Home » Blog » Cum îţi poţi reconstrui increderea in sine zdrobită în copilărie

Cum îţi poţi reconstrui increderea in sine zdrobită în copilărie

increderea in sine

Increderea in sine şi imaginea asupra propriei persoane se formează în cea mai mare parte în primii ani de viață. În general, increderea in sine se formează, într-o bună parte, pe baza parerii pe care o ai tu despre tine însuţi, prin afirmaţiile pe care ţi le tot repeţi zilnic.

Doar că, atunci când erai copil, nu aveai capacitatea să vorbeşti cu tine însuţi şi să îţi creezi convingeri constructive bazate pe experienţe proprii. Astfel, nevoia ta de a-ţi construi increderea de sine trebuia fundamentată pe altceva. Acel ceva a reprezentat cuvintele apropiaţilor tăi.

În prima copilărie, subconștientul tău absorbea informațiile de la cei din jur ca pe un burete, fără a le considera adevărate sau false deoarece erai prea mic pentru a avea un filtru al raţiunii. Pe atunci tot ceea ce îți spuneau cei din jur era considerat că fiind real, indiferent dacă erau lucruri bune sau rele, iar increderea in sine se forma in consecinţă.

Demersul terapeutic poate fi mult mai complex decât pare. Ţi-am oferit o hartă generală ce te va ajuta în vindecarea traumelor în articolul trecut.

Diferenţa care face diferenţa

Prin toate cuvintele bune și încurajatoare din partea familiei tale auzite atunci când erai copil, increderea in sine ţi s-a conturat într-un mod armonios, creaindu-ți o încredere în propriile forțe pe care nu ți-o poate lua nimeni 🙂 Însă, dacă ai avut experiențe neplăcute și descurajare de la cei din jur, increderea in sine a fost contruită prost, nu s-a dezvoltat cum ar fi trebuit.

În consecinţă, cuvintele celorlalți pe care le-ai auzit de când erai copil, dar care cel mai probabil nu erau adevărate, te vor sabota la nesfârșit fără ca tu să îți dai seama… Ele ţi-au afectat dezvoltarea normală, iar acum trebuie să te “eliberezi” de ele.

Vorbele celor din jur au o putere fantastică asupra noastră. Ele pot influența deciziile din prezent, convingerile personale și pot determina, într-o mare măsură cum alegem să privim domeniile vieții și să luăm atitudine față de acestea, spre a avea rezultate cât mai bune. Vorbele celor din jur au un impact incredibil în prima copilărie.

Aici e momentul în care increderea in sine proprie a devenit un sac fără fund! Golul interior nu poate fi acoperit sub nicio formă cu validarea altor oameni sperând că se va umple… probabil te vei simți bine pe moment, dar acest lucru nu e o soluție durabilă.

E ca și cum ai cădea în depresie și te-ai refugia în jocuri de noroc sau alcool pentru a uita de probleme, dar când te trezești, ele nu dispar, tu doar ai fugit de ele…

Spre exemplu, dacă atunci când erai copil părinții îți spuneu „ești foarte gălăgios și neastâmpărat! Nu vei avea niciodată prieteni cu atitudinea asta..” Acest lucru ți-a rămas întipărit în minte, iar rezultatul este că simți rețineri când e vorba de a socializa cu cei din jur, că „nu te simți tu” la petreceri, că ți se pare nefiresc a da drumul energiei din tine… și că „trebuie” să fii o persoană liniștită „ca să mulțumești pe toată lumea”.

Poate nu îți dai seama în mod cert de ce fel de experiențe sau cuvinte ai avut parte de când erai copil, dar ele se află în subconștientul tău și se manifestă în diferitele momente ale zilei. Spre exemplu, dacă părinții tăi nu îți confereau suficientă atenție când erai copil și te simțeai singur, acest lucru te poate face să te simți nesigur pe tine în ceea ce privește relațiile cu cei din jur, stabilitate la locul de muncă, relație de cuplu etc… deoarece vei fi mereu tentat să cauți validarea și acceptarea celor din jur…

Recapătă-ţi increderea in sine

Desigur, nu ne putem aminti tot ceea ce ni s-a spus când eram în prima etapă a vieții, dar te asigur că vorbele lor rămân înrădăcinate în mintea ta și îţi influențează chiar și în prezent increderea in sine, fără că tu să fii conștient de asta!

