De ce oamenii buni pățesc lucruri rele? De ce mi se întâmplă mie toate astea, dacă sunt un om bun? Oare Providența/ Universul/ Dumnezeu/ divinitatea doarme? Întrebări cu privire la binele și răul din lume ne-am pus amândoi în decursul vieții noastre, poate mai ales în momentele cele mai dificile.
Ne putem întreba: unde este dreptatea? Cine face dreptate? Să mai cred în dreptate? Mai are rost să fiu un om bun de vreme ce sunt încojurat de atât de mult rău? Voi încerca să dau un răspuns filosofic în acest articol despre Providență (forța creatoare ce guvernează universul) și cum lasă aceasta să se întâmple răul în lume, cu precădere în viețile celor buni.
Acest articol e scris într-o manieră filosofică, deci poate lăsa loc de multe interpretări. Dacă îți dorești un articol mai concret despre acest subiect, poți citi unul dând click aici. În el am explicat în mod științific, pe baza argumentelor psihologice, cum apare ceea ce numim “rău” într-o persoană.
Viața este o luptă purtată cu demnitate, nu un tărâm al plăcerilor
Universul nu îngăduie ca ceva bun să fie vreodată dăunător pentru cei buni. Providența nu-l ține pe omul plăcut inimii sale în mijlocul plăcerilor, ci-l pune la diverse încercări, îi întărește, îl antrenează pentru provocările vieții și-i oferă oportunitatea de a fi mulțumit de sine.
Omul înțelept este mai puternic decât toate cele din exterior. Prin urmare, de ce l-ar deranja evenimentele negative pe care oricum nu le poate evita? Nu e vorba că nu le-ar simți efectul, ci că reușește să răzbată printre ele cu un calm și o stăpânire de sine perfectă, ridicându-se deasupra oricărei încercări.
Persoana ce nu a cunoscut necazul nu poate face față niciunei lovituri din partea soriții. În schimb, cel care s-a confruntat zilnic cu propriile-i greutăți, s-a întărit pe sine prin suferința îndurată și acumulată, iar acum viața nu-l mai afectează și, îngenunchiat fiind, continuă să lupte.
Cum pot ști eu, cum poți ști tu ce fel de om ești, care este mărimea și tăria caracterului tău? În momentele de criză se nasc adevăratele stele, în momentele dificile se arată adevărata ta valoare. Cum poți ști tu însuți cine ești și ce poți, dacă nu ai îmbrățișat oportunitățile mascate de necazuri și dureri?
La fel cum generalii de război trimit în cele mai grele misiuni doar pe cei mai abili și mai competenți soldați, la fel și Natura, în decursul ei firesc, își îndreaptă loviturile către cei care pot face față.
Cine vrea să experimenteze cu adevărat viața, e nevoie să o experimenteze întru totul. Dacă ai parte doar de bucurie și de situații roz, asta ar însemna să ignori cealaltă fațetă a vieții.
Nu e important ce anume suporți, ci în ce fel
Te consideri nefericit tocmai pentru că n-ai cunoscut niciodată nefericirea. Virtutea nu poate străluci decât în negura nenorocirii. Cei care nu recunosc greutățile vor trăi mințindu-se pe ei înșiși. Vor crede că plăcerea și durerea vin în funcție de noroc și ghinion, vor crede că ei se află la mila sorții.
Nu poți controla evenimentele exterioare, dar poți controla răspunsurile tale și modul de interpretare. Astfel, poți conștientiza tiparele tale de gândire, iar apoi a le modifica.
Lucruri rele li se întâmplă celor buni tocmai pentru că sunt buni. Altfel, cum și-ar dovedi ei bunătatea? Oamenii slabi cedează imediat la oricare mic rău ce li se întâmplă. Oamenii buni își construiesc caracterul prin încercările pe care le au.
De succes și de lucruri bune oricine se poate bucura: și cel bun, și cel rău. În schimb, după cum ar spune Seneca, puterea de a ține sub control nenorocirile și temerile omenești ține de caracterul unui om mare.
Providența oferă oportunități de virtute
Filosofii stoicii au văzut toate greutățile și suferința ca pe o oportunitate valoroasă de a-și instrui virtutea.
Astfel, o persoană care dă în ciuda faptului că este săracă exercită o caritate mai mare decât o persoană care dă din marea sa bogăție. O persoană care îl laudă pe Dumnezeu în timp ce se află în închisoare exercită o evlavie mai puternică decât o persoană care îl laudă pe Dumnezeu în libertate și confort. O persoană care iubește un dușman exercită o virtute mai mare decât persoana care iubește pe alții care îl tratează cu bunătate
Vecinul meu este rău? Rău pentru el însuși, dar bun pentru mine: el îmi pune în joc blândețea. Tatăl meu este rău? Rău pentru sine, dar bun pentru mine: el îmi pune în joc toleranța. Aceasta este unealta magică a lui Hermes: orice atinge cu ea se transformă în aur. Nu, adu-mi tot ce vrei și îl voi transforma într-un lucru nun. Adu-mi boală, adu-mi moartea, adu-mi sărăcie și abuzul, amenință-mă cu executarea – toate aceste lucruri, la fel ca toiagul lui Hermes, vor fi transformate pentru a câștiga – Epictet
Atunci, stoicismul învață să te aperi împotriva nenorocirii prin canalizarea propriul impuls împotriva acesteia. Este doctrina conform căreia nenorocirea tratată nobil devine un noroc.
Dacă ne putem instrui să dorim doar ceea ce este virtuos, niciun lucru extern nu ne poate împiedica să avem tot ceea ce dorim și niciun lucru extern nu ne poate afecta vreodată liniștea interioară.
Bunătatea ca plan al Providenței
Un act de bunătate, de exemplu, este în sine un mod mic în care atingerea lui Dumnezeu modelează istoria lumii. Acel scurt moment în timp va lăsa urme în istoria lumii pentru totodeauna.
Din astfel de acțiuni mici este făcută istoria planetei noastre și poate există oameni mai mult sau mai puțin ca noi, contribuind și construind în mod similar propriile lor istorii: acesta este în parte modul în care Providența se manifestă în lume, modul în care face lucruri reale și modul în care se manifestă în lucrurile care se întâmplă.
Ești parte din ceva mai mare
Providența lucrează prin oamenii buni. Providența este însăși bunătatea absolută, iar ea se manifestă prin oamenii care o primesc. Așadar, în orice împrejurare ai fi, adu-ți aminte că oportunitatea de a face bine este dată de cineva de deasupra ta. Providența te cheamă la a face binele. Accepți invitația?
Viața e și cu bune și cu rele. Dar viața există independent de existența umană. Astfel, de ce lucrurile bune ar trebui condiționate de caracterul omului? Universul își urmează cursul firesc. Lucrurile bune apar în viața și celui bun, și celui rău.
Așa este natura Universului. Așa a fost, este, și va fi. Și ceea ce se întâmplă nu se poate întâmpla altfel decât așa cum este acum. Dacă mintea ta acceptă aceste principii și primești lucrurile necesare de bună voie, atunci vei trăi viața într-un mod armonios.
Care sunt, cu adevărat, lucrurile rele
Providența nu pedepsește pe omul bun cu lucruri cu adevărat rele. Ea ține departe gândurile negre, planurile zadarnice, lăcomia, dorința de răzbunare și, în general, orice lucru care nu se potrivește sufletului său bun.
Omul bun și înțelept nu împovărează pe Dumnezeu cu rugăminți despre a alunga necazul evenimentelor exterioare din viața sa. Oricum, el nu pune preț pe ele. Astfel, Dumnezeu nu este împovărat cu rugăminți intutile și poate oferi slujitorului său o inimă deschisă și puternică, încununată de virtuți.
Omul bun este un model pentru cei din jur. Dacă el îndură în tăcere greutățile vieții, oferă o mărturie vie cu privire la ce înseamnă adevărata putere. Astfel, alți oameni pot învăța care este adevăratul mod de a fi și de a reacționa în fața adversităților.
„Dar eu v-am dat bunurile adevărate, menite să dăinuie, care devin mai bune și mai mari când sunt întoarse și cercetare din toate părțile. V-am îngăduit să nesocotiți tot ce stârnește panică și să nesocotiți dorințele: voi nu străluciți în exterior, bunurile voastre sunt întoarse înăuntru. În acest fel Universul, mulțumit să se privească pe sine, disprețuiește ceea ce este în afară. Tot ceea ce este bun am așezat înăuntru. Să nu aveți nevoie de fericire, aceasta este fericirea voastră”.
Dar Providența, în înțelepciunea și dreptatea sa, îngăduie să răsară și să apună soarele și peste cei buni și peste cei răi. La fel, el aduce greutățile și necazurile și peste cei drepți, și peste cei nedrepți.
Astfel, în bunătatea sa, Dumnezeu întărește sufletul și-i pregătește pe cei dintâi în fața inevitabilelor adversități, promitându-le comoara din interior, fără a se lăsa niciunul afectat de ce e în exterior. Dumnezeu se află în afara răului, iar tu te afli deasupra lui.
Norocul e înșelător
Norocul nu face bine sufletului și caracterului omului. El aduce oportunitatea de a primi lucruri exterioare, dar tulbură mintea și liniștea. De cele mai multe ori, norocul aduce o plăcere de moment, după care consecințele lui dispar, iar tu rămâni ca înainte.
În schimb, ghinionul aduce neplăceri și durere cu care suntem nevoiți a trăi. Învățăm să primim cele rele, iar asta ne întărește spiritul și ne dezvoltă caracterul. Necazurile sunt trecătoare, dar binefacerile aduse rămân pe termen lung.
Tu ce ai prefera? Să trăiești îmbătat de scurtele plăceri de pe urma norocului, sfârșind în propriile vicii, sau să înduri scurta durere adusă de ghinion, bucurându-te de roadele caracterului tău, de aici înainte?
Providența nu ia nimic din ceea ce este al tău, ci doar din ceea ce a oferit
“Dacă moartea mă surprinde în timp ce sunt ocupat cu aceste lucruri, am fost suficient de credincios încât să ridic mâinile către Dumnezeu și să spun: „Nu am irosit facultățile pe care mi le-ai încredințat în scopul înțelegerii administrării tale a lumii. După cât am putut, nu te-am dezonorat.
Uită-te la modul în care mi-am folosit simțul, abilitățile mentale pe care mi le-ai dat. Te-am învinovățit vreodată? M-am plâns vreodată de ceva care s-a întâmplat sau mi-aș fi dorit să se fi întâmplat altfel? Mi-am încălcat vreodată obligațiile sociale?
Mi-ai dat viață și îți mulțumesc pentru darurile Tale. Pentru timpul pe care l-am avut, am fost mulțumit de ceea ce ai considerat potrivit să-mi oferi. Ia-ți cadourile înapoi și fă orice dorești cu ele! Toate au fost ale tale și mi le-ai împrumutat.”
Dacă un om poate pleca în această mentalitate, nu este suficient? Ce viață este mai frumoasă și mai nobilă. Ce scop este mai fericit decât acesta?
Pare destul de clar că înțelegerea stoică a soartei a fost destinată, cel puțin parțial, să joace un rol în a ajuta indivizii să adopte o viziune diferită asupra vieții lor. Înțelegerea evenimentelor, în special a nenorocirilor, ca rezultat al sorții ne-ar putea ajuta să vedem de ce nu ar trebui să fim deranjați de ele.
Înțelepții sunt mulțumiți de evenimente, pe motiv că totul se întâmplă în funcție de Providență. Ori de câte ori învinuiești providența, reflectează și vei recunoaște că lucrul s-a întâmplat spre binele tău.
Providența oferă libertate
Suntem liberi să facem ceea ce dorim, în limitele impuse de soarta noastră și, în acest sens, suntem ființe libere. Nu avem dreptul să ne plângem. Ceea ce încercăm să facem, facem „cu rezervare”, deoarece nu știm cu siguranță care dintre acțiunile noastre vor reuși și care vor eșua. Și ne punem speranțele nu în a reuși, ci în a încerca cum ni se cuvine.
Dar dacă acțiunile noastre eșuează, trebuie să ne schimbăm rapid cursul și să lucrăm din nou în limitele care ne-au stricat primele eforturi.
Nu am ales cum soarta ne va constrânge și circumscrie viețile: nu depinde de noi ce legi fizice ar trebui să ordoneze lumii și nu este în puterea noastră să controlăm absolut acțiunile altor oameni, nici vremea, nici ce partid câștigă alegeri și nici dacă copiii noștri vor fi frumoși sau vor câștiga aprecieri.
Nu putem vrea să fim bogați, nici să fim sănătoși, nici să fim din nou tineri, așa cum nu putem doar prin dorința de a-i face pe ceilalți să ne iubească indiferent cât de mult ne-am dori.
Dar putem alege modul în care vom răspunde la lucrurile care se întâmplă. Putem răspunde virtuos: curajos atunci când ne confruntăm cu pericole sau greutăți, cumpătat atunci când ne confruntăm cu oportunități de a ne răsfăța, în mod corect și drept în relațiile noastre cu alți oameni și cu înțelepciune în privința tuturor alegerilor noastre.
Lucian Pușcașu
* Dacă ți-a plăcut acest articol, abonează-te la newsletter pentru a primi săptămânal informații suplimentare prin e-mail. Totodată, nu uită să acorzi un Share acestor randuri pentru a vedea și prietenii tăi ceea ce citești, un Like paginii de Facebook, precum și un Follow pe Instagram, pentru a rămâne în contact cu viitoarele postări de pe blog. În cele din urmă, materialele psihoeducaționale sunt livrate și în format video, prin platforma YouTube. Așadar, te invit să ne vedem și acolo, abonându-te la canal.*
***Dacă nu ai timp de citit, acest articol poate fi parcus și în format audio.***
#dezvoltarepersonală #psihologie #psiholog #psihoterapie #psihoterapeut #semped #sănătateemoțională #sănătatemintală #psihoeducație #psihologiepozitivă #dezvoltareprofesională #blogger