Îți place de tine însuți ca persoană? Dacă nu, probabil că ai o părere nu prea bună despre tine. Părerea aceasta e bazată pe dovezi reale (pe lucruri care chiar să spună despre tine că ești o persoană rea/ greșită) sau cauzele sunt necunoscute? Sigur, poate vei raționaliza și vei expune argumente și exemple de situații în care ai dat rateuri, ai avut eșecuri și ai fost oarecum penibil, dar ele garantează faptul că ești lipsit de valoare? Toate lucrurile negative din viața ta sunt o cauză pentru deficiența ce o simți, sau o confirmare a ei?
Sunt două lucruri diferite. Dacă lucrurile care te devalorizează ca persoană îți retrezesc un sentiment de deficiență și îl confirmă doar, e cât se poate de clar că nu evenimentele negative îți cauzează acest sentiment de deficiență, ci există o altă cauză, mai timpurie.
Tot ceea ce vine din exterior și te face să te simți devalorizat și neiubit vine dintr-o traumă emoțională care a adus drept consecință sentimentul de deficiență. Când erai copil unul dintre părinți te-a criticat în toate felurile și ți-a indus ideea cum că ești un ratat și că nu meriți nimic bun de la viață.
Asta ți-a rămas adânc întipărit în minte, iar acum vezi viața într-o manieră care o confirmă. Drept rezultat, ai o stimă de sine foarte scăzută. Astfel, ai ajuns să trăiești cu impresia că nu ești bun de nimic sau că e ceva în neregulă cu persoana ta. E timpul să scapi de deficiența dezvoltată ca traumă!
Cum se manifestă deficiența
Eşti atras de ceea ce înseamnă eşec și devalorizarea propriei persoane ca un magnet. Abia aştepţi în sinea ta să descoperi o nouă oportunitate de a-ţi confirma deficienţa.
În relaţii, dacă doreşti pe cineva, după ce îl ai, te plictiseşti şi mergi mai departe pentru că ţi-ai dovedit că poţi avea acea persoană.
1. Începi să critici şi să înjoseşte ci imediat ce primeşti puţină căldură şi acceptare de la partener.
2. Nu poţi fi autentic, adevăratul tu cu oamenii din jur şi cu partenerul.
3. Eşti gelos şi posesiv în relaţii.
4. Te comporţi răutăcios cu oamenii, simţindu-te inferior lor.
5. Te critici şi te compari mereu cu partenerul. Ai nevoie de validarea lui cum că încă ţine la tine.
6. Critică, critică şi iar critică. Tu critici, oamenii te critică şi te complaci în acest sentiment.
7. Când ai un succes simţi că nu este pe meritul tău. Te simţi un impostor şi eşti speriat la ideea de a menţine sau replica succesul pe viitor.
8. Eşecurile şi respingerile îţi produc o stare de tristeţe profundă, până la depresie.
Cum știi că deficiența e capcana ta mentală
Ai senzaţia că e ceva greşit în esenţa ta, că ai fi “prefabricat defect”, că nu e trăsătură luată izolat, ci ideea de a fi defect e un aspect profund al identiăţii tale. Unii nici nu se gândesc la propria persoană (fugă), alţi se simt copleşiţi arătând nesiguranţa (capitulare), alţii încearcă prea tare să-şi demonstreze încrederea de sine (contraatac).
1. Nicio persoane de sex opus nu te poate iubi dacă te-ar cunoaşte cu adevărat.
2. Te consideri un incapabil şi nu meriţi să fii iubit.
3. Nu poţi împărtăşi secrete sau vulnerabilităţi ale propriei persoane.
4. Pretind a fi altceva sau altcineva decât decât ceea ce sunt, în faţa oamenilor.
5. Îţi asumi vina pentru trecutul tău şi pentru faptul că părinţii tăi nu te-au iubit.
6. Eşti atras de oameni care te resping sau te critică. La rândul tău, critici şi respingi pe cei apropiaţi.
7. Eşti ruşinat de tine însuţi. Îţi este frică că oamenii vor descoperi cum eşti de fapt.
Originile capcanei deficienţei
Ea porneşte din sentimentul că nu ai fost demn de iubire şi apreciat pentru ceea ce eşti. În locul lor, ai primit doar critici şi abuzuri.