Prin urmare, vreau să îți arăt o tehnică foarte faină din psihoterapie pentru a reuși să scoți la suprafață toate aceste convingeri false implantate în mintea subconștientă fără voia ta.

În primul rând trebuie să știi exact cum te simți, să identifici și să cataloghezi senzația pe care o ai într-un anumit tipar: repulsie, răzbunare, nevalidare etc. Pornind de la sfârșit spre început, îți poți da seama care este originea dacă ai catalogat cum trebuie starea ce o ai.

Fiecare tipar emoțional are o anumită cauza, o rădăcina unică ce vine dintr-o experiență particulară. Cu cât simți emoția mai puternic, cu atât se poate ca acea cauză să o fi simțit mai puternic la momentul respectiv.

Demersul e mult mai complex decât pare. Dacă e să mergi la un terapeut, poate dura uneori şi 3-4 şedinţe până să găseşti cauza principală şi să readuci trecutul uitat în prezent. Astfel, am încercat să fac lucrurile cât mai simplu posibil pentru tine, spre a te descurca singur, pe cât posibil, în acest demers.

Tot ce trebuie să faci este să aplici întrebarea: „DE CE?”. Simplu, nu? 🙂 E uşor să te întrebi asta, într-o prima fază. Cel mai probabil vei primi imediat un răspuns. Dificultăţile vor aparea când vei continua să te intrebi “de ce?” pe baza răspunsurilor primite.

Probabil ai intuit deja că demersul constă în şirul în lanţ de “de ce-uri” pe care trebuie să-l menţii. Pe baza fiecărei îmtrebare-răspuns vei ajunge la o concluzie treptat mai profundă. Pe măsură ce înaintezi îţi va veni din ce în ce mai greu să ajungi la răspunsuri, dar ele vor fi mai profunde, mai importante, mai aproape de cauza principală.

Hai sa o luăm concret. Gândește-te la un anumit aspect, o limitare din viața ta și pune-ți întrebarea „de ce”. Mintea ta va oferi un răspuns. Pe baza acelui răspuns îţi pui iar intrebarea “de ce?”. Continuă de atâtea ori până simți că ai ajuns la rădăcina problemei.

E o întrebare extrem de profundă care te ajută să te conectezi cu mintea subconștientă și să ajungi la miezul frustrărilor tale. Datoria ta este să faci această reflecţie și să ACCEPȚI primul gând care îți vine în minte, pentru ca acesta vine din subconștient, FĂRĂ SĂ TE JUDECI ÎN VREUN FEL.

Exemplu:

-De ce nu pot să am prienteni? -> Mă simt prost în compania lor…

-De ce mă simt prost în compania lor? -> Pentru că nu merit să fiu acceptat și iubit așa cum sunt…

-De ce nu merit să fiu acceptat și iubit așa cum sunt? -> Pentru că părinții mei îmi spuneau acest lucru… ei mă vedeau așa…

-De ce mă vedeau așa? Cum anume eram în ochii lor? -> Foarte gălăgios… îi deranjăm pe cei din jur…(RĂDĂCINA CONVINGERII FALSE)

-Toate persoanele din lumea asta care sunt gălăgioase deranjează pe cei din jur și nu au prieteni? -> Evident că nu, de fapt, chiar îi atrag pe ceilalți în jur. Energia lor e foarte plăcută.

