Cuvintele subjugă şi eliberează sufletul. Cuvintele leagă şi dezleagă jurăminte. Cuvintele creează din nimic şi, totodată, pot distruge totul. Aceasta este puterea cuvintelor!
Cuvintele ne modelează gândurile, sentimentele și atitudinile față de un anumit subiect. Ele ne ajută să decidem dacă rămânem neutri sau acţionăm la auzul lor. Puterea cuvintelor e atât de mare încât doar citirea lor îți poate afecta gândurile, atitudinile și sentimentele.
Cuvintele potrivite sunt captivante; cuvintele greșite sunt devastatoare. Cuvintele potrivite fac ca lucrurile să prindă viață, să creeze energie. Cuvintele potrivite sunt mai convingătoare decât cuvintele greșite.
Cuvintele au putere. Cuvintele produc efect. Cuvintele încărcate de semnificaţie au un efect puternic.
1. Cuvintele în limba maternă
Puterea cuvintelor îşi are origine în înţelesul lor, înţeles căpătat prin limba pe care a învăţat-o cineva. Cuvintele în limba maternă sunt mult mai puternice decât cele pe care le aude o persoană în altă limba deoarece au o încărcătură emoţională mult mai mare, iar emoţiile sunt mult mai puternice decât raţiunea.
Fiecare cuvânt poate ascunde în spate o istorie de viaţă a persoanei care le pronunţă. Ea poate fi ancorată emoţional în cuvintele respective în funcţie de numărul de evenimente importante pe care le-a trăit la auzul acestor cuvinte.
Spre exemplu, când cineva îţi spune „Te iubesc!”, ai o stare mult mai puternică emoţional decât când auzi „I love you” (in limba engleză). Diferenţa constă în intensitate. Puterea cuvintelor îşi are origine în contextul de viaţă în care a trăit persoana respectivă.
Aşadar, referitor la tine, întreabă-te care sunt acele cuvinte care îţi provoacă o stare emoţională puternică, examinează-le şi descoperă care sunt trăirile din spatele cuvantului respectiv. Referitor la interacţiunile tale zilnice, când întâlneşti o persoană, întreabă-te care sunt acele cuvinte care au cel mai mare impact emoţional asupra sa, iar apoi foloseşte-le cu înţelepciune.
2. Cuvintele creează emoţii
Cuvintele pe care le folosim îi pot răni pe alții, sau îi pot vindeca. Pot provoca tensiune și resentimente sau legături de umanitate şi înţelegere. Cuvintele pot chiar provoca războaie, la fel cum pot aduce pacea.
Spre exemplu, Hitler a folosit cuvinte grele pentru a-i eticheta pe evrei, în timpul guvernării sale în Germania. A numit evreii în nenumărate moduri, inclusiv „gunoi”, „păduche”, „canalizare” și „insecte”. De fiecare dată când folosea aceste cuvinte, el îşi amplifica sentimentele de ură şi dezgust prin emoţiile pe care le simţea.
Trebuie să iei în considerare impactul emoțional al fiecărui cuvânt și al fiecărei fraze. Când tu doreşti să creezi emoție, alege cuvintele care vor declanșa sentimentele dorite de tine. Emoţiile îi mişcă pe oameni mai mult decât argumentele raţionale. Apelează la ele cu încredere!
3. Contextul la care face referire
Puterea cuvintelor variază în funcţie de context. Contextul conturează înţelegerea cuvintelor , diminuându-le sau amplificându-le puterea. Limbajul adecvat diferă în funcţie de eveniment sau de contextul gramatical folosit. Astfel, avem două situaţii concrete:
a) contextul social: aici e uşor de intuit. În funcţie de persoana cu care vorbeşti sau de evenimentul social la care te afli. Spre exemplu, una e să spui “te iubesc” mamei tale, şi altceva e să-i spui prietenei sau soţiei tale. E
exact acelaşi cuvânt dar are funcţii diferite pentru persoane diferite. În continuare, poţi spune la o înmormântare “îmi pare rău” cu sensul de condoleanţe şi alta e să îi spui fratelui tău “îmi pare rău” în timp ce râzi de cât de neîndemânatic este. În primul caz funcţia e de empatie, iar în al doilea de ironie.
b) contextul gramatical: stai liniştit, nu te voi lua cu teorii din gimnaziu. Ideea e că modul în care îţi construieşti propoziţia poate influenţa enorm puterea cuvintelor. Spre exemplu, noi folosim adjective pentru a arăta trăsăturile unui lucru.
