Scopul final pe care îl are orice profesie este să te facă împlinit. Amândoi ştim asta. Însă de la a alege o profesie până la a simţi satisfacţia şi împlinirea personală, ai de îndeplinit câteva condiţii. M-am gândit să ţi le fac cunoscute.
Probabil ştii cum stau lucrurile: când alegi o profesie care să nu rămână pentru tine doar la statutul de job, alegerea ta ar trebui să se bazeze pe ceea ce îţi place, ce faci cu pasiunea, ce simţi că te defineşte.
Astfel, acea profesie ar trebui să te definească şi să te facă evoluezi continuu, fiind foarte bun în ceea ce faci. Sună frumos în teorie, dar practic lucrurile stau diferit de foarte multe ori. Cred că oricine a avut la un moment dat înclinaţia de a fi atras de un domeniu teoretic, iar când s-a apropiat de el şi-a dat seama că practica „îl omoară”. Pentru a şti dacă teoria se îmbină cu practica, ai nevoie să testezi ce presupune o profesie şi să dobândeşti experienţa necesară.
Dacă vrei să găseşti o profesie care să fie mai mult decât o profesie, ai nevoie de o cunoaştere experienţială. Asta înseamnă că a face dintr-o profesie o adevărată vocaţie necesită a experimenta pe viu alegerile tale şi a le asuma.
Nu e destul să te informezi teoretic despre o profesie pentru a-ţi da seama dacă ţi se potriveşte. Trebuie să îi găseşti componenta practică şi să o pui în aplicare. De fapt, acest lucru e valabil pentru orice domeniu, nu doar pentru profesie.
Următoarele rânduri vor asuma ideea că tu eşti o persoană de acţiune ce alege o profesie nu doar pentru ceea ce presupune ea teoretic, ci mai ales prin practica care îi dă contur real. Astfel pentru acest articol vreau să îţi ofer 6 principii care au origine în studiile ştiinţifice de care, dacă vei ţine cont, nu vei alege doar o profesie potrivită pentru tine, ci o adevărată vocaţie!
Vocaţia este un topic extrem de larg care nu poate fi acoperit în întregime în doar un articol. Totuşi, din studiile mele asupra psihologiei şi a biografiilor unor personalităţi celebre, am extras câteva tipare comune care cred eu că alcătuiesc tabloul vocaţiei. Cred că dacă ţii cont de aceste principii te vei apropia nu doar de o profesie care să te reprezinte, ci de o adevărată vocaţie pentru tine.
Vreau deci să rămâi în minte, pentru următoarele minute, cu ideea legăturii nelipsite dintre acţiune şi vocaţie. Dacă vrei să îţi găseşti o profesie care să te împlinească pe deplin, trebuie să îţi asumi că vei acţiona şi testa oportunităţile pe care ţi le oferă viaţa de aici înainte.
Cine ştie? Orice zi şi orice oportunitate poate ascunde nu doar o profesie, nu doar o vocaţie, ci un adevărat sens existenţial. Permite-i să apară în viaţa ta!
1. Fiecare e o personalitate unică
Da, ştiu, sună a clişeu. Tuturora ne place să ne credem unici. Atât de des folosim cuvântul acesta că parcă şi-a pierdut sensul de bază. Dacă mai vine cineva şi îţi spune că eşti unic ca toţi ceilalţi, probabil chiar nu vei mai şti ce să crezi. Pentru aceasta, nu vreau să aduc argumentele motivaţionale de care te-ai săturat deja, ci pe cele ştiinţifice.
Da, eşti unic. Studiile din genetica umană confirmă acest lucru. Combinaţia de milarde de gene din noi alcătuiesc un produs biolog complex ce ia forma omului care eşti. Ea nu a mai existat până acum şi nu va mai exista vreodată. Deci tu îţi laşi amprena în acest Univers în mod unic.
Însă simpla prezenţă a genelor nu e suficientă. Nu se manifestă rigid, ci flexibil, în funcţie mediul în care ele se află. Genele în mediu sunt precum apa care ia forma vasului în care este ea pusă.
Potenţialul genetic există, dar trebuie fructificat prin oportunitaţile pe care le oferă lumea exterioară. Spre exemplu, dacă ai gene de atlet, ele nu vor produce niciodată rod dacă tu nu te foloseşti de sala de antrenament, pistele pentru biciclete, turneele de alergat etc. La fel e pentru orice domeniu şi orice profesie!
Reţine deci că ai un potenţial genetic excelent pentru a face lucruri minutate, dar el ia formă după mediul înconjurator. Foloseşte-te de asta în avantajul tău. Timpurile actuale sunt diametral opuse faţă de cele de acum 300-400 de ani.