-Deci oare pot fi și eu la rândul meu o persoană energică, plină de viață și astfel, să îi atrag în mod natural oamenii în jurul meu? –> Da, pot!/ Nu, nu pot… (A FI ÎMPĂCAT CU CEEA CE EȘTI DE FAPT)

Dacă ai ajuns la „Da, pot!” înseamnă că ai ajuns la rădăcina problemei și te-ai eliberat de ceea ce era în plus…

Dacă ai ajuns la „Nu, nu pot!” înseamnă ori că nu ai ajuns la cauza principală, ori că nu ai reușit să te împaci cu aceasta, deoarece încă nu gândeşti în mod realist situaţia prezentă şi nu te raportezi la fel de realist asupra propriei persoane. Când vei conştientiza aceste lucruri, traumele vor dispărea…

Un articol care îndetaliază mai pe larg acest tip demers terapeutic, poate fi accesat dând click aici. Acolo am explicat cum funcţionează simplu şi la obiect terapia psihodinamică.

Importanţa eliberării de traume pentru a recăpăta increderea in sine

Increderea in sine reconstruită într-un mod eficient are la bază cauza principală pentru care ea este afectată. Această cauză trebuie găsită şi rezolvată.

In viaţa reală dacă vrei să construieşti o casă, trebuie mai întâi să găseşti un pământ solid care să susţină stâlpii casei. La fel e şi pentru personalitatea noastră.

Pentru a construi ceva, implicit increderea in sine conformă cu identitatea pe care o vrem, un prim punct ar fi acela de a ne elibera de tot ceea ce este contradictoriu cu aceasta, de a te elibera de convingerile limitative și, mai ales, de rănile interioare pe care le ai.

Tu nu ești conștient de toate evenimentele traumatice din copilăria ta, dar ele există acolo și te sabotează în tot ceea ce îți propui, îţi distrug încet increderea in sine…

În continuare, ele te împiedică și îți îngreunează procesul învățării, viziunea asupra vieţii şi asupra propriei tale identități fiind una falsă… De aceea, în primul rând noi că oameni suntem nevoiți să ne eliberăm de tot ceea ce s-a întâmplat în trecutul nostru și să privim la noi înșine exact așa cum suntem, nu cum am fost condiționați prin experiențele și vorbele din trecutul nostru… Ele nu ne definesc, nu sunt congruente cu noi înșine… dar trebuie să te convingi singur de aceste lucruri.

Astfel, vreau să îţi ofer sapte paşi prin care, odată găsită cauza principală pentru care increderea in sine ţi-a fost zdrobită, poţi începe să lucrezi la ea.

1. Aplica lanţul de “de ce-uri”. Odată ajuns la evenimentul traumatic principal vei începe procedura de împăcare şi de eliberare. Poţi incerca şi de la coadă la cap. Caută în trecutul tău în mod conştient un anumit eveniment cu care simți că nu te-ai împăcât încă.

Definește-l cât de bine poți prin timpul și locul unde s-a întâmplat. Aşadar, orice pleci de la prezent către trecut încet şi sigur, ori te afunzi direct în trecut şi stai acolo până găseşti evenimentul ce ți-a afectat increderea in sine.

2. Întreabă-te: „ce a cauzat asta?”. Poate fi ceva din exterior, poate o persoană, poate o acțiune… Mai concret, dacă ai avut un eveniment traumatic când erai copil, spre exemplu ți s-a spus: „ești slab și urat, nimeni nu se va imprietenii cu ține”, această voce s-a infiripat în mintea ta, iar acum, ajuns la o vârstă matură cu o greutate peste medie, încercând tot posibilul să rezolvi probleme de sănătate, vocea din mintea ta încă strigă: „dacă slăbești, vei fi urât și nimeni nu se va împrieteni cu tine!”…

3. Cum te-ai simțit în acel moment chiar atunci și ce sentimente ai acum față de acel eveniment uitându-te înapoi? Repulsie, furie, catastrofare..

