Home » Blog » Fobia Socială. De ce te simţi anxios şi nesigur pe tine în situaţiile sociale

Fobia Socială. De ce te simţi anxios şi nesigur pe tine în situaţiile sociale

fobia socială

În acest articol vreau să îţi prezint una dintre cele mai comune tulburări psihice cu care ne confruntăm noi, oamenii, de-a lungul vieţii noastre: fobia socială. Am ales fobia socială deoarece aproape fiecare dintre noi se confruntă cu ea în rutina zilnică, sabotându-ne succesul social. Ba mai mult, ne dă o stare intens negativă şi, de cele mai multe ori, un sentiment de regret datorită situaţiilor stânjenitoare prin care trecem datorită ei.

Pentru astăzi mi-am propus să fac ceva diferit şi să