Acum ai posibilităţi mult mai mari de a te pune în contexte favorabile ţie care să te ajute să îţi valorifici potenţialul. A urma o profesie conformă cu construcţia ta biologică e mai la îndemână decât oricând! Profită de asta întrebându-te care sunt acele înclinaţii naturale pe care le ai şi de ce oportunităţi ai nevoie pentru a te putea convinge că ele te reprezintă. Îţi readuc aminte că va trebui să acţionezi.
Formula e simplă: îţi cercetezi punctele forte înnăscute (desenat, dansat, pictat, cântat, construit etc.), cauţi să le valorifici prin oportunităţile ce ţi le oferă contextul (cursuri de pictură, foaie şi pix, o sală de dans, un instrumental, cărţi etc.) în care eşti şi verifici rezultatele. Foloseşte-te de toate resursele pe care le ai şi maximizează-ţi eforturile! Dacă e ca vocaţia ta să se afle printre ele, îţi vei da seama singur.
2. Spiritualitatea în profesie şi viaţa personală
Dimensiunea biologică e fundamentală pentru viitoarea ta profesie şi potenţiala vocaţie, dar nu e suficientă. De fapt, dacă nu ţii cont de restul elementelor, ea va fi aproape neînsemnată. Diferenţa dintre noi şi animale e doar de 5% din punct de vedere neurologic şi doar de 1,6% din punct de vedere genetic.
Teoretic ar trebui să avem aproape acelaşi potenţial, dar când vezi de câte e capabil omul faţă de animal îţi ridici semne majore de întrebare. Raportul e inimaginabil de mic comparativ cu diferenţele vizibile dintre noi şi animale.
E aproape imposibil să credem că suntem aşa de asemănători, raportându-ne doar la aceste numere. Aici intervine elementul cheie, specific omului: latura sa spirituală. Şi acesta e un domeniu extrem de vast, dar îţi voi pune la dispoziţie acele elemente care consider că au aplicaţie în vocaţie.
Dimensiunea biologică e fundamentul pentru o profesie. Însă pentru ca acea profesie să se transforme în vocaţie, e nevoie să simţi că depui o muncă spirituală. Poate nu eşti o persoană spirituală. Nu vreau să te conving să fii.
Ideea e că tu practici diferite principii spirituale fără ca măcar să ţii cont. Aceste principii se vor regăsi şi în profesia pe care o vei avea. Dacă le trăieşti autentic, ele îţi vor transforma acea mică profesie într-o mare vocaţie.
Veriga lipsă este dată de trei capacităţi specifice omului: credinţa, speranţa şi iubirea (sunt cele trei virtuţi teologale prezentate de creştinism. Eu le-am preluat din teologia dogmatică, dar ele au aplicaţie şi în afara ei, în orice vocaţie).
Acestea reprezintă trei mingi de foc care îţi luminează viaţa oriunde te-ai afla. Fara ele n-ai fi uman. Creştinismul prezintă aceste virtuţi ca fiind indispensabile pentru o viaţă de credinţă autentică.
La fel e şi pentru vocaţie, aş spune eu. Orice profesie ai alege, ai nevoie să crezi în ea şi în ceea ce prezintă, să ai speranţă că poate face mult bine oamenilor din jur şi pur şi simplu, să iubeşti ceea ce faci. Iubirea te înnobilează.
În viziunea mea, aceste trei capacităţi te înalţă pe tine şi vocaţia ta. Totuşi a te raporta doar la ele nu este suficient. Cele trei virtuţi asigură dezvoltarea vocaţiei în direcţia potrivită, dar nu şi originile ei.
E nevoie de ceva în care să îţi construieşti rădăcinile: valorile personale. Valorile reprezintă stâlpii pe care se sprijină viaţa noastră. Ele colorează şi dau sens oricărui lucru pe care îl facem. Nu voi detalia aici pentru că e un subiect atât de important încât am scris un articol special înclinat valorilor. Îl poţi accesa dând click aici.
Aceste două aspecte, virtuţile şi valorile, ne fac umani din punct de vedere spiritual. Când urmezi o profesie ce se transformă zilnic în vocaţie, involuntar îţi construieşti valorile şi le respecţi având în minte şi suflet cele 3 principii sus-amintite. Ele îţi vor da tăria de a câştiga bătăliile din lupta vieţii şi îţi vor călăuzi paşii pe drumul vocaţiei tale.
3. Ce îşi doreşte omul întreaga sa viaţă
Omul îşi doreşte în viaţa sa 3 lucruri: stări emoţionale (experienţe unice, călătorii, a întâlni persoana potrivită), rezultate (a atinge diverse obiective care ţin re profesie, familie, sănătate, bani, prieteni, mediul social etc.) și sens (nevoia ca acţiunile şi existenţa sa să îşi găsească rostul).