4. Privind la cauză, caută să înțelegi de unde a apărut aceasta (exemplu: ceilalți din jurul meu râdeau de mine spunând că sunt gras/ă, de aici sentimentul meu de inferioritate și de părere greșită asupra propriei persoane)

5. Schimbă paradigma din care privești: atunci priveai lucrurile în acest mod, dar acum ești o altă persoană, ai toată puterea să privești lucrurile diferit.

E faptul că acea increderea in sine şi imaginea pe care o aveai atunci a rămas până în ziua de azi aceeași… dar acum lucrurile trebuie să se schimbe pentru că nu mai trăiești în acel trecut, trăiești în prezent.

Când erai copil găndeai că un copil, iar cei din jurul tău la fel. Nu erau conștienți să facă rău în mod intenționat… Nu ești un prizonier al trecutului și vrei să treci la un alt nivel acum. Ce era în trecut nu te mai poate afecta.

Începe să înşiri toate motivele realiste pentru care evenimentul este trecut, iar tu eşti o altă persoană în prezent cu un alt mod de a acţiona, de a gândi, de a fi.

6. Împăcare și învățare: odată ce vezi lucrurile dintr-o altă perspectivă, diferită de cum o vedeai în trecut, te poți împăca cu tine însuți și cu evenimentul în cauză… el nu te mai afectează și știi că ce s-a întâmplat a fost spre binele tău. Caută să vezi ce poți învăța din această experiență și cumt ea te va ajuta pe tine în prezent și în viitor…

7. Reia ciclul în caz că nu reușești din prima.

Poți face această reflecţie zilnic asupra acelui eveniment/ asupra acelei părți din tine care simți că te macină în mod continuu… Ia-ți cât timp ai nevoie și reflectează, meriți acest lucru.

La punctul 4 ar putea fii puțin mai dificil pentru că nu e ușor să schimbi cum privești un eveniment, dacă te-ai obișnuit cu el câteva luni sau ani… dar orice e posibil. Perseverează în tot ceea ce îți propui… 🙂

Așadar, în vindecare, nu e în primul rând vorba de „a pune”, ci mai degrabă de „a scoate” tot ceea ce nu e conform cu cine eşti tu. Procesul e destul de dificil, iar explorarea interioară necesită foarte multă răbdare, dar poți fi sigur că merită.

O dată lămurit un lucru ce ține de interiorul tău, el nu te va mai sabota, iar puzzle-ul personalității tale e cu o piesă mai complet. Această călătorie a descoperirii traumelor şi a redobândirii păcii şi împlinirii interioare poate începe chiar de astăzi, dacă tu îi permiţi să fie. 🙂 Pe tine ce te împiedică să redobândeşti increderea in sine?

Lucian Puşcaşu

* Dacă ți-a plăcut acest articol, abonează-te la newsletter pentru a primi săptămânal informații suplimentare prin e-mail. Totodată, nu uită să acorzi un Share acestor randuri pentru a vedea și prietenii tăi ceea ce citești, un Like paginii de Facebookprecum și un Follow pe Instagram, pentru a rămâne în contact cu viitoarele postări de pe blog. În cele din urmă, materialele psihoeducaționale sunt livrate și în format video, prin platforma YouTube. Așadar, te invit să ne vedem și acolo, abonându-te la canal.*

***Dacă nu ai timp de citit, acest articol poate fi parcus și în format video pe YouTube.***

#dezvoltarepersonală #psihologie #psiholog #psihoterapie #psihoterapeut #semped #sănătateemoțională #sănătatemintală #psihoeducație #psihologiepozitivă #dezvoltareprofesională #blogger

E-BOOK GRATUIT DESCOPERĂ-ȚI VOCAȚIA
Sunt de acord să mă abonez la acest blog.
Dacă îți place acest Blog înscrie-te acum în comunitatea educației emoționale Semped și vei primi informații săptămânale prin e-mail. Totodată vei primi cadou eBook-ul "Descoperă-ți și trăiește-ți Vocația"
Vei primi 2 articole gratuite pe săptămână prin e-mail

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.