Creierul și inteligența emoțională. Cum iau naștere emoțiile

Creierul și inteligența emoțională se află în strânsă legătură. Creierul reprezintă baza fiziologică a emoțiilor noastre, fiind “laboratorul” unde se produc emoțiile. Cu cât știm mai multe despre cum funcționează emoțiile atât din punct de vedere fiziologic (care sunt schimbările în creier) cât și din punct de vedere personal (cum se manifestă emoțiile în viața noastră), cu atât noi vom fi într-un mai mare control asupra lor. Acest proces se numește, în cele din urmă, inteligența emoțională.

În acest articol vom analiza creierul și inteligența emoțională, mai exact cum sunt construite emoțiile din punct de vedere fiziologic și ce putem face noi pentru a influența calitatea emoțiilor în viața noastră.

Creierul emoțional

Creierul nostru, într-o primă clasificare, este alcătuit din trei trei părți componente: creierul reptilian, creierul mamiferic și neocortexul. Multă vreme s-a crezut că doar primele două sunt responsabile de emoții, dar ultimele cercetări care au analizat creierul și inteligența emoțională au demonstrat că fenomenul producerii emoțiilor e mult mai complex (vom reveni la acest aspect).

Într-adevăr, fiecare parte din creier are o funcție principală, sau cel puțin mai importantă. În cazul emoțiilor, există o mica regiune din creier, numită amigdală, care este responsabilă pentru tot ceea ce înseamnă emoții.

Amigdala conferă o tonalitate afectivă tuturor trăirilor. Ea oferă calitate și intensitate emoțiilor tale. Spre exemplu, fără amigdală n-ai avea prieteni la care să ții și ai fi indiferent la orice lucru. Însă amigdala nu este singura responsabilă pentru emoții.

O emoție, mai multe organe

Am precizat anterior că nu doar o parte a creierului este responsabilă de apariția emoțiilor.  Într-adevăr, emoțiile sunt produsul cumulativ a mai multor componente cerebrale, cu funcții diferite.   

Emoțiile nu sunt înnăscute, nu se află în diferite părți ale corpului și nu sunt produse de anumiți neuroni. Ele au un caracter obiectiv. Emoțiile nu sunt produse doar de neuronii creierului mamiferic sau ale celui reptilian, luate izolat.

Emoțiile sunt mai mult de atât. Ele sunt construite, din punct de vedere neuronal, din diverse tipuri de neuroni. Acești neuroni au fost activați, formând rețele neuronale, în urma experienței noastre de viață. Prin urmare ele vor difera de la un om la altul.

Spre exemplu, dacă tu te înfurii, neuronii activați în a genera această emoție vor fi alții decât cei activați în cazul meu. Rețelele neuronale din creierul meu vor arăta diferit față de rețelele neuronale din al tău, deși amândoi ne înfuriem.

Acest principiu nu este valabil doar pentru creier, ci și pentru întreg corpul. Spre exemplu, nu există grupe musculare luate simultan care să dovedească apariția aceluiași tip de emoții.

S-a crezut mult timp că emoțiile care se citesc pe fețele umane sunt aceleași la toți oamenii, dacă sunt stimulate aceleași grupe musculare la persoanele respective. Cele mai noi studii au arătat că nu este chiar așa.

Emoția nu este o chestiune atât de rigidă încât să vină la comanda stimulării unei părți din corp luate izolat, ori folosirea anumitor neuroni specifici.

Așadar, vreau să ții minte asta: emoțiile sunt construite de către noi. Ele au un caracter perceptibil, fiind o combinație între plasticitatea neuronală (proprietatea neuronilor de a face sinapse unii cu alții și a crea rețelele neuronale), experiențierea mediului social în care creștem și semnificația dată senzațiilor senzoriale.

Asta înseamnă că noi am învățat să producem emoții în funcție de “flexibilitatea” creierul nostru, experiențele de viață avute și concluziile trase despre aceste experiențe.

Creierul generează predicții

Aceste experiențe, precum și concluziile pe care le deducem, se transformă în regularități. Dacă te-a lătrat un câine săptămâna trecută, te-a lătrat ieri, te mai latră și azi și tu te-ai speriat de fiecare data, s-ar putea să începi să detești câinii. De ce? Mintea ta deja pregătește emoția de anxietate când vede un câine, preconizând că iar te va lătra.

