Fie că vrei să ştii ce cum tratează un specialist anxietatea socială, fie că eşti doar curios cu privire la ce presupune această tulburare, baza teoretică e nelipsită în orice intervenţie.
Ba mai mult, teoria e fundamentul pentru deprinderile practice în orice domeniu. Chiar am încredere că dacă ajungi să înţelegi aceste concepte, ele vor fi punctul de plecare în a-ți trata anxietatea socială şi în îmbunătăţirea propriei tale persoane, în cele din urmă.
Vreau ca în cele ce urmează să analizezi cele două modele teoretice şi se le raportezi la situaţiile tale recente de viaţă în care ai experimentat anxietatea socială.
Aceste modele nu sunt altceva decât explicaţii ale ştiinţei pentru apariţia şi menţinerea acestei tulburări mintale. Primul pas spre tratarea ei într-o psihoterapie cognitiv comportamentala este să înţelegi exact sitaţiile de viaţă în care fobia socială apare.
Înainte să începem, țin să te anunț că acest articol este scris într-un mod formal, deci va fi ușor provocator să-ți menții concentrarea pentru a-l citi. Dacă vrei un articol despre anxietatea socială scris într-un limbaj mai accesibil, ai unul chiar aici.
Totodată, avem și un al doilea articol, de data aceste cu conținut pragmatic, în care sunt prezentate cele patru metode prin care este tratată anxietate socială. După ce-l termini pe acesta, le poți parcurge și pe celelalte două.
Anxietatea socială – Primul model
Acest model își propune să examineze ce se întâmplă cu gândurile individului atât în timpul evenimentului ce produce anxietatea, cât și înainte și după evenimentul respectiv.
1. În timpul situației sociale, gândurile implicate merită a fi studiate după patru dimensiuni:
A. Asumpții personale activate: pacientul construiește o serie de asumpții referitoare la percepția asupra propriei persoane și asupra lumii sociale în care se află la momentul respectiv.
În mod concret, se activează acele tipare mentale ale persoanei în cauză, referitoare la experiența proprie de viață. Dacă tiparele respective reprezintă vulnerabilități cognitive (gândire slabă şi nerealistă) va avea tendința să perceapă situația respectivă ca fiind amenințătoare.
Spre exemplu, dacă te consideri o persoană fără valoare, incompetentă şi care nu merită să fie iubită, în situaţiile sociale în care eşti pus sunt şanse mari să îţi treacă aceste gânduri nerealiste prin minte. Ele te vor afunda şi mai mult în problema anxietăţii pe care o ai.
Recomandarea este să lucrezi la stima ta de sine. Odată ce conștientizezi sentimentul valorii personale, anxietatea socială pierde teren.
B. Sinele că obiect social: îţi concentrezi toată atenția pe propria persoană și la acțiunile tale, și o menții prin dialogul tău interior. E vorba de acea gândire compulsivă continuă prin care încerci să analizezi tot ceea ce faci tu, cât şi cei din jurul tău.
Exagerezi fiecare mic gest sau acţiune venită din mediul social şi o vezi într-o perspectivă negativă. Ai dialoguri interioare pesimiste în care fie te victimizezi, fie te îngrijorezi excesiv cu privire la ceea ce se poate întâmpla în mediul social în care eşti.
Recomandarea este să te pui în papucii altei persoane și să te întrebi: dacă ar fi el în situația aceasta, ar fi la fel de grav? Vei observa că nu, iar asta va reduce din
C. Comportamente de siguranță: Sunt acțiuni securizante pe care pacienții le consideră în mod eronat că le permit să-și gestioneze cu succes anxietatea și să facă față stimulului anxios.
Datorită percepției catastrofice asupra evenimentului social respectiv, individul caută să facă diferite comportamente care să îi asigure evitarea confruntării cu situația socială, ori comportamente care pot diminua, pe cât posibil, disconfortul creat. Astfel, ar evita anxietatea socială propriu-zisă.