Dacă foloseşti adjectivul după substantiv, el pare comun, dar dacă îl pui înainte de el, devine mult mai însemnat. Compară doar “o fată frumoasă” faţă de “frumoasă fată” sau “un film dezastruos” faţă de “dezastruosul film”. Sper că ai prins ideea. 🙂
Chiar și un singur cuvânt contextualizat bine poate face diferența în percepție. Într-un studiu realizat de psihologul social Harold Kelley, studenților li s-a oferit o listă de calități care descriu un vorbitor invitat pe care urmau să îl audieze. Fiecare student a citit din una din următoarele două liste:
1. Rece, harnic, critic, practic și hotărât.
2. Cald, harnic, critic, practic și hotărât.
Elevii care au citit prima listă au avut sentimente mai puțin pozitive despre vorbitor. Lucrul interesant este însă că listele sunt exact aceleași, cu excepția unui singur cuvânt! Părea că plasarea cuvântului diferit în fruntea listei a condiționat modul în care cititorul s-a simțit în timpul citirii restului listei.
Nu a contat că niciunul dintre următoarele cuvintele nu a fost negativ. Doar citirea cuvântului „rece” a arătat modul în care elevii au citit restul listei.
Reţine: puterea cuvintelor variază în funcţie de context. Raportează-te la el pentru a-ţi face mesajul bine cunoscut.
4. Lipsa cuvintelor
Uneori, toată puterea cuvintelor nu constă în a le folosi… ci în a le abandona.
Ştii zicala „Tacerea e de aur”? În interacţiunile unu-la-unu, uneori e mai benefic să nu te foloseşti de niciun cuvânt, deoarece îl ajută pe celălalt să se deschidă în raportul dintre voi doi. Ocazional trebuie să rămânem tăcuți și să lăsăm cealaltă persoană să vorbească. Da, tăcerea poate crea disconfort uneori, dar poate crea un moment critic în a-l lăsa pe celălalt să se simtă, în sfârşit, vulnerabil.
Îţi readuc aminte că principala funcţie a comunicării este de a ne conecta cu ceilalţi oameni. Cu cât eşti mai prezent în mod activ, dar fără a scoate cuvinte, persoana în cauză are posibilitatea de a se deschide şi a-ţi relata experientele ei. Desigur, ai nevoie de înţelepciune şi inteligenţă socială să ştii când să faci acest lucru.
Uneori, dacă oferi prea multe cuvinte poţi da naştere îndoielilor. În an cest caz, bate fierul cât e cald! Mai multă comunicare nu este neapărat o mai bună persuasiune, sau conectivitate, ca în primul exemplu. De fapt, cu cât vorbești mai puțin, cu atât oamenii vor crede că eşti mai deștept.
Multe persoane încearcă să impresioneze prin ceea ce știu dar, de obicei, această strategie îi face în final să pară extrem de nesiguri pe ei înşişi.
5. Cuvinte simple, dar puternice
Am prezentat trei tipare de comunicare care demonstrează puterea cuvintelor în diferite situaţii, aplicabile pentru orice tip de cuvinte. Hai acum să mergem invers şi să vedem cum anumite cuvinte creează emoţie, conexiune şi persuasiune în ceilalţi oameni.
a) Puterea lui “pentru că”: Într-un studiu realizat de Langer, Blank și Chanowitz, cercetătorii au găsit cum anumite cuvinte ar putea influența oamenii să acționeze împotriva propriilor lor interese. Cercetătorul stătea la coadă la un copiator unde era un lung șir de studenți. Încerca trei combinaţii de cuvinte, în diferite modalităţi. Nu a schimbat ceea ce cerea, doar forma cuvintelor alese.
Când a spus: „Scuzați-mă, am doar cinci pagini. Pot folosi xeroxul? 25% s-au conformat. Când a spus: „Scuzați-mă, am cinci pagini. Pot folosi xeroxul? ”, 60% l-au lăsat. Dar când a spus: „Scuzați-mă, am cinci pagini. Pot folosi xeroxul pentru că trebuie să fac unele copii?” 93% la sută au respectat.
Puterea cuvintelor în acest experiment a constat, de fapt, doar într-unul singur: “pentru că ”. Nu pare un cuvânt foarte important, nu? Cercetări ulterioare au ajuns la concluzia că oamenii au nevoie de un motiv pentru a face un lucru, iar tu când îl oferi, indiferent care ar fi, ei se vor conforma.
b) Puterea lui “tu”: Poate unul dintre cele mai valoroase cuvinte este „tu”. Când utilizezi cuvântul “tu” în loc de un cuvânt mai general precum, „om/ individ/ persoană”, există un sentiment mai puternic de identitate. Ascultătorul tău nu va fi doar mai atent, ci mai ancorat în ceea ce spui.
Cuvântul “tu” face apel la identiatea unică a persoanei căreia i se adresează. Prin acest cuvânt, tu îi comunici celui din faţa ta că îi accepţi unicitatea şi că doreşti să te conectezi cu el.
c) Puterea lui “hai să”: Adesea, în viața de zi cu zi, ne regăsim în circumstanțe în care trebuie să direcționăm, să delegăm sau chiar să comandăm. De obicei, cerinţele noastre sunt doar propoziții scurte, cum ar fi „Poți să faci asta sau asta?”.
Problema e că persoana se poate simţi folosită. Readu-ţi aminte că scopul comunicării este de a crea unitate şi conexiune. Astfel, ar fi o formulare mai frumoasă şi mai potrivită a folosi „să facem asta” faţă de „să faci asta”. Vei genera mai multă cooperare cu cei din jur.
Nu uita aşadar să foloseşti puterea cuvintelor “pentru că, tu şi haide să”.
Buun. Acum, pentru ca acest articol să fie complet, vreau să îţi ofer contrariul, care sunt modalităţile greşite ce reduc puterea cuvintelor. Sunt două la număr: ambiguitatea cuvintelor şi circularitatea cuvintelor. Ele reduc din credibilitate şi din persuasivitate. Puterea cuvintelor scade automat dacă nu ţii cont de cele două modalităţi în parte.
1. Ambiguitatea cuvintelor
Aici vorbim de caracterul practic al comunicării. În caz că discursul tău e unul care doreşte să îi ofere celuilalt modalităţi de a atinge rezultate prin acţiuni concrete, puterea cuvintelor scade când ele sunt ambigue.
Cuvintele ce rezumă o colecţie întreagă de trăiri şi emoţii, care au drept rezultat decontextualizarea acţiunilor nu au valoare pentru că nu definesc concret un lucru. Prin urmare, vor genera confuzie.
Spre exemplu, a atribui diferite etichete verbale unor persoane, în sens general, nu face decât să dea un caracter ambiguu cuvantului respectiv, ambiguitate ce nu descrie nici pe departe cum este o persoană în realitate.
Spre exemplu poţi spune despre un om că este timid din fire. Întrebarea care concretizează afirmaţia în cauză este: „În toate contextele?/ În orice moment şi situaţie este el timid?” Bineinţeles că NU! Probabil are multe momente când se comportă ca o persoană timidă, dar nu în totalitate! A generaliza nu face decat să atribuie o etichetă negativă şi nerealistă unei persoane.
2. Circularitatea cuvintelor
Scurt si la obiect: explici motivele timiditaţii prin acţiunile respective. În acest sens, o afirmaţie verbală ar fi de forma „El e timid pentru că este tacut şi retras.” În acest exemplu se poate observa caracterul general al definiţiei, dar totodată utilizarea etichetei lingvistice în cauză pentru a explica un anumit comportament.
Aici nu are nicio logică deoarece încerci să defineşti un lucru prin el însuşi. Varianta corectă constă în analiza acţiunilor ce au loc intr-un anumit context dat. Ai nevoie sa înţelegi care e cauza acelor acţiuni şi unde şi cum se manifestă ele. Doar atât. Fără a da explicaţii generale. În acest sens, poate fi folosit exemplul oferit la punctul 1.
Pentru a folosi puterea cuvintelor trebuie să iei cuvintele şi să le traduci exact în acţiuni concrete astfel încât să eviţi a explica eticheta lingvistică. Spre exemplu, aplicând informaţiile oferite, cuvantul „timid” nu te va mai duce cu gandul la o persoană „retrasă şi tacută” într-un ansamblu general, dar la anumite acţiuni pe care le face o persoană în mod concret la un moment dat. Acţiunile ei trebuie cântărite şi nu atribuirea etichetei „timiditate” identităţii persoanei respective.
Concluzie
Puterea cuvintelor e covărşitor de mare. Cuvintele pot lua şi salva vieţi la fel cum pot crea comuniunea umană sau o pot distruge complet. Cuvintele creează emoţii, dau speranţă celui ce le ascultă şi îl fac să intre în realitatea ta. Sper ca aceste randuri să-ți dea de gandit la cum foloseşti tu puterea cuvintelor şi cum o vei face de aici inainte!
Lucian Puşcaşu
P.S. Un articol complementar celui prezentat, în am detaliat cele 5 principii ale unei comunicări eficiente, îl găseşti chiar aici.
* Dacă ți-a plăcut acest articol, abonează-te la newsletter pentru a primi săptămânal informații suplimentare prin e-mail. Totodată, nu uită să acorzi un Share acestor randuri pentru a vedea și prietenii tăi ceea ce citești, un Like paginii de Facebook, precum și un Follow pe Instagram, pentru a rămâne în contact cu viitoarele postări de pe blog. În cele din urmă, materialele psihoeducaționale sunt livrate și în format video, prin platforma YouTube. Așadar, te invit să ne vedem și acolo, abonându-te la canal.*
#dezvoltarepersonală #psihologie #psiholog #psihoterapie #psihoterapeut #semped #sănătateemoțională #sănătatemintală #psihoeducație #psihologiepozitivă #dezvoltareprofesională #blogger