Stima de sine reprezintă evaluarea globală a propriei persoane. E modul în care te vezi și evaluezi pe tine însuți. Evaluarea, în general, presupune raportarea la anumite criterii care spun dacă un lucru este bun sau rău. La fel e și pentru stima de sine. Autoevaluarea se face în baza unor anumite criterii, de cele mai multe ori inconștiente, prestabilite eronat de către noi înșine sau de către alte personae.
Daca ai stima de sine ridicată înseamnă că îți evaluezi propria persoană în mod pozitiv. Dar dacă este mai scazută, o vei face în mod negativ. De cele mai multe ori, stima de sine negativă este o consecință a evaluării eronate a propriei persoane.
În acest articol vom detalia acest concept, modul de formare al stimei de sine, iar în următorul, modalitatea prin care poți avea o stimă de sine sănătoasă.
Cum se realizează evaluarea stimei de sine?
Evaluarea se face într-o manieră globală, generală, în care tu cântărești toate acțiunile tale ca fiind bune sau rele și în funcție de ele tragi o concluzie referitoare la propria persoană.
În mod concret, pornești de la câteva comportamente particulare și faci o judecată generală asupra propriei persoane. Spre exemplu, dacă ai o reușită asta înseamnă că ai fi o persoană valoroasă. Dacă ai mai multe eșecuri, însemnă ca ești inutil sau lipsit de valoare. Cam acesta este procedeul prin care oamenii își evaluează stima de sine.
Nevoia de stimă de sine
Evaluarea se realizează deoarece ființele umane au o nevoie fundamentală de a se simți demni, apreciați, iubiți și valoroși ca persoane. Totodată, ei trebuie să știe cu certitudine că sunt competenți în activitățile zilnice pentru a avea garanția siguranței și derulării mersului vieții în mod normal.
Astfel, oamenii își setează obiective doar dacă au certitudinea că pot acționa în mod competent în direcția respectivă. Competența, în acest caz, înseamnă să te confrunți direct cu realitatea, să o înțelegi, și apoi să iei decizii raționale, pentru a rezolva problemele în mod eficient.
Competența trebuie să fie un comportament însemnat pentru tine, care să reflecte sau sau să implice sentimentul valoarii personale. În caz contrar, stima de sine va avea de suferit.
Stima de sine este, așadar, o resursă psihologică prețioasă care trebuie câștigată, poate fi pierdută și trebuie menținută în orice moment.
De ce unii au o stimă de sine crescută, iar alții scăzută?
În primul rând, după cum spuneam, criteriile nu sunt alese de noi înșine fără a ne da seama de cele mai multe ori, prin vorbele părinților sau apropiaților în primii ani de viață.
Dacă ei îți oferă vorbe frumoase, iubire, încurajare, atunci îți vor construi o imagine de sine sănătoasă. Dar dacă suferi critici, respingere și neiubire din partea lor, aceste evenimente traumatizante vor avea drept rezultat o imagine de sine negativă.
În al doirea rând, stima de sine se datorează rezultatelor aduse de competențele pe care le avem, în domeniile care sunt importante pentru noi. Dacă există ceva de o importanță mare și reușim să facem performanță în acea direcție, mintea noastră va trage concluzia că suntem persoane de valoare, altfel nu am fi ajuns la acele rezultate.
În al treilea rând, oamenii diferă de la unul la altul din punct de vedere genetic și psihic. Unii au ca tendință să extragă mai multe concluzii pozitive dintr-un eveniment, iar alții să vadă eșecurile. Spre exemplu, persoanele depresive au tendința de a vedea doar eșecuri și necazuri în jurul lor.
O persoană cu stima de sine scăzută va fi mult mai vulnerabilă la situații care generează anxietate decât persoanele care au stima de sine bună.
În al patrulea rând, oamenii variază în funcție de elementele care sunt mai importante și în funcție de cât de des caută să își confirme că au stima de sine bună. Astfel, persoanele cu stima de sine scăzută caută mai frecvent să își dovedească valoarea personală, iar cei cu stima de sine mai stabilă, mai crescută, nu au nevoie să își confirme atât de des sentimental valorii personale.
Paradoxal, cu cât cauți mai des să îți confirmi valoarea prin ochii altora, cu atât golul interior se va adânci mai mult. Iar cu cât vei renunța mai mult la ideea de a fi valorizat de alte persoane, bucurându-te de tine însuți fără vreun motiv anume, cu atât vei avea o stimă de sine mai bună și vei fi mai fericit.
Implicațiile aduse de stima de sine
Persoanele cu încrezătoare în sine sunt ma fericite pentru că au credințe bune despre sine și despre viitor. Recunosc greșelile trecute dar nu și în prezent. Nu se identifică cu acele greși ci învață din ele pentru a-și construi și mai bine competenența și stima de sine pentru viitor. Se cred mai superiori, mai valoroși și cred in viitor și în tot ce e mai bun.
Pentru toate acestea, merită să ai o stimă de sine bună. Merită să lucrezi la tine însuți și să înlături gândurile negative cu privire la propria persoană. Merită să ai credința că meriți tot ce e mai bun de la viață. Stima de sine te duce mai aproape de toate aceste lucruri.