Aceste comportamente împiedică pacienții să învețe că se pot descurca în mod natural cu situația în cauză, fără alte eforturi suplimentare. Dacă trebuie să susţii un proiect în faţa unor oameni, ori altă sarcină ce presupune vorbitul în public, să pasezi sarcina unui alt coleg, iar e dăunător. Exemplele pot continua, dar cred că ai prins ideea.
Astfel de comportamente sunt acelea care te distrag pe tine de la anxietate, sau care te ajută să eviţi acele sitaţii care îţi produc anxietatea.
Spre exemplu, uitatul pe telefon când o persoană caută să te privească în ochi e un comportament de tip evitant. Să stai pe scaun la un eveniment social şi să nu ieşi în evidenţă, cu toate că ai avea întrebări sau dorinţa de socializare e un comportament similar.
Recomandarea este să renunți la comportamentele de siguranță. Pur și simplu fi conștient că cea mai trainică metodă de a reduce anxietatea este să o simți, iar diminuarea ei nu este posibilă dacă n-o lași să fie.
D. Indicatorii sociali externi pot fi procesaţi într-o manieră negativă. Datorită înclinației pacientului de a atribui orice factor social propriei persoane în mod negativ, el caută toți acei indici comportamentali ai persoanelor ce-l audiază și le atribuie propriei persoane, provocându-i și menținându-i și mai mult anxietatea.
Spre exemplu, dacă cineva care stă lângă tine se ridică de pe scaun, ai avea tendinţa să crezi că a făcut acest gest pentru că nu te place, deşi tu nu ai nicio dovadă în acest sens.
Ori dacă o persoană se uită pe telefon sau la ceas când vorbeşti cu ea, tu crezi că te găseşte neinteresant sau că o plictiseşti. Exagerezi toate aceste mici detalii şi le iei personal, într-o formă negativă.
Recomandarea este să cauți cauza reală pentru ceea ce se întâmplă în mediul social. Vei observa că de cele mai multe ori nu este ceva greșit la tine, cauza nu ești tu.
2. Procesarea anticipativă și post eveniment
Cred că te-ai familiarizat deja cu ce presupune anxietatea socială. Atât înainte, cât şi după eveniment îţi pot veni în minte tot felul de detalii ale acțiunilor ce se pot întâmpla și îţi reaminteşti diferite evenimente din trecut cu încărcătură emoțională negativă, în care imaginea ta de sine este văzută prin lentila propriilor greșeli, performanțe slabe și respingeri.
Așadar au loc o serie de procese cognitive (prelucrări ale gândurilor) în reactualizarea din memorie a unor amintiri conforme cu contextul la care eşti pus în prezent. Aceste amintiri apar sub formă de percepții mult mai negative decât au fost în realitate.
Dacă te gândeşti foarte mult la aceste amintiri negative, le analizezi din nou şi din nou pe o perioadă mai lungă de timp, rişti să eviţi viitoarele evenimente similare.
Dacă e să analizăm ce se întâmplă după eveniment, pacientul are senzația că consecințele acțiunilor sale îl vor pune într-o lumină proastă, ori deja au fost evaluate negativ, fără a-și da seama la momentul respectiv.
În general pacientul face o evaluare globală negativă, vede tot parcursul desfășurării evenimentului încheiat ca fiind dezastruos și se focusează pe cele mai negative aspecte.
Spre exemplu, dacă el face o remarcă unui prieten referitoare la tricoul lui că fiind elegant, chiar dacă l-a luat la reduceri, ulterior va crede că s-a afișat pe sine că fiind o persoană lipsită de simţ estetic, nestilată.
Anxietatea socială – Al doilea model
Presupune viziunea de ansamblu a acţiunilor pacientului în mediul social în care este pus şi a modului în care crede el că va fi evaluat de câtre cei din jur.
În momentul confruntării cu o situație socială, pacientul își formează o reprezentare mentală a apariției prezenței sale și a comportamentului său extern, după modul în care crede el că sunt percepute, probabil, de către cei ce îl audiază.
