Gândirea pozitivă e unul dintre cele mai discutate aspecte din aria dezvoltării personale. Totodată, unul dintre cele mai prost înţelese. Literatura motivaţională ne prezintă gandirea pozitiva ca fiind una din cheile succesului pentru a atrage tot ceea ce vrem în viaţa noastră. Ideea pe care o propune e că, odată cu gandirea pozitiva, felul tău de a vedea viaţa se va schimba şi astfel vei atrage rapid, natural şi mai ales fără efort, tot ceea ce îţi doreşti.
E o abordare total prostească, total greşită. Gândirea pozitivă nefundamentată pe dovezi concrete va face mai mult rău decât bine. Ea necesită o evaluare obiectivă a situaţiilor de viaţă prin care să setezi expectanţe realiste cu privire la viitoarele evenimente pe care le preferi. Vom detalia pe parcusul articolului această idee.
A urmări în mod obsesiv să îţi dezvolţi gandirea pozitiva nu te va duce niciodată la scopul dorit, ba din contra. Vreau să renunţi la ideea asta şi să îmbrăţişezi conceptul de gândire realistă mai degrabă. Am definit deja acest concept în articolul trecut.
Când tu renunţi la ideea cum că gandirea pozitiva e absolut necesară în viaţa ta, tu îi permiţi minţii tale să fie liberă. Astfel, ea ajunge să îşi folosească cu adevărat potenţialul şi să utilizeze funcţiile pentru care a fost creată: de a aduce rezultate, de a rezolva probleme, de a învăţa etc.
Odată ajuns în acest stadiu, vei observa cum se naşte cu adevărat gandirea pozitiva. Vom aborda punctual gândirea pozitivă falsă, gandirea pozitivă adevărată şi modalitaţile prin care poţi face trecerea între ele.
Aşadar, pentru astăzi mi-am propus să îţi ofer un alt mod de abordare pentru gandirea pozitiva, având la bază o perspectivă psihologică bine întemeiată. Pe tot parcursul acestul articol voi explica ideea conform căreia studiile din domeniul psihologieiau demonstrat că emoţiile dăunătoare şi, implicit, o gandirea pozitiva defectuoasă se formează prin evaluarea necorespunzătoare a situaţiilor de viaţă pe care le avem.
Gândirea pozitivă defectuoasă
Principala caracteristică pentru gandirea pozitiva defectuoasă e caracterul general şi absolut al fiecărei situaţii. Asta presupune convingerea cum că trebuie să îţi păstrezi optimismul şi starea pozitivă de pace şi de calm în orice moment din viaţa ta.
Această idee ar putea avea sens doar într-o lume ideală unde nu există pericole ori şanse de a se întâmpla lucruri rele. Sună frumos, dar până acolo o avem pe asta şi e plină de greutăţi cu care suntem nevoiţi să ne descurcăm.
Deci gandirea pozitiva absolută nu-şi are locul. Spre exemplu, dacă ai o stare de bine şi pace în faţa unui pericol nu e sănătos. Dacă eşti într-un taxi cu un şofer beat care conduce cu 160 km/h, numai la gandirea pozitiva nu-ţi va sta ţie capul. Raportează-te la normalitate iar gândirea pozitivă va veni natural.
O altă implicaţie pe care o are gandirea pozitiva defectuoasă e că mereu ar trebui să simţi emoţii pozitive. Ea propune ca în orice moment şi în orice situaşie tu să îţi păstrezi starea de bine chiar dacă începi să te simţi rău, treci printr-un eveniment nasol, ori lucrurile merg împotriva ta. În primul rând, e imposibil să ai o stare de bine 100% din timp.
Emoţiile sunt prin natura lor de scurtă durată. Nu încerca să maschezi emoţiile pe care le simţi sau să le reprimi. E ok să ai şi emoţii negative din când în când. Cine pretinde că el e mereu fericit şi binedispus, minte.
Ceea ce contează e ca emoţiile să fie funcţionale, indiferent de valenţa lor, pozitivă sau negativă. Ştii că aceste emoţii sunt defectuoase pentru tine când nu au un temei real ori sunt exagerate. Gandirea pozitiva nu ar trebui să te facă să vezi viaţa în roz, ci să te ajute să aborzi problemele ce le ai într-o manieră eficientă care să ducă la rezolvarea lor. Dar cum ajungi în acest punct?
Gandirea pozitiva sănătoasă
Gandirea pozitiva pe care o vrei tu e una care te ajută în rezolvarea de probleme, în momentele în care eşti pus în situaţii dificile. Dacă apare ceva neprevăzut în viaţa ta, prima dată cauţi să vezi lucrurile într-o lumină pozitivă care să faciliteze flexibilitatea şi creativitatea prin care să găseşti soluţiile. Totul pleacă de la contextul în care eşti pus.
După cum spuneam adineauri, a fi calm şi împăcat când nu trebuie e toxic pentru sănătatea ta psihică şi nu numai. E chiar benefic să fii nemulţumit când ai motive întemeiate. Spre exemplu, când cineva îţi atacă principiile şi identitatea, e absolut normal să ai o atitudine asertivă, dominantă şi poate chiar uşor agresivă pentru a-ţi apăra valorile. Aici gandirea pozitiva nu îşi are locul. Gandirea pozitiva nu e una preponderentă, omniprezentă şi absolut necesară în orice moment, ci e una contextuală.
Atât gandirea pozitiva cât şi cea negativă pot aduce suferinţă psihologică în viaţa individului. Ea îşi are origine în expectanţele pe care le au oamenii faţă de ei înşişi, alţi oameni şi faţă de viaţă. Discrepanţa dintre ceea ce îmi doresc în mod obsesiv şi rezultatele avute duc la suferinţa psihologică.
Gândirea pozitivă în optimism
Optimismul e mai mult decât recomandabil. E o trăsătură de personalitate care ar fi de preferat să nu lipsească la niciun om. Însă acest optimism trebuie să se sprijine pe ceva şi anume pe acţiuni viitoare şi gânduri care sunt realiste, care îşi au fundament în lumea reala.
Optimismul sănatos implică expectanţele pozitive. E bine şi firesc să te aştepţi la ce e mai frumos de la viaţă, dar să fii totodată pregătit mereu şi împăcat cu ce e mai rău. Cu cât te aştepţi mai mult să se întâmple un lucru, vei experimenta asta la nivel subiectiv.
Răspunsurile involuntare ale organismului sunt influenţate de expectanţe. Aceste expectanţe sa fie faţă de propriile răspunsuri non-voliţionale, independente de ceea ce vrei tu. Ele să îţi găsească originea în cogniţiile raţionale/realiste.
Prin raţional/realist se înţelege ca gândurile tale să aibă suport empiric, logic si pragmatic. Ele te ajută să îţi atingi scopul. Astfel, gandirea pozitiva, pe care îmi doresc să o dezvolţi, are la bază aceste trei componente:
a) Analiza situaţiei în care eşti pus într-o manieră logică. Vreau să te raportezi într-o manieră care are sens situaţiei cu care te confrunţi. Spre exemplu, dacă eşti într-o situaţie de conflict cauţi să te aperi, dacă eşti într-un pericol atunci fugi, iar dacă ai un succes, bucură-te de el.
Acţiunile tale să aibă coerenţă, o cauză şi un scop bine definit. Spre exemplu, dacă şeful tău te concediază, mai are rost să investeşti speranţele în acel loc de muncă? Nu! N-ar avea nicio logică. Gandirea pozitiva n-are nicio noimă aici.
b) Evaluarea situaţiei pe baza dovezilor empirice existente. Când îţi formulezi o concluzie, întemeiaz-o pe dovezi solide. Situaţia cu care te confrunţi aduce noutăţi din lumea reală, deci tot cu elemente din lumea reală lucrezi în elaborarea de soluţii. Nu pica în capcana de a cântări situaţiile în funcţie de ce simţi ori ce crezi.
Gandirea pozitiva cu privire la obţinerea unui anumit rezultat să aibă origine în motivele reale pentru care îl poţi obține şi nu în trăirea subiectivă a evenimentului. În mod concret, calculează şansele de a rezolva o problemă prin implicaţiile ce le are, cântărind problema în termeni de costuri şi beneficii.
c) Utilitatea tiparului de gândire: felul în care gândeşti de ajută la ceva? Dacă te raportezi la gandirea pozitiva, te duce mai aproape de obiectivul tău? E valabil şi invers: gândirea negativă chiar te ajută în situaţia dată? Spre exemplu, dacă mergi la un interviu de angajare, iar angajatorul îţi spune din start că nu are nevoie de serviciile tale, mai are rost să te gandeşti, fie pozitiv, fie negativ, la ce s-a întâmplat?
Dacă ţii cont de aceste trei elemente, sănătatea ta mintală se va îmbunătăţi mult mai mult şi vei fi mai puţin expus diverselor forme de patologie. Îţi voi arăta concret cum se regăsesc ele în următoarele două modalităţi de formare pentru gandirea pozitiva.
Dacă ţii cont de aceste trei elemente, sănătatea ta mintală se va îmbunătăţi mult mai mult şi vei fi mai puţin expus diverselor forme de patologie. În continuare îţi voi descrie cele patru tipuri de evaluări ale situaţiilor într-un mod iraţional, precum şi modalităţile de a le corecta, spre a dobândi gandirea pozitiva sănătoasă pe care ţi-o doreşti.
Lucian Puşcaşu
P.S. Un articol complementar celui prezentat poţi găsi accesând link-ul următor: Erori în gândire. 9 metode prin care vei avea cu adevărat o gandire pozitiva
* Dacă ți-a plăcut acest articol, abonează-te la newsletter pentru a primi săptămânal informații suplimentare prin e-mail. Totodată, nu uită să acorzi un Share acestor randuri pentru a vedea și prietenii tăi ceea ce citești, un Like paginii de Facebook, precum și un Follow pe Instagram, pentru a rămâne în contact cu viitoarele postări de pe blog. În cele din urmă, materialele psihoeducaționale sunt livrate și în format video, prin platforma YouTube. Așadar, te invit să ne vedem și acolo, abonându-te la canal.*
***Dacă nu ai timp de citit, acest articol poate fi parcus și în format audio.***
#dezvoltarepersonală #psihologie #psiholog #psihoterapie #psihoterapeut #semped #sănătateemoțională #sănătatemintală #psihoeducație #psihologiepozitivă #dezvoltareprofesională #blogger
Mâncați cacat trebuie sa elimine negativul total și așteptarea trebuie suta la suta sa fie de bine ok pozitiva ca ai soluții pozitive sunteți niște pshologi rai tendențios slabi în românia cu excepții nu aveți școală vestica jalnici manipulatori slujești numai aberații. Sictir
In calitate de ce faci asemenea afirmatii? Ceea ce ai spus, cum ca „trebuie sa eliminam negativul suta la suta si sa fie de bine” nu are nicio logica si nici nu este posibil