la un moment dat.
În al treilea rând, 20% din energia pe care o produce organismul este consumată de creier. Luând-o logic, dacă am folosi 100% creierul în mod conștient, ne-ar seca de energie. De fapt, n-am ajunge decât la 50%. Selecţia naturală ar fi dus la dispariţia fiinţelor care consumă energie ineficient, pentru a alimenta ţesuturi inactive.
La fel e și în cazul mușchilor din corp. Îi folosim pe toți, dar nu în același timp. Dacă am fi 100% încordați tot timpul, am sta încordați, în poziție înțepenită, iar fibrele musculară ar pocni după puțin timp.
În al patrulea rând, avem date științifice. S-au făcut teste de imagistică prin rezonanţă magnetică funcţională (fMRI), constatându-se că oamenii folosesc mai mult de 10% din creier chiar şi în acțiuni simple, cum ar fi pocnitul degetelor.
Sophie Scott, profesor la Institutul de Ştiinţe Cognitive din cadrul University College London a relatat într-un interviu că „Imagistica funcţională arată că există foarte puţine elemente ale creierului care să nu fie activate la un moment dat”,
Într-adevăr, nu folosim toate părțile creierului odată. Însă într-o perioade de 24-48 de ore, cu siguranță că oamenii activează toate zonele din creier.
Bonus: legenda lui Einstein. Se spune că i-ar fi luat un jurnalist un interviu lui Einstein încercând să afle secretul intelingeței sale. Einstein i-a replicat că noi folosim un mic procentaj din creier, dar el folosește ceva mai mult.
Nu au existat niciodată dovezi cum că acel interviu ar fi existat cu adevărat. Însă au existat dovezi cum că creierul lui Einstein a fost păstrat de un cercetător și disecat în mici bucățele pentru studiu. Se pare că creirul lui era chiar mai mic decât un creier matur obișnuit.
Singura diferență era că avea mai multe încrețituri în unele zone, ceea ce înseamna că în timpul vieții sale unele zone erau mult mai active. Acest lucru este plauzibil deoarece genialitatea unui om constă în numărul și calitatea legăturilor sinaptice din creierul său. Vom detalia asta în următoarele principii.
2. Fiecare parte din creier este responsabilă de câte o funcție a corpului uman, luată izolat
Concret, acest mit spune că fiecare parte din creier controlează un anumit organ. Asta ar însemna să fim niște mici marionete. Îmi stimulezi partea aceea din creier, eu mă conformez. Îmi stimulezi cealaltă parte, fac o altă acțiune. Apeși un buton din creier, eu execut.
Este adevărat că sunt unele zone din creier responsabile, în principal, pentru anumite organe ale corpului. Spre exemplu, lobul occipital este responsabil pentru văz, iar cel temporal, pentru producerea limbajului.
Însă activitatea lor este corelată cu alte păriți din creier, făcând sinapse și cu alți neuroni.
3. Emisfera stângă e responsabilă pentru logică, iar cea dreaptă pentru creativitate
Multă vreme s-a crezut că artiștii își folosesc doar emisfera dreaptă din creier, iar persoanele raționale, analitice, pe cea stângă. Dincolo de faptul că este o gândire absolutistă, e lipsit de logică să consideri că inteligența ta, fie ea analitică, fie ea creativă, se bazează doar pe jumătate din creier.
Nu există nicio corelație relevantă între personalitatea artistică sau analitică a oamenilor și emisferele cerebrale.
Este adevărat că unele funcții cognitive au funamentul fiziologic într-o anumită emisferă și că oamenii au capacități cognitive diferite, dar asta nu înseamnă că folosești o emisferă mai mult decât pe cealaltă. Ba din contră, ai nevoie de ambele emisfere cerebrale pentru lucrări complexe, fie ele de natură analitică, fie ele de natură creativă.
Astfel, cele două emisfere comunică prin formaţiunea corpus callosum, existând în funcționarea lor complementaritate, nicidecum concurenţă sau dominare.
Spre exemplu receptarea limbajului are loc în aria Wernicke cat și producerea limbajului în aria Broca, din emisfera stângă. Iar creativitatea, atenția, imaginația și intuiția sunt procesate în emisfera dreaptă.
Însă nu poți afirma că personalitatea ta, în ansamblul ei, este guvernată de o emisferă luată simultan, în detrimentul celeilalte. Majoritatea proceselor cognitive sunt destul de complexe și au nevoie de ambele emisfere.
Spre exemplu, când realizezi o lucrare artistică, o pictură să spunem, ai nevoie de o structură, un plan care să fie urmat de actul artistic, plan ce necesită analiză rațională. Unii oameni sunt mai logici decât creativi și invers, dar asta n-are legătură cu emisferele cerebrale.
4. Femeile sunt inferioare prin faptul că au creierul mai mic.
Este adevărat că femeile au un creier cu aproximativ 10% mai mic ca al bărbaților. Doar că vorbind despre creier, mărimea nu contează.
Hai să comparăm creierul uman cu al altor viețuitoare pentru a testa această logică. Oamenii au un creier ce cântărește 1,5kg. Elefanții au un creier de 5kg. Balenele, 9kg. Trebuia de mult să fim dominați de balene și elefanți dacă mărimea conta.
Ce ne diferențiază e numărul de neuroni și, mai mult decât atât, capacitatea de a face conexiuni neuronale.
5. Creierul feminin învață diferit față de cel masculin
Nu există diferențe semnificative în ceea ce privește stilul de învățare al unui om, când ne referim la sexul acestuia. Și femeile și bărbații învață la fel cele mai multe abilități din viața de zi cu zi.