Miturile privind stima de sine
În mod cert e mai bine să ai o stimă de sine crescută decât scăzută. Însă sunt unele preconcepții care nu au niciun fundament științific. Din fericire, de-a lungul timpului s-au efectuat mai multe serii de studii care au demonstrat că beneficiile aduse de stima de sine sunt limitate:
a) Nu aduce la performanță mai mare. Fie că ești încrezător în tine însuți, fie că nu, performanțele sociale, profesionale etc. vor fi relativ identice. Deci dacă ai o stima de sine pozitivă nu înseamnă neapărat că vei fi mai bun și mai eficient în activitățile cotidiene.
b) Nu se asociază cu succes interpersonal. Indiferent de tipul de stimă de sine pe care tu îl ai, vei fi la fel de plăcut în fața oamenilor. Percepția ta cu privire la tine însuți e independentă de percepția oamenilor din jurul tău. Dacă tu te consideri urât și fără valoare, asta nu înseamnă că cei din jur vor avea aceeași părere. Ei te vor evalua după alte criterii decât cele după care te evaluezi tu.
c) Nu se asociaza cu stil de viață mai sănătos. Faptul că mănânci prostii și duci o viață sedentară sau faptul că ești vegan și faci de 3 ori sală pe săptămână nu spune nimic obiectiv despre tine însuți. Depinde dacă valorizi tu aceste lucruri și cum te evaluezi în raport cu ele.
În orice caz, stima de sine ridicată nu-ți vor aduce neapărat o sănătate de fier, dar lipsa ei poate avea consecințe negative asupra sănătății.
Stima de sine nu are efecte benefice asupra celor trei subpuncte prezentate dar, cel puțin, ești mai fericit. Fericirea înseamnă să te simți bine în propria piele și să simți emoții pozitive. Dacă ai o părere negativă despre tine, emoțiile vor fi în consecință.
Are rost să îmi cresc stima de sine?
Da, are rost să o faci, dar depinde de motalitatea aleasă. E plin internetul de programe de creștere a stimei de sine care-ți promit marea cu sarea cum că vei avea o stimă de sine incredibil de mare și nu vei mai fi niciodată nesatisfăcut de propria persoană. Din păcate, ele nu aduc nimic concret.
Programele de a crește stima de sine nu sunt bune deoarece ele te fac să fii mai încrezător doar pe moment, însă apoi vei reveni la aceeași stare. Creșterea nu este sustenabilă. S-au făcut multe investiții în așa ceva în America, dar rezultatele nu au fost satisfacatoare.
Adevărata stimă de sine
Am stabilit deja că stima de sine pozitivă este stabilă în timp, iar efectul circumstantelor exterioare asupra ei este mult mai slab. Cea negativă este instabilă și mai sensibilă la evenimentele exterioare. În această logică, pentru a face trecerea de la negativ la pozitiv e nevoie de sustenabilitate în timp și de încetarea atribuirii efectelor negative propriei persoane.
Stima de sine, ca să crească, ar trebui sa fie un construct stabil și să nu varieze foarte mult, ca o trăsătură de personalitate. Pe de altă parte, ai variații în funcție de evenimentele externe. Deci practic, ceea ce crește în urma unei reușite e stima de sine ca stare emoțională. Acum, ca ea să facă parte din trasatură, ai avea nevoie de un număr de reusite și esecuri. Una e cauza, alta e efectul.
Nu te lăsa păcălit
Din păcate, noi oamenii ne păcălim singuri în încercările noastre de a ne crește stima de sine deoarece eforturile noastre sunt îndreptate spre a crește stima de sine ca stare emoțională.
Spre exemplu, e mult mai ușor să faci o poză, să o postezi, iar apoi să te uiți la numărul de like-uri de pe facebook și să tragi concluzia că ești o persoană apreciată decât să îți modifici stilul de gândire și tendința de a te evalua negativ.
În primul caz e mult mai ușor să îți modifici percepția despre sine deoarece o faci în mod direct, uitându-te la numărul de like-uri. Dar după ce trece ziua iar poza se învechește, emoția pozitivă care susține falsa stimă de sine dispare. Astfel, ea nu e sustenabilă.
În al doilea intri în profunzimea lucrurilor. Înveți să identifici acele tipare de gândire negative care duc la o evaluare și o stimă de sine nesănătoasă, de unde au provenit ele și cum le poți înlătura. Ajungi să îți dai seama că evenimentele externe, comportamentele ce le faci ori părerea celor din jur nu te reprezintă ca persoană și nu-ți echivalează valoarea în esența ta.
Faci o muncă interioară pe termen lung, cu efort și analiză, dar care generează un efect sustenabil. Odată ce ți-ai rezolvat problemele interioare, ele nu mai revin, iar tu nu vei mai avea nevoie de validarea celorlalți, număr ridicat de like-uri sau alte realizări. Din acest moment înveți să te accepți așa cum ești.
Despre cum ai ajuns să ai o stimă de sine negativă și cum o poți recupera în mod natural și sănătos, am scris în alte articole pe care le poți găsi aici și aici. Dacă sentimentul devalorizării tale ca persoană te macină de mulți ani și ești pregătit pentru o schimbare, ai o întreagă serie de articole doar pe această temă, iar dacă vrei mai mult, ești liber să apelezi la ajutor specializat. Decizia este la tine! Te aștept.
Lucian Pușcașu
***Dacă nu ai timp de citit, acest articol poate fi parcus și în format video pe YouTube.***
* Dacă ți-a plăcut acest articol, abonează-te la newsletter pentru a primi săptămânal informații suplimentare prin e-mail. Totodată, nu uită să acorzi un Share acestor randuri pentru a vedea și prietenii tăi ceea ce citești, un Like paginii de Facebook, precum și un Follow pe Instagram, pentru a rămâne în contact cu viitoarele postări de pe blog. În cele din urmă, materialele psihoeducaționale sunt livrate și în format video, prin platforma YouTube. Așadar, te invit să ne vedem și acolo, abonându-te la canal.*
#dezvoltarepersonală #psihologie #psiholog #psihoterapie #psihoterapeut #semped #sănătateemoțională #sănătatemintală #psihoeducație #psihologiepozitivă #dezvoltareprofesională #blogger