1. Cineva din familie te-a pedepsit, înjosit, criticat pentru lucrurile pe care le făceai.
2. Părinţii erau permanent dezamăgiţi de tine. Nimic nu era în regulă cu tine, iar lor le era ruşine.
3. Ai fost abuzat fizic, emoţional sau sexual de către unul dintre membrii familiei.
4. În loc de iubire, ai simţit respingere din partea părinţilor.
5. Părinţii spuneau că eşti rău, nu meriţi nimic şi că e vina ta când ceva nu merge bine.
6. Erai mereu comparat cu alţi copii sau cu proprii fraţi. Ei erau puşi într-o lumină favorabilă, iar tu într-una defavorabilă.
Emoțiile caracteristice sentimentului de deficiență
Emoţia caracteristică este ruşinea. Ea apare la orice semn la care oamenii pot să te descopere. Astfel, îţi iei toate măsurile de precauţie pentru a nu fi dat în vileag.
Îți e rușine de tine însuți, dar poate că uneori nici măcar nu știi de ce. Dacă cineva te apreciază, provocându-ți emoții pozitive, tu le alungi imediat și ai comportamente de subapreciere spunând “nu a fost nimic, exagerezi, nu e chiar așa, am avut noroc etc.”
Deficiența în relațiile de cuplu
Deficiența în relații e exact opusul a ceea ce ar trebui să experimentezi. Scopul final al unei relații ar trebui să fie încrederea, conexiunea și iubirea din partea amândurora. Dar tu ești incapabil să asimilezi iubire pentru că nu simți că o meriți. Deficiența te împiedică, ridicând scuturi în jurul tău pe care nici cel mai iubitor partener în viață nu le poate trece.
1. Eşti atras de perosane care critică şi abuză emoţional sau fizic, accentuându-ți sentimentul de deficiență.
2. Eşti atras de oameni care nu sunt interesaţi de tine, dar speri să le câştigi atenţia şi iubirea.
3. Eviţi relaţiile, iar cele care există, sunt scurte, intense sau mai multe odată.
4. Preferi fie persoane pe care le socoţi sub nivelul tău şi pe care ştii că nu le vei putea iubi, fie persoane perste nivelul tău, chiar dacă ştii că nu le poţi avea.
5. În relaţie critici, abuzezi, domini sau neglijezi partenerul.
6. Eşti atras de oamenii care nu-şi pot lua un angajament pe termen lung, fie nu-ţi acordă din timpul lor.
Tratament pentru deficiență
Schimbarea va începe când vei realiza că sentimentul de inferioritate nu vine dintr-o deficienţă reală, ci este o convingere şi un sentiment de deficienţă la propria persoană impusă de părinţi cu privire la propria ta identitate.
1. Caută copilul rănit din tine înţelegându-ţi sentimentele de ruşine şi de deficienţă trăite în copilărie.
2. Fă o listă cu semnele care arată că eviţi capcana prin evitare sau prin supracompensare. Caută să pui capăt acestor comportamente.
3. Monitorizează sentimentele de ruşine şi deficienţă. De unde apar?
4. Fă o listă cu toate persoanele care te-au atras cel mai mult. Care erau trăsăturile lor şi cum se comportau faţă de tine?
5. Fă o listă cu calităţi şi defecte din copilărie, iar apoi una cu calităţi şi defecte din prezent. E nevoie de o privire de ansamblu obiectivă asupra propriei persoane. Acum nu e obiectivă din cauza capcanei şi ai tentaţia să exagerezi defectele şi să minimizezi atuurile.
Cel mai probabil îţi va veni greu să scrii calităţi, dar ele există. Când le descoperi, nu le socoti ca fiind minore sau neimportante. Un indicator în acest sens poate fi feedback ul pozitiv de la cei din jur (prieteni şi apropiaţi, nu oamenii/ familia care ţi-au implantat capcana).
Le poţi cere părerea sinceră pentru a afla ce apreciază ei la tine. Nu încerca să te legi de succes pentru că faci apel la supracompensare şi la consolidarea sentimentului de fugă împotriva propriei deficienţe. Axează-te pe acele aspecte simple.