În mod concret, stările sunt plăcerile de moment (sentimentul de a trăi viaţa), rezultatele sunt obiectivele pe care vrem sa le atingem (a construi un business, a avea un corp sanatos etc..), iar sensul reprezintă starea de împlinire sufletească cu privire la trăirea vieţii. Ea vine din faptul că tu te faci fericit pe tine însuţi făcându-i fericiţi pe alţii prin urmarea sensului ce-l ai, prin desăvârşirea lui.
Daca nu respecţi aceşti 3 indicatori şi nu creezi o balanţa între ele, vei simţi că ceva nu funcţionează în viaţa ta, ori că ceva lipseşte. Spre exemplu, te poţi trezi cum la 40 de ani ţi-ai trăit viaţa la plăcere, ţi-ai ajutat familia şi semenii, dar nu ai înregistrat niciun rezultat real.
Ori poţi ajunge pe culmile succesului, simţindu-te bine de tot ce ţi-a oferit viaţa, dar parcă nu găseşti niciun sens, nicio împlinire personală.
Propunerea mea pentru tine este să integrezi aceste trei elemente în profesia pe care o vei urma. Orice profesie îţi oferă oportunitatea să ai rezultate, să ai satisfacţii şi să fii împlinit, cu condiţia ca ea să fie potrivită pentru tine.
Întrebă-te aşadar ce anume simţi că te împlineşte, unde poţi avea cele mai bune rezultate şi unde munca se transformă într-o distracţie pentru tine. Mintea ta va căuta oricum cele trei elemente. Dacă ai oportunitatea să le regăseşti într-o profesie, profită de ea! Acolo se poate afla potenţiala ta vocaţie
4. Vocaţia apare din copilărie
Bun. Am vorbit despre dimensiunea biologică şi cea spirituală care sunt de nelipsit în orice profesie transformată în vocaţie. Trebuie să aibă ca fundament valorile tale personale şi să fie direcţionată de virtuţile umane, îndeplinindu-ţi cele 3 nevoi: de plăcere, de rezultate şi de sens.
Până aici lucrurile par interesante, dar te poţi întreba de unde începe totul? De unde pot să găsesc primele semne ale celor însumate care pot fi convertite într-o potenţială vocaţie? Răspunsul e simplu: din copilărie. 🙂
Îmi place să cred că o vocaţie te alege ea pe tine şi nu tu pe ea, vorbind în termeni metaforici. Combinaţia ta genetică ascunde potenţialul care se manifestă în mod unic pentru tine. Astfel ea creează o nevoie unică ce-şi găseşte satisfacţia în micile jocuri pe care le avem când eram copii.
Din studiile mele asupra personalităţilor celebre, dar şi asupra oamenilor simplu, am tras concluzia că toţi au avut acest tipar comun: fascinaţia pentru un obiect din lumea exterioară care se manifestă prin joacă. Pentru a-ţi descoperi sâmburele vocaţiei (înclinaţia înnăscuta), tu trebuie sa te uiti în trecutul tău, să-l examinezi şi să găseşti acele evenimente care au ceva în comun: a simţi o trăire interioară inexplicabilă.
Spre exemplu, Einstein era fascinat de acul busolei pe care a primit-o cadou. Mozart a fost atras de instrumentele muzicale. Odată ce ai identificat acest pattern comun, analizează-l în detaliu. Acolo stă ascunsă înclinaţia ta înnăscută. Ţi-am pus la dispozitie trei aspecte de care sa ţii cont:
a) Ascută-ţi vocea interioară şi fii autentic. E capacitatea de a avea un dialog cu tine însuţi în care să îţi dai voi să fii sincer cu tine însuţi cu privire la ce ai fost, ce eşti şi ce vrei să fii de aici înainte.Astfel poţi seta corect direcţia vieţii tale prin a decide în mod conştient încotro se îndreaptă. Prin introspecţie tu poţi scoate afară înclinaţia înnăscută, să devii conştient de ea.
b) Pune-ţi întrebările potrivite: porneşti de la lucruri mici (ce am facut azi, cum m-am simţit, ce am facut bine etc.), dar e nevoie sa plusezi şi să creşti valoarea întrebărilor (încotro se îndreaptă viaţa mea? ce e important pentru mine? unde mă văd peste 10 ani? ce am învăţat din propriile mele experienţe? Ce voi face de aici înainte? Ce mă face împlinit?) Nimic valoros nu vine fără a asuma câteva riscuri, inclusiv pentru vocaţie. Fără să îţi pui întrebările care te incomodează ori te sperie, nu vei avansa.
c) Experimentează: Din momentul naşterii până în cel prezent e posibil sa fi avut evenimente care au dus la exprimarea înclinaţiei tale înnăscute, dar poate nu le-ai conştientizat. Ai avut diferite experienţe vocaţionale, dar nu ai ştiut ce înseamnă ele pentru tine. De aceea e nevoie să reflectezi asupra trecutului tău căutându-ţi comorile.