Simultan își concentrează resursele atât pe reprezentările interne respective, cât și pe cele externe, ce îmbracă forma unor posibile amenințări percepute de el, din respectivul mediu social. Aceste reprezentări sunt susținute de fragmente de evenimente din autobiografia pacientului.
Reprezentarea modului în care el se așteaptă să fie văzut de către audiență, iar apoi evaluată după un anumit tip de standarde care, în opinia pacientului, trebuie satisfăcute, cu toate că nu are încredere că le poate îndeplini, îl determină pe individ să se comporte într-o manieră prin care să îndeplinească standardele respective, circumscrise contextului social în care activează.
Astfel el are nişte aşteptări irealiste pe care trebuie să le îndeplinească. Discrepanţa dintre incapacitatea de a satisface aceste aşteptări şi evaluarea drastică pe care crede individul că o va face publicul cu privire la performanţele lui slabe va aduce la consecinţe sociale pe măsură.
În mod concret, îţi subestimezi capacităţile e a face faţă situaiilor sociale şi crezi că oamenii te vor judeca aspru pentru asta. Doar de la acest gând anxietatea ta se amplifică.
Acest lucru va duce, în continuare, la starea de anxietate resimțită în toate componentele ei: fiziologic, cognitiv și comportamental, care ulterior influențează reprezentarea mentală individuală a aspectului și / sau comportamentului său, așa cum este văzut de public. Ajuns în acest punct, ciclul se repetă.
Spre exemplu, dacă ai de susţinut o prezentare în faţa unui public numeros şi tu te aştepţi ca ei să te întâmpine cu aplauze când intri pe scenă poate declanşa anxietatea în momentul în care păşeşti fizic pe scenă şi nimeni nu schiţează un gest.
În continuare vei începe să explici prezentarea, având convingerea că ei vor zâmbi şi îţi vor pune întrebări.
De fapt, lucrurile nu stau aşa. Începi astfel să te bâlbâi, să îţi pierzi coerenţa vorbelor şi chiar ideile principale, ceea ce e în contradicţie cu gândirea ta îniţială cum că nu vei uita niciun cuvânt din prezentare. Mai simplu spus, totul merge pe dos după cum te-ai aşteptat. Prin urmare, anxietatea ta devine din ce în ce mai puternică.
Concluzie
Sper ca aceste două modele explicative să-ți servească la înțelegerea cauzelor pentru care ești anxios social. Caută să reflectezi cu privire la cum se aplică aceste modele în istoricul vieții tale, iar apoi începe să lucrezi la anxietatea socială pe care o ai în mod practic. Ai toate resursele aici. Îți urez succes!
Lucian Pușcașu
P.S. Am scris un eBook complet, de 38 de pagini, doar despre anxietate, numit „Pune capăt anxietății. Intervenții cognitiv-comportamentale”. eBook-ul conține informații teoretice scrise într-un limbaj foarte simplu care te vor ajuta să te familiarizezi cu conceptul de anxietate, precum și intervenții specifice pentru fiecare tulburare de anxietate luată izolat. Doar aruncă un ochi aici.
* Dacă ți-a plăcut acest articol, abonează-te la newsletter pentru a primi săptămânal informații suplimentare prin e-mail. Totodată, nu uită să acorzi un Share acestor randuri pentru a vedea și prietenii tăi ceea ce citești, un Like paginii de Facebook, precum și un Follow pe Instagram, pentru a rămâne în contact cu viitoarele postări de pe blog. În cele din urmă, materialele psihoeducaționale sunt livrate și în format video, prin platforma YouTube. Așadar, te invit să ne vedem și acolo, abonându-te la canal.*
***Dacă nu ai timp de citit, acest articol poate fi parcus și în format video.***
#dezvoltarepersonală #psihologie #psiholog #psihoterapie #psihoterapeut #semped #sănătateemoțională #sănătatemintală #psihoeducație #psihologiepozitivă #dezvoltareprofesională #blogger