6. Evaluează în mod realist gravitatea defectelor. Roagă un prieten să te ajute în această manieră, sau discută cu terapeutul tău. E nevoie să realizezi la nivel raţional că tu chiar ai valoare ca om. Acceptă ideea că oricine are calităţi şi defecte, în cele din urmă.
7. Începe să lucrezi la aceste defecte. Cum le poţi corecta. Vei descoperi că defectele respective nu sunt atribute ale personalităţii tale, ci manifestări ale capcanei pe care o ai.
8. Acceptă dragostea celor apropiaţi. Caută să fii autentic şi recunoscător pentru ceea ce primeşti.
9. Scrie o scrisoare părintelui tău critic.
10. Impune bariere. Nu mai permite să fii tratat urât. Trebuie totuşi să distingi între criticile justificate şi cele răutăcioase, fără temei. Apăra-te când e cazul impunându-ţi drepturile.
11. La rândul tău, nu mai trata urât alte persoane sau partenerul actual. Nu e vina ta că ai parte de această capcană, dar e de datoria ta să îi pui capăt pentru a nu răni şi transmite chiar şi altora.
Iarta-te pentru lucrurile rele ce le-ai făcut, ţinând cont că acţiunile tale sunt efectele capcanei şi nu cauză a identităţii tale şi găseşte puterea de a rupe lanţul criticilor.
Deficiența în cele trei stiluri de coping
Stilurile de coping sunt modalități comportamentale ale unei persoane, modalități care vin ca reacție a unei traume emoționale. Mai exact, sunt date de modalitățile de a te comporta în contexte similare celor din trecut care îți activează sentimentul de deficiență. Trebuie să renunți la ele.
1. Capitulare. Alegi parteneri critici, care te înjosesc. Accepți sentimentul cum că ești greșit și meriți să nu fii iubit de nimeni.
2. Evitare. Nu-ți arăți părțile vulnerabile. Eviți să-ți exprimi nevoile și sentimentele.
3. Supracompensare. În supracompensare, cauţi succesul în viaţă în mod obsesiv. Sentimentul valorii personale este construit pe ideea succesului, iar orice mic eşec va crea o strare de agitaţie. La contraatac ăpate apărea narcisismul, care e o combinaţie între sentimentul de deficienţă şi drepturi personale exagerate. Recurgi la critici. Respingi pe alții sau vrei să pari perfect.
Concluzie
Vindecarea presupune schimbarea modului de a te raporta la ceilalţi şi a modului de a te raporta la tine însuţi. Deficiența dispare în momentul în care conștientizezi că tu ai valoare ca om și că vocea critică din trectul tău nu e cea care te reprezintă și care e în măsură să îți judece valoarea.
Prin psihoterapie vei reuși să te eliberezi de constrângerile emoționale are vinovăției și inutilității ca om. Vei ajunge să te simți valoros ca persoană și demn de iubire cu adevărat.
Ai curajul să crezi ceea ce ai crezut până acum despre tine este greșit și că poți experimenta iubirea și împlinirea autentică? Primul pas spre schimbare e mereu cel mai greu, dar e cel mai important. Tu alegi când îl vei face.
Lucian Pușcașu
Dacă nu ai timp de citit, acest articol poate fi parcus și în format video pe YouTube.
* Dacă ți-a plăcut acest articol, abonează-te la newsletter pentru a primi săptămânal informații suplimentare prin e-mail. Totodată, nu uită să acorzi un Share acestor randuri pentru a vedea și prietenii tăi ceea ce citești, un Like paginii de Facebook, precum și un Follow pe Instagram, pentru a rămâne în contact cu viitoarele postări de pe blog. În cele din urmă, materialele psihoeducaționale sunt livrate și în format video, prin platforma YouTube. Așadar, te invit să ne vedem și acolo, abonându-te la canal.*
#dezvoltarepersonală #psihologie #psiholog #psihoterapie #psihoterapeut #semped #sănătateemoțională #sănătatemintală #psihoeducație #psihologiepozitivă #dezvoltareprofesională #blogger