Ce este adevărat este legat de modul de funcționare al unui creier feminin, respectiv unul masculin. Dar în modul cum stochează bărbații și femeile informația, cum își creează reprezentări mentale și cum își construiesc rețelele neuronale nu există, conform studiile de până în prezent, diferențe demne de luat în calcul.
Un alt mit legat despre creierul feminin, care datează de prin anii 1950, este că comportamentul și nivelul de inteligență al femeilor este controlat de cantitatea de hormoni din corp. Fals. Hormonii nu controlează comportamente, dar pot predispune către un comportament sau altul, într-un anumit context.
6. Muzica lui Mozart te va face mai deștept
Un alt mit clasic este legată de îmbunătățirea capacităților cognitive în timp, dacă creierul este expus la muzica compozitorului Wolfgang Amadeus Mozart. Acest mit datează în urma unui studiu în care subiecții au ascultat muzica lui Mozart și au avut în medie cu 8 puncte mai mult la scorurile de inteligență.
Însă atunci când se fac descoperiri, pentru ca datele să fie publicate, este nevoie de mai multe studii. Cercetătorul a lansat această concluzie prematur. Alte studii, ulterior, au demonstrat că muzica în general de ajută să gândești mai bine, dar doar pe moment.
Așadar, muzica nu te face mai inteligent pe moment, nu îți îmbunătățește funcțiile cognitive și ariile cerebrale din creier, implicit muzica lui Mozart.
7. Mesajele subliminale funcționează
Un alt mit, familiar concepțiilor greșite despre hipnoză, este faptul că dacă asculți mesaje subliminale, te vei comporta într-un anume fel. Acest mit datează de pe la mijlocul secolului XX când au existat anti-propagande împotriva unor mari branduri precum Coca-Cola și McDonald’s, cum că ar folosi mesaje ascunse pentru a determina populația să cumpere produsele lor.
Ca să nu mai lungim povestea, s-au făcut studii în acest. S-a demonstrat că mesajele subliminale nu au efect de “spălare a creierului”. Cel mult vei memora acele mesaje, dar ele nu vor avea efect de control al comportamentului tău și nu vor exista alte consecințe aversive pentru creier.
8. Alcoolul, în cantități reduse, distruge neuronii
Este un alt mit credința cum că dacă bei chiar și puțin alcool îți poți distruge neuronii. Da, dacă bei continuu cantități mari de alcool, unde ești mai mult în stare de ebrietate decât treaz, există posibilitatea să dăuneze la creier. Însă dacă bei un pahar de vin seara, asta nu-ți va face rău.
În strânsă legătură, un alt mit este cel referitor la moartea neuronilor: credința cum că un creier care a pierdut niște neuroni nu mai poate crea alții.
Realitatea este că neuronii se dezvoltă pe tot parcursul vieții. La vârsta de 20-30 de ani este la capacitate maximă de funcționare, urmând ușoare descreșteri în ceea ce privește funcțiile cognitive, dar asta nu înseamnă că un creier își pierde funcțiile și, implicit, neuronii care o alcătuiesc.
Există un mit care spune că țesutul cerebral nu este capabil să se regenereze, Această afirmație a fost dovedită ca fiind falsă. Țesutul cerebral se poate genera pe aproape întreaga perioadă a vieții.
Date științifice despre creier
La final vreau să îți las câteva date științifice despre creier. Nu e nevoie să citim neapărat cărți și reviste de specialitate, dar aș vrea să rămânem cu un minim de cunoștințe.
- În creierul uman există aproximativ 86 de miliarde de neuroni.
- Un neuron poate crea un număr de 10.000 de sinapse cu alți neuroni.
- Când apar leziuni sau boli cerebrale, în creier se produc anumite modificări astfel încât funcțiile și părțile afectate vor fi înlocuite de alte părți sănătoase, acestea compensând și suplinind prin alte funcții cognitive.
- În lipsă de oxigenat timp de 5 minute, creierul suferă leziuni permanente.
- Compoziția creierului este 75-80% apă.
- Masa creierului este de aproximativ 2% din masa corporală a omului (aproximativ 1,4kg).
- Un creier sănătos folosește 20% din cantitatea de energie pe care o produce organismul, pentru a putea trăi.
- Despre creierul uman putem spune că este dezvoltat complet abia în jurul vârstei de 25 de ani. Asta nu înseamnă că de la această vârstă nu mai putem învăța, ba chiar din contră. Putem acumula tot mai multe informații despre subiectele care ne atrag.
P.S. Un articol în care am explicat în detaliu ce este creierul uman poate fi gâsit dând click aici.
Lucian Pușcașu
***Dacă nu ai timp de citit, acest articol poate fi parcus și în format video pe YouTube.***
* Dacă ți-a plăcut acest articol, abonează-te la newsletter pentru a primi săptămânal informații suplimentare prin e-mail. Totodată, nu uită să acorzi un Share acestor randuri pentru a vedea și prietenii tăi ceea ce citești, un Like paginii de Facebook, precum și un Follow pe Instagram, pentru a rămâne în contact cu viitoarele postări de pe blog. În cele din urmă, materialele psihoeducaționale sunt livrate și în format video, prin platforma YouTube. Așadar, te invit să ne vedem și acolo, abonându-te la canal.*
#dezvoltarepersonală #psihologie #psiholog #psihoterapie #psihoterapeut #semped #sănătateemoțională #sănătatemintală #psihoeducație #psihologiepozitivă #dezvoltareprofesională #blogger