Ba mai mult, raportarea la trecut nu e suficientă. Trebuie să experimentezi continuu, cât mai mult, apoi să reanalizezi, până când îţi dai seama care îţi e înclinaţia. Adu trecutul, prezentul şi viitorul la un loc, îmbrăţişează-ţi experienţele şi caută-te pe tine însuţi. Adevăratul tu. Aceste trei principii le găseşti pe larg explicate în acest articol.
5. Experimentează, analizează şi reflectează continuu
Pentru a-ţi da seama ce e cu viaţa ta şi care poate fi profesia care să îţi garanteze sensul, trebuie să experimentezi mult şi să analizezi continuu, folosindu-te de introspecţie. În jocul sportiv Darts trebuie să nimereşti ţinta prin aruncare de săgeţi.
Dacă dai o singură dată la ţintă, probabil nu vei nimeri. Dacă dai de 10.000, de ori probabil să nimereşti măcar o dată. Aşa e şi pentru o meserie ce devine vocaţie.
Dacă experimentezi şi reflectezi continuu ai şanse mai mari să îţi găseşti vocaţia. Dacă îţi pui întrebări simple doar periodic, e mult mai mică şansa. E o lege a numerelor. Reia cele discutate până aici şi vezi cum se regăsesc în viaţa ta. E posibil să ai un moment de revelaţie.
Ideea de vocaţie propusă nu poate fi inţeleasă decât experienţial, prin acţiune continuă după principiile prezentate. Deci dacă nu îţi cunoşti vocaţia, ori n-ai avut niciodată contact cu acest lucru, evident nu vei înţelege teoriile prezentate.
O profesie şi o vocaţia nu sunt teorii în sine. Sunt ceva ce trăieşti. Speranţa mea nu e neapărat să înţelegi 100% cum e vocaţia obiectiv sau să ai o revelaţie, ci doar sa „guşti” din ceea ce ea presupune. Până la urmă, tu decizi cum tratezi acest subiect.
6. Deci, ce vei face?
Orice profesie ai alege, sper ca ea să fie cea potrivită pentru tine şi să o transformi în vocaţie. Indiferent de profesie, vei avea un scop dublu: să îi faci pe alţii fericiţi facându-te pe tine fericit. Însumând cele discutate, vreau să faci de aici înainte următoarele 3 lucruri:
-analizează-ţi trecutul şi identifică tiparele care se repetă. E vorba de acele acţiuni pe care le făceai odată instinctiv, simţeai că îţi aduc plăcere şi bucurie.
-dialog interior 5 minute pe zi. Prea mulţi stimuli te distrag. Alergi de colo-colo fără oprire, dar până când? Fă o pauză. Pune-ţi întrebările potrivite. Ai curajul să priveşti în interior.
„Cine se uită în afară, visează; cine se uită în interior, se trezește.” C. G. Jung
-analiză, comparaţie şi reflecţie în prezent şi în viitor, pe baza diferitelor experienţe. Continuă-ţi drumul vieţii, dar nu pierde lecţiile pe care ţi le aduc experienţele tale.
Dar cum rămâne cu răspunsul la întrebarea „ce vei face?”. După ce l-ai aflat, vei ştii singur ce trebuie să faci. Abia atunci începe viaţa adevărată. O zic din prorpia experienţă. Trăieşti doar o singură dată, dar dacă o faci cum trebuie, o singură dată e suficient.
Lucian Puşcaşu
P.S.: Pentru a aprofunda acest subiect ți-am pus la dispoziție aici un material complex de 70 de pagini despre descoperirea și valorificarea propriei vocatii. Introdu adresa de e-mail și îl vei primi imediat: http://wordpress.us13.list-manage2.com/subscribe?u=f4bfc15d18dd5bfef35ae01c6&id=8e098d6c33
* Dacă ți-a plăcut acest articol, abonează-te la newsletter pentru a primi săptămânal informații suplimentare prin e-mail. Totodată, nu uită să acorzi un Share acestor randuri pentru a vedea și prietenii tăi ceea ce citești, un Like paginii de Facebook, precum și un Follow pe Instagram, pentru a rămâne în contact cu viitoarele postări de pe blog. În cele din urmă, materialele psihoeducaționale sunt livrate și în format video, prin platforma YouTube. Așadar, te invit să ne vedem și acolo, abonându-te la canal.*
***Dacă nu ai timp de citit, acest articol poate fi parcus și în format audio.***
#dezvoltarepersonală #psihologie #psiholog #psihoterapie #psihoterapeut #semped #sănătateemoțională #sănătatemintală #psihoeducație #psihologiepozitivă #dezvoltareprofesională #blogger