În fiecare moment, creierul nostru folosește experiențele trecute organizate în concepte pentru a ne direcționa acțiunile și pentru a da un înțeles senzațiilor noastre. Astfel, dacă vezi un câine și îți bate inima, imediat creierul, pe baza experiențelor de a fi lătrat de câine, va face predicția cum că iar câinele te va speria și decizi să-l eviți.

Atunci când este vorba despre concepte emoționale, creierul nostru construiește momente de emoție. De fiecare dată când trăiești o emoție, creierul stochează episodul în cadrul căruia ai simțit emoția și va face predicții cu privire la viitor: dacă emoția a fost plăcută, va mai căuta contexte similare, daca a fost neplăcută, va căuta să le evite.

Un exemplu evident, dacă te simți bine în compania unei persoane vei dori să îl mai ai și în viitor în preajma ta, iar dacă nu, îl vei evita sau vei întrerupe contactul cu el.

Emoțiile nu sunt reacții a lumea din jur

Chiar dacă emoțiile apar în contexte de viață, ele nu sunt determinate de evenimentele la care luăm parte. Mai mult, corpul nostru reacționează la aceste evenimente, dar el nu determină apariția și calitatea emoției fără acordul nostru.

Noi nu suntem receptori pasivi ai informațiilor senzoriale, ci constructori activi ai propriilor noastre emoții. În funcție de sensul pe care-l oferi tu senzației din corpul tău și în funcție de sensul oferit contextului de viață în care te afli, vei genera emoția. Astfel, te vei comporta într-un anumit mod și nu altul.

Experiența trecută + informație senzorială = înțeles/ sens (emoție) => acțiuni

Creierul e structurat anatomic în așa fel încât nicio decizie sau acțiune nu se poate petrece în absența interocepției și antecedentelor (fără a analiza trecutul și activitatea organelor interne). Senzațiile corporale fac predicții în avans pentru a influența ce vei simți și face în viitor. Astfel, creierul tău știe chiar dinainte ce vei face, fără ca tu să fii conștient!

Creierul și inteligența emoțională – Emoția este o alegere

Am tot menționat faptul că creierul nostru face predicții pe baza evenimentelor din trecut. Dar aceste predicții nu sunt emise la întâmplare. Ele sunt atent selecționate din memoria noastră pe baza unui proces numit categorizare.

Categorizarea presupune să ai mai multe ipoteze cu privire la ce se întâmplă în prezent și la ce se va întâmpla în continuare în viitor pe baza datelor culese în experiențele din trecut. Din aceste ipoteze o iei pe una care este cea mai probabilă și astfel generezi emoția.

Mai departe, ipoteza devine percepția ta și îți va ghida acțiunile drept consecință. Creierul face așadar, niște predicții și o alege pe aceea care se potrivește situației în care te afli.

Spre exemplu dacă vezi un câine, ai avut experiențe traumatizante în care ai fost alergat și mușcat de trei ori în copilărie de câini, vei genera, cel mai probabil, o emoție de anxietate și drept consecință vei evita câinele respectiv.

Dar dacă ai fost crescut la țară, printre animale, într-o familie care te-a învățat respectul și recunoștința pentru ajutorul oferit de animalele de la curte, cel mai probabil vei avea o emoție de bucurie și vei merge să mângâi acel câine.

Emoțiile explică schimbările interoceptive (ce se întâmplă în corpul tău) și emoțiile corespunzătoare, în relație cu situația. Astfel se produce impulsul de a te comporta într-un anumit fel, pe baza acelei emoții, în contextul în care te afli.

Creierul și inteligența emoțională – aplicații practice

Bun. Am vorbit continuu în mod teoretic despre cum apar emoțiile din punct de vedere biologic. Poate ideile ți se par oarecum complexe, cu toate că le-am simplificat cât de bine am putut. Chiar dacă ai pe-alocuri confuzii, îți voi rezuma concluziile literaturii de specialitate cu privire la emoții, într-un mod cât mai practic.

a) emoțiile conduc către comportamente

Acțiunile oamenilor sunt guvernate de emotii. Poate că nu vom acționa de fiecare dată pe bază de emoții, dar de multe ori o vom face. Actiunile noastre pot fi astfel o consecință a emotiilor ce le simtim.

Prin urmare, întreabă-te ce emoție vrei să simți pentru a face un lucru, sau ce emoție vrei sa simtă ceilalți în jurul tău.

b) emoțiile conștientizate conduc la dezvoltarea inteligenței emoționale

În sfârșit ajugem și la inteligența emoțională. Titlul articolului este “creierul și inteligența emoțională”, dar noi n-am prezentat niciun concept până acum.

Inteligența emoțională este un subiect mult prea larg așa că l-am detaliat deja în acest articol. Totuși, îți voi rezuma ideea de bază: prin inteligența emoțională devenim cât se poate de conștienți de emoțiile noastre și dobândim capacitatea de a crea singuri emoții când dorim.

Creierul și inteligența emoțională sunt în strânsă legătură, prima fiind fundamentul biologic pentru a doua. Așadar, trebuie să avem grijă atât de creierul nostru, construcția biologică, cât și de calitatea emoțiilor noastre.

În această direcție, am formulat câteva recomandări pentru a avea emoții mai calitative în viața ta. Recomandările sunt foarte complexe, dar eu m-am limitat doar la câteva rânduri. Dacă ți se par interesante ideile, sper că le vei pune și în practică.

Creierul și inteligența emoțională – Cum stăpânești emoțiile

1. Alimentație echilibrată, program de somn regulat, sport și exerciții fizice. Acestea reprezintă baza pentru întreținerea parametrilor creierului la nivelul optim.

2. Învățarea unor noi concepte. E o chestie destul de clasică în literatura psihologică și curentul dezvoltării personale: ea presupune să îți dezvolți mintea și vocabularul prin asimilarea de noi experiențe. Există multe modalități prin care poți dobândi concepte noi: mergând în excursii, citind, vizionând un film, faci o activitate creativă, gâtești o mâncare nouă etc.

În linii mari, tot ceea ce presupune experiențe diverse și perspective noi e bine primit. Aceste activități noi vor determina creierul să combine concepte pentru a forma altele noi, schimbând sistemul conceptual în mod proactiv astfel încât să poți prezice și să te comporți diferit.

Cuvintele sădesc concepte, conceptele ne duc spre predicții, predicțiile reglează activitatea din corpul nostru, iar corpul determină modul în care ne simțim. De aceea, cu cât este mai nuanțat vocabularul cu atât mai precis reușește creierul prin predicțiile sale să calibreze activitatea internă a corpului nostru, în funcție de nevoile pe care le avem. Alcătuind concepte asociate, vei reuși să construiești experiențele într-un mod mult mai nuanțat.

3. Exersarea categorizării. Categorizarea presupune să știi în mod conștient în care situații simți anumite emoții și pe baza căror predicții și percepții modulezi acele emoții.

Spre exemplu, să știi ce anume te relaxează (o carte), în ce context (pe fotoliul din sufragerie) și pe baza cărăr ipoteze faci asta (îmi induce starea de somn și relaxare, fiind plăcut și util cititul, totodată).

Persoanele care realizează experiențe emoționale foarte nuanțate sunt experți în emoții. Ei emit predicții și construiesc ipoteze ale emoțiilor care se potrivesc perfect fiecărei situații specifice.

Așadar, cu cât te ia mai puțin prin surprindere modul în care te simți, având o explicație pentru emoțiile tale, cu atât creierul și inteligența emoțională sunt mai corelate în cazul tău.

4. Rafinarea granulației emoționale. Granulație emoțională = capacitatea de a identifica corect emoțiile și a le distinge între ele. Criteriile obiective să arate că ai indentificat emoția (ex. te simți anxios și criteriile confirmă că ești anxios).

Granulația emoțională rafinată eficient e un pic mai greu de realizat. Ar presupune să îți măsori emoțiile după anumite etaloane specifice. Aceste etaloane se găsesc în cabinetele psihologilor clinicieni.

Lucian Pușcașu

P.S. Drept recomandare îți voi oferi cărțile pe baza cărora am redactat acest articol. Cele două cărți care explică creierul și inteligența emoțională, respectiv cum iau naștere emoțiile au exact aceste două denumiri, amintite și în titlul articolului.

* Dacă ți-a plăcut acest articol, abonează-te la newsletter pentru a primi săptămânal informații suplimentare prin e-mail. Totodată, nu uită să acorzi un Share acestor randuri pentru a vedea și prietenii tăi ceea ce citești, un Like paginii de Facebook, precum și un Follow pe Instagram, pentru a rămâne în contact cu viitoarele postări de pe blog. În cele din urmă, materialele psihoeducaționale sunt livrate și în format video, prin platforma YouTube. Așadar, te invit să ne vedem și acolo, abonându-te la canal.*

#dezvoltarepersonală #psihologie #psiholog #psihoterapie #psihoterapeut #semped #sănătateemoțională #sănătatemintală #psihoeducație #psihologiepozitivă #dezvoltareprofesională #blogger