Cine nu și-ar dori să fie considerat autentic? Tuturor ne plac persoanele autentice. Ne inspiră încredere, sinceritate loialitate și căldură. Astfel, căutăm în comportamentul oamenilor și în firea lor de a fi această trăsătură extrem de valoroasă care îi atrage pe cei din jur ca un magnet. Totodată, căutăm în noi înșine a respecta regulile autenticității pentru a fi persoane mai plăcute și mai fericite.
Intuiția ne spune că a fi autentic presupune a te comporta natural, în orice context te-ai afla. În acest sens, naturalețea ar putea însemna comportamente congruente cu trăsăturile tale de personalitate. Dacă ai face ceva contrar lor, ori care ies din limitele manifestărilor tale de a te comporta în rutina zilnică, probabil că ai fi considerat un om neautentic.
Această definiție poate fi corectă, dar e incompletă. Știința psihologică a căutat să analizeze conceptul de autenticitate dincolo de părerile noastre intuitive. Conform rezultatelor, sunt patru modalități prin care poți fi autentic și, în consecință, împlinit și pe placul celorlalți. În acest articol vom verifica aceste patru dimensiuni, iar în partea a doua, consecințele pozitive și negative în a fi authentic. Poate fi găsit dând click aici.
Psihologia Umanistă
Psihologia Umanistă e o ramură a psihologiei care se ocupă cu studiul aspectelor umane (sinele, iubire, creativitate etc.) El pleacă de la ideea cum că omul este în esența sa bun, dar mediul social îl împiedică a-și exteriorize bunătatea, în a-și atinge potențialul. Aplicațiile acestui current psihologic au fost folosite și în explicarea conceptului de autenticitate.
Umanismul spune că oamenii au o tendinţă naturală de a fi autentici, fiind o trăsătură pozitivă. Problema apare la diversele limitără și consecințe negative la care suntem expuși. Datorită lor, ne pierdem din autenticitate. Umanismul pleacă de la ideea că pentru a crește ai nevoie de căldura și aprecierea celor din jur. Însă acest caz ideal nu poate fi atins datoriă societății, după cum spuneam adineauri.
Oamenii nu pot fi pe deplin autentici deoarece nu am fost validați necondiționat când erau mici. În schimb, au fost condiționați de validarea primită (te iubim doar dacă ești copil cuminte). Astfel, au învățat că pentru a fi apreciați trebuie să se ridice la anumite standard. Ori pentru a fi autentic, implicit, nu ar trebui să te comporți constrâns de diferiți factori.
În umanism, autenticitatea e trăsătura unei persoane auto-actualizate. E un fel de Holy Grail la care nimeni nu va ajunge vreodată pe deplin din cauza societății. Tendința noastră de a fi autentici e descurajată de lipsa de validare din trecut și de condiționările societății din prezent.
Bineînțeles, această perspectivă e ușor dusă la extrem. Din fericire lucrurile nu sunt chiar atât de drastice. Poți fi autentic la un nivel mai mult satisfăcător, iar psihologia încurajează acest fapt.
Perspectiva psihologică
Autenticitatea este o trăsătură de personalitate. Ea presupune a te exprima și comporta în acord cu sentimentele, gândurile și dorințele tale adevărate, care te reprezintă.
Literatura de specialitate explică autenticitatea prin prisma a 4 criterii:
1. Conștientizarea
Conștientizarea e capacitatea de a percepe ce se întâmplă în interiorul tău. E inițiativa luată în a te cunoaște și a fi în contact cu dorințele și emoțiile tale. Presupune a fi conştient de persoana ta, de dorinţele tale, de emoţiile tale, de problemele ce le ai şi unde trebuie să lucrezi. În linii mari e despre cât de bine te cunoşti pe tine însuți și cât de determinat ești să o faci de aici înainte.
Include conștientizarea punctelor tari și a punctelor slabe, aspectelor dominante și latente ale personalității, emoții puternice, cauza lor și rolurile ce-l au în comportament
Știi că ești autentic din acest punct de vedere dacă te străduiești activ să înțelegi cine ești cu adevărat. Totodată, să ai abilitatea de a fi conștient de momentele în care nevoile și / sau motivele tale sunt în conflict unele cu altele.
2. Procesare nedistorsionată
Această latură a autenticității e legată de performanțele tale, pozitive și negative. E abilitatea de a-ți cunoaște trăsăturile obiectiv, fără să negi sau să modifici informațiile despre tine. În acest sens, îți pierzi din autenticitate dacă îți evaluezi performanțele ca fiind mai bune decât le-ai avut de fapt, ori te devalorizezi și nu îți recunoști corect meritele respective.
Așadar, ai de făcut evaluări cu privire la performanțele tale într-un mod cât mai acurat. Dacă faci asta nu doar că vei fi mai autentic, ci vei ști și cum să îți îmbunătățești performanțele respective pe viitor.
La acest subpunct, cel mai mare dușman al autenticității este ego-ul. Prin ego înțelegem sentimentul de mândrie și de valoare personală pe care îl ai. E tendința de a face judecăți cu privire la propria persoană pe baza evaluărilor, ceea ce este o greșeală!
Modul corect de abordare a evaluărilor presupune orientarea doar către performanțe, și nu către propria persoană. Trebuie să faci distincția între cum te comporți și ce ești tu ca persoană.
Spre exemplu, dacă ți se spune că vorbești prea mult nu înseamnă să te consideri automat enervant ori neplăcut ca persoană, ori faptul că cel care ți-a comunicat asta are ceva cu tine, ci să încerci ca, pe viitor, să reduci numărul de cuvinte dintr-o conversație și să lași mai mult timp și celuilalt să vorbească.
Câteva obstacole care te sabotează în acest sens sunt negarea informațiilor (refuzi să crezi ceea ce se spune despre tine, desi probabil e adevărat), denaturarea (ți se spune una și înțelegi alta), exagerarea (iți asumi mai mult credit decât ar trebui) sau ignorarea (pur și simplu nu vezi aspectele problematice la tine). Ele apar în procesarea experiențelor interne și a informațiilor bazate extern ce servesc în scopul auto-evaluării.
Astfel, știi că ești autentic dacă procesezi acurat informațiile despre tine, accepți feedback-urile negative și pozitive și cauți să înveți din ele. Felul în care procesezi situațiile și te raportezi la propria persoană în anumite situatii denotă calitatea autenticității. Deci nu lua personal nimic. Admite că ești un simplu om care are diferite perfomanțe, dar care nu spun nimic despre valoarea sa ca persoană.
Obiectivitatea și acceptarea cu privire la punctele forte și punctele slabe e punctul de plecare în consolidarea procesării nedistorsionate. Trebuie să ajungi în punctul de a fi capabil să iei în considerare în mod obiectiv limitările și deficiențele ce le ai, fără a te identifica cu ele.
3. Comportament auto-determinat
Presupune a acționa într-o manieră autonomă, adică după propria ta voință și nu constrâns de factori externi sau interni. Are legătură cu ideile oferite de psihologia umanistă. Aici e simplu: te comporți cum ești tu și cum vrei tu (atâta vreme cât nu încalci libertatea unei alte persoane). Comportamentele tale să nu fie cauzate de mediului social, mânat de pedepse și recompense.
Spre exemplu, dacă ție nu îți place să mergi la operă, dar prietenii tăi o fac și tu dorești să te integrezi printre ei, ar fi de preferat să fii autentic și fie să le spui că nu ai treabă cu genul acesta de artă, fie să îți găsești alți prieteni. În caz contrar, nu doar că nu vei fi autentic, ci vei avea și remușcări. În acest sens, lipsa de autenticitate duce la o viață plină de mustrări de conștiință.
Pentru a-ți consolida autenticitatea, cel mai simplu este să îți cunoști valorile personale și să acționezi conform lor. Acțiunea în concordanță cu valorile, preferințele și nevoile duc la comportamente autentice.
Nu acționa doar pentru a face plăcere altora sau pentru a obține recompense sau pentru a evita pedepsele. Lasă-te ghidat de ceea ce valorizezi tu.
4. Relaționare autentică
E dorința de a exprima și împărtăși propriul sine în relațiile cu oamenii și a forma legături deschise, sincere și de încredere cu aceștia. Dacă primele trei subpuncte făceau referire la tine, al patrulea se bazează pe raportul tău cu cei din jur.
Contează să îți construiești relații în care să poți fi tu cel adevărat, relații securizante în care să existe libertate de exprimare. Valorizează și depune eforturi pentru a obține astfel de relații. Mizează pe deschidere și veridicitate în relațiile strânse.
E ușor de intuit acest principiu. Autenticitatea relațională înseamnă a fi authentic în comportament și a nu fi „fals” în relațiile unuia cu ceilalți. Astfel, pentru a fi autentic, trebuie să nu recurgi la metode de manipulare, să nu folosești oamenii pentru a atinge diferite scopuri egoiste, cum ar fi a primi atenția lor sau alte beneficii.
Dacă ești elev la școală și îți lauzi profesorul în fața elevilor de frică să nu te lase corijent, nu ești authentic, ești lingușitor. Dacă intri într-o relație cu o persoană pentru că e frumos, cu bani și are statut, fără intenția de a-l cunoaște în mod real, nu ești autentic, ești pe interes.
Dacă-i cumperi flori unei femei sau o conduci acasa cu mașina fără ca ea să se implice activ în interacțiunea ta, cu scopul de a-i cumpăra atracția, nu ești autentic, ești doar fătălău.
Scopul ideal este ca apropiații tăi să vadă „adevăratul tu”, acele aspecte de sine profunde, întunecate sau potențial întunecate care nu sunt discutate în mod obișnuit, iar ei să fie confortabili cu ele și chiar să te accepte pe tine, în ciuda lor.
Poți fi complet autentic?
Cele patru caracteristici sunt pe diferite dimensiuni distincte. Ele trebuie evaluate simultan, în funcție de context. Dacă ești bun la una, nu înseamnă că vei fi la fel de autentic și la cealaltă. Ele nu se activează toate în același timp. Spre exemplu, uneori poți fi autentic pe unele dimensiuni pentru că pe altele nu îți permite mediul.
Dacă tu și prietena ta trebuie să mergeți la o petrecere, îți cere părerea despre rochia ei și ție nu îți place, nu îi vei spune asta. Tu ai în vedere că pune mult accent pe felul cum arată și e un pic fixistă în direcția asta. Deci poți spune că o reprezintă (culoarea), dar nu intri în detalii.
Ești autentic? Ești! Dar în limita celor 4 trăsături. Dacă i-ai spune ce gândești, ai încălca principiul numărul patru pentru că nu ai ține cont de sentimentele persoanei din fața ta. Fii conștient de împrejurări și calculează-ți acțiunile înțelept.
Ce nu este autenticitatea
A fi autentic nu înseamnă să făci tot ce vrei și apoi să invoci argumentul cum că “ești sincer și direct”. Asta duce mai mult către insensibilitate decât autenticitate. Persoanele care se mândresc cu faptul că “spun ceea ce gândesc” sunt niște victime ale propriiului ego. Au senzația că sunt superior pentru că au curajul de a spune lucrurilor pe nume, dar de fapt sunt iritante și superficiale.
Să spui tot ceea ce gândeşti nu înseamnă autenticitate ci dezinhibiţie şi lipsă de inteligenţă socială. Adu-ți aminte că libertatea ta se termină unde începe libertatea celuilalt. Ori o persoană autentică e caldă și binevoitoare față de cei din jur. Dacă nu ții cont de sentimentele lor, nu poți fi numit autentic.
O regulă a autenticității este că ea trebuie să fie cântărită în funcție de context. Dacă contextul îți permite să fii autentic, atunci dă-i drumul! Dacă consecințele pot fi aversive pentru tine sau pentru cei din jurul tău, atunci nu se mai pune problema autenticității, ci a inteligenței de a face ceea ce este corect.
Spre exemplu, dacă ești la job și șeful tău te întreabă dacă ai nemulțumiri tu, știind că are sensibilitate mare la critică, ai face bine să nu răspunzi afirmativ la întrebarea lui pentru a nu da naștere unei eventuale certuri. În acest caz nu îți pierzi autenticitatea. Dimpotrivă, ai în vedere binele tău, al lui și al celor din jur.
Prea autentic?
Niciodată nu poți fi “prea autentic”. Contează să rămâi în limitele celor patru criterii.
Autenticitatea subiectivă
E o judecată a măsurii în care consideri că acțiunile tale îți exprimă identitatea reală. Răspunde la întrebarea “cât de autentic te simți în acest moment?” Se răspunde în funcție de sensul comun: ceea ce fac mă reprezintă, și nu pe baza celor 4 dimensiuni.
Este o judecată bazată pe raportul dintre ceea ce fac și cum mă simt eu cu privire la ceea ce fac. Ea exprimă cât de autentic mă simt eu în urma acțiunilor mele. Altfel spus, autenticitatea subiectivă exprimă dacă acțiunile mă reprezintă cu adevărat.
Deci autenticitatea de sine-stătătoare e reprezentată obiectiv de cele 4 trăsături examinate psihologic. Cea subiectivă e ceea ce simți tu cu privire la tine însuți. Lipsa presiunilor interne, a remușcărilor e un indicator bun în această direcție.
Autenticitate în profesie
Dacă găsești implicațiile practice ale acestor patru dimensiuni în profesia pe care o practici sau pe care o vei alege, poți vedea mult mai acurat dacă ea te reprezintă. Autenticitatea în profesie te ajută să îți găsești vocația.
Autenticitate în relațiile romantice și apropiate
Autenticitatea partenerului indică încredere. Ea favorizează scopurile de apropiere unul față de celălalt. Autenticitatea percepută la partener este mai relevantă pentru starea de bine decât autenticitatea raportată de acesta, la fel și pentru scopurile legate de apropiere.
Mai precis, cu cât îl percepi pe partener mai autentic și el pe tine, cu atât relația voastră va fi mai bună și veți fi mai fericiți. ?
Autenticitatea este legată de utilizarea unor strategii de management al conflictului axate atât pe respectarea nevoilor individuale, cât și pe respectarea nevoilor partenerului (ex. integrare, intimitate). Lipsa de autenticitate e corelată cu strategiile în care fie propriile nevoi, fie ale partenerului, sunt ignorate.
Asta înseamnă că de fiecare data când recurgi la diferite “joculețe” pentru a-ți determina partenerul să facă ce vrei tu, raportul autentic dintre voi scade. Dar de fiecare dată când aplici anumite strategii de rezolvare a conflictelor apărute, ele sunt implicit aplicate autentic, iar legătura dintre voi doi crește.
Deci a fi autentic îți aduce beneficii în relații, conectându-te mult mai ușor cu partenerul tău. Oare nu acesta e unul dintre cele mai importante scopuri într-o relație? ?
Rezumat
- Conștientizare = mă cunosc foarte bine și caut să mă cunosc în mod continuu. Nu pot fi autentic dacă nu mă cunosc eu foarte bine ca persoană.
- Procesarea nedistorsionată = văd acurat trăsăturile, performanțele și calitățile mele. E felul în care percep situațiile și felul în care mă raportez la mine însumi. Deci e vorba de procesarea informației la un anumit moment și ce spune ea despre mine. Procesarea distorisonată presupune a accentua fie pozitiv fie negativ aceste dimensiuni.
Ea influențează conștientizarea din cauză că produc informații despre mine, dar nu e neapărat ca ele să coreleze.
3. Comportament autodeterminat = comportament dorit de mine și nu influențat de recompense sau pedepsele din mediu. Nu există condiționări în ceea ce simt și ceea ce fac.
4. Relaționare autentică = În ce relații sociale îmi pot permite să mă exprim liber. Nu folosesc persoanele pentru a-mi atinge scopul (eu vreau validare, tu mi-o dai). Nu mă asociez cu tine pentru un scop. Dacă vreau un sericiu de la cineva și mă angajez în scop ascuns, iar nu e autentic. Exprim tot ceea ce am nevoie fără ezitări și fără ocolișuri.
Autenticitate subiectivă = judecata asupra masurii in care actiunile tale iti exprimă identitatea reala
Concluzie
Autenticitatea presupune conștientizarea sinelui, prelucrarea nedistorsionată a informațiilor despre sine, comportamente în concordanță cu valorile de bază, înclinații și nevoi personale, și legături armonioase, de apropiere cu semenii noștri, bazate pe încredere și respect.
Dacă ții cont de aceste patru dimensiuni și lucrezi la ele zilnic, vei fi mai autentic și mai integru nu doar în relațiile sociale sau romantice, ci față de tine însuți în primul rând. Pentru a te motiva și mai mult să faci acest lucru, un articol care descrie beneficiile în a fi autentic găsești dând click aici.
Lucian Pușcașu
***Dacă nu ai timp de citit, acest articol poate fi parcus și în format video pe YouTube.***
* Dacă ți-a plăcut acest articol, abonează-te la newsletter pentru a primi săptămânal informații suplimentare prin e-mail. Totodată, nu uită să acorzi un Share acestor randuri pentru a vedea și prietenii tăi ceea ce citești, un Like paginii de Facebook, precum și un Follow pe Instagram, pentru a rămâne în contact cu viitoarele postări de pe blog. În cele din urmă, materialele psihoeducaționale sunt livrate și în format video, prin platforma YouTube. Așadar, te invit să ne vedem și acolo, abonându-te la canal.*
#dezvoltarepersonală #psihologie #psiholog #psihoterapie #psihoterapeut #semped #sănătateemoțională #sănătatemintală #psihoeducație #psihologiepozitivă #dezvoltareprofesională #blogger