Home » Blog » Psihologie comportamentală. Știința modului de funcționare a performanței

Psihologie comportamentală. Știința modului de funcționare a performanței

psihologie comportamentală

Conceptul de psihologie comportamentală face referire la comportamentele (acțiunile) unui organism viu. Tot ceea ce înseamnă psihologie comportamentală se ocupă cu studiul apariției comportamentelor, a factorilor care le declanșează, precum și a celor care duc la repetarea, respectiv dispariția lor.

Așadar, când vorbim de psihologie comportamentală, ne referim strict la ceea ce se poate observa și măsura. Prin urmare, conceptul de psihologie comportamentală are aplicații practice în viața de zi cu zi.

În articolul prezent îți voi arăta partea practică a acestei ramuri a psihologiei pentru ca tu să o aplici în diferitele aspecte ale vieții tale, îmbunătăținu-ți performanțele. Mai exact, îți voi ilustra cum are loc formarea obiceiurilor din punct de vedere științific, printr-un model comportamental simplu, extras din studiile psihologiei comportamentale.

Psihologie comportamentală – un model cu trei factori pentru schimbare

Acest model are ca scop studierea formării obiceiurilor. Știm deja că obiceiurile formează caracterul unui om și îi asigură parcursul vieții. Dacă obiceiurile au o însemnătate atât de mare, oare n-ar merita să le analizăm mai în profunzime? Mai ales că modelul de față este extrem de simplu și ușor de aplicat pentru orice.

1. Psihologie comportamentală – Memento (declanșatorul care inițiază comportamentul)

Primul factor care constă în instaurarea unor noi obiceiuri este cel al memento-urilor. Memento-urile sunt anumiți stimuli care-ți aduc aminte că trebuie să faci un anumit comportament. Pe termen lung, aceste memento-uri vor crește probabilitatea de a practica respectivele comportamente și de a le transforma în obișnuințe

Aceste memento-uri pot consta în anumite obiceiuri, anumite condiții sau imagini specifice care să-ți aducă aminte de comportamentul pe care vrei să-l trasnformi în obicei. Spre exemplu, dacă vrei să-ți dezvolți obiceiul de a medita, propune-ți să faci acest lucru imediat după un obicei deja existent, cum ar fi servitul ceaiului: “De fiecare dată ce beau un ceai, voi medita 10 minute”.

Un alt exemplu ar fi condiționarea unui comportament dorit de un obicei care produce deja plăcere. Spre exemplu, dacă vrei să scrii o carte, dar ai obiceiul deja să faci sport, spune-ți că vei face obiceiul preferat numai după ce faci obiceiul mai puțin preferat: “Voi face exercițiile de aerobic numai după ce termin seria de 1000 de cuvinte pe zi”.

În cele din urma, imaginile specifice îți aduc aminte de anumite comportamente ori de persoana care vrei să fii: a avea în camera o poză cu un bodybuilder dacă vrei să crești în masă musculară, cu un scriitor dacă vrei să dezvolți obiceiul de a scrie, sau cu mașina ori casa pe care vrei să ți-o achiziționezi după ce vei dezvolta obiceiul de a studia investițiile imobiliare.

Tot aici intra și exemplul agendei de birou. E indicat să îți ții un jurnal al activităților în care să scrii activitatea pe care vrei să o faci, devenind în cele din urmă obicei, respectiv locul și ora unde dorești să faci acțiunea respectivă.

Spre exemplu, în jurnal vei scrie în fiecare zi, de la ora 17:30 la ora 18:30 vei citi carți sau articole despre educație financiară, pentru a obține independența financiară.

2. Psihologie comportamentală – Rutină (comportamentul în sine)

Rutina reprezintă acțiunea pe care o întreprinzi în mod concret. Punctul cheie în această etapă este focusarea pe dezvoltarea unor noi convingeri pentru a cimanta o nouă identitate și nu obținerea rezultatelor. E important să admiți că la început performanța nu contează. Ceea ce contează e tipul de persoană care se formează în urma noului tău obicei.

Oricât de mic sau de nesemnificativ pare comportamentul, doar fă-l! Nivelul de performanță pe care-l dorești va veni în mod natural doar odată ce comportamentul devine consecvent și identitatea dorită a prins contur.

Sugestie: ia un singur comportament luat izolat și întreabă-te „Cum pot face acest nou comportament atât de ușor de făcut încât să nu pot spune nu?”. E foarte important ca noul comportament să fie cât se poate de atractiv, plăcut la aplicare și simplu de efectuat.

3. Psihologie comportamentală – Recompensă (beneficiul pe care îl obții în urma comportamentului)

Recompensa este componenta finală și decisivă în formarea obiceiului. Dacă primele două facilitează apariția comportamentului în sine, recompensa, conform cu orice principiu din psihologie comportamentală, asigura caracterul ciclic al comportamentului. Recompensa cimentează obiceiul, mai simplu spus.

E foarte important ca recompensa să fie cea așteptată, sau cel puțin să fie plăcută. Dacă recompensa este pozitivă, atunci ciclul formează o buclă de feedback pozitiv care îi spune creierului: „Data viitoare când se va întâmpla acest memento, fă din nou acest comportament și vei obține din nou această recompense.”

Reține așadar că atunci când vine vorba despre respectarea obiceiurilor dorite, există un motiv important pentru a te recompensa întotdeauna: continuarea acțiunilor care ne fac să ne simțim bine.

De aceea, este deosebit de important să te recompensezi de fiecare dată când exersezi noul obicei. Doar acordă-ți credit pentru fiecare acțiune și permite-ți să te bucuri de fiecare mic succes.

Sugestie: asigură-te că obiceiurile pe care încerci să le construiești sunt importante pentru tine. Este greu să găsești o recompensă în ceva atunci când o faci doar pentru rezultat. Rezultatele nu vin de fiecare data, iar la început vor fi aproape absente în totalitate. Acest lucru poate fi extrem de demotivant, de aceea recompensa ar fi ideal să constituie chiar obiceiul în sine, să știi că faci lucrurile importante pentru tine.

Psihologie comportamentală – tehnici pentru obținerea excelenței

Ți-a prezentat așadar cel mai simplist și explicativ model pentru formarea comportamentelor. Pentru a-ți face treaba și mai ușoară și a ne asigura că îl vei pune în practică, în continuare vom oferi câteva tehnici de psihologie comportamentală pe care tu să le utilizezi pentru a dobândi rezultatele și performanța pe termen lung în activitățile tale zilnice.

1. Proiectează-ți mediul pentru succes

Dacă crezi că avei nevoie de mai multă motivație sau mai multă voință pentru a-ți respecta obiectivele, atunci am vești bune. Nu ai nevoie. Majoritatea dintre noi recunoaștem că oamenii care ne înconjoară ne influențează comportamentele, dar legătura dintre elementele care ne înconjoară și comportamentele noastre este mai puțin evidentă.

Adevărul este că ganterele pe care le ai în camera de zi, lucrurile de pe biroul tău la locul de muncă și imaginile lipite pe peretele din sufragerie sunt toate piese din mediul tău care te pot determina să faci acțiuni diferite, indiferent de cât de motivat te simți.

2. Tehnica contractului habitual

Presupune adăugarea unor recompense și pedepse cu caracter social pentru un anumit comportament. În consecință, urămprile nerespectării promisiunii vor atrage consecințe negative față de propria persoană și față de cel cu care ai făcut contractul.

Spre exemplu, dacă promiți unei persoane că vei termina proiectul pentru birou până sâmbătă seara, șansa e mult mai mare să termini treaba la timp decât dacă nu ai face respectiva promisiune.

Pentru a întări promisiunea, vom atribui și anumite consecințe, cum ar fi penalizarea la locul de muncă sau restricționarea suportului oferit de respectiva persoană. În consecință, vom fi mult mai responsabili și conștiincioși pentru acțiunile noastre. Totodată, ideea cum că o persoană are acces la progresul nostru ne limitează mult opțiunile de a renunța sau de a amâna comportamentele pe care le dorim.

3. Monitorizarea progresului

Presupune evidența indiciilor progresului. A ține un jurnal, un grafic sau orice instrument prin care poți măsura progresul nu e doar o metodă de motivare, ci și una de determinare a acțiunilor viitoare. Spre exemplu, dacă marchezi câte un X în grafic pentru fiecare 10 pagini pe care le citești, văzând seria de X-uri, vei fi mult mai determinat să citești și mai multe.

Studiile arată că oamenii care își monitorizează progresul prin insturmente de măsurare, în a atinge obiective specifice, au șanse mult mai mari să îndeplinească respectivele obiective decât oamenii care nu fac acest lucru.

Psihologie comportamentală – Preconcepții demontate

În general, tot ceea ce înseamnă psihologie comportamentală se ocupă cu studiul comportamentelor și neagă termenii abstracți care nu pot fi măsurați. În această direcție, vom dezamorsa două mituri care afu fost înțelese greșit în ceea ce privește performanța și dezvoltarea de obiceiuri și anume puterea voinței și motivația.

1. Mitul voinței.  De-a lungul timpului științele cognitive și comportamentale au efectuat diverse studii care au demonstrat că voința este mult supraestimată în ceea ce privește disciplina și autocontrolul.

Se pare că între oamenii disciplinați și cei nedisciplinați voința este un factor aproape neglijabil. În schimb, cei disciplinați își structurează și planifică viața astfel încât activitățile, performanțele și, până la urmă, întreaga lor existență să se afle în medii ce facilitează productivitatea și eficiența. Totodată, ei evită mediile tentante unde riscul de a se angaja în comportamente contraproductive sau nesănătoase este foarte ridicat.

2. Motivația. Este într-adevăr o componentă motivațională în obiceiuluri, dar ea nu trebuie cu necesitate să existe întotodeauna. Putem facem acțiuni deliberate fără a ne simți motivați de ele. De fapt, în asta constă disciplina: a face lucrurile care merită făcute, indiferent de starea emoțională pe care o ai.

Tu ce obicei vrei să îți dezvolți? Care sunt componentele lui conform modelului de psihologie comportamentală oferit în acest articol?

Lucian Pușcașu

* Dacă ți-a plăcut acest articol, abonează-te la newsletter pentru a primi săptămânal informații suplimentare prin e-mail. Totodată, nu uită să acorzi un Share acestor randuri pentru a vedea și prietenii tăi ceea ce citești, un Like paginii de Facebookprecum și un Follow pe Instagram, pentru a rămâne în contact cu viitoarele postări de pe blog. În cele din urmă, materialele psihoeducaționale sunt livrate și în format video, prin platforma YouTube. Așadar, te invit să ne vedem și acolo, abonându-te la canal.*

#dezvoltarepersonală #psihologie #psiholog #psihoterapie #psihoterapeut #semped #sănătateemoțională #sănătatemintală #psihoeducație #psihologiepozitivă #dezvoltareprofesională #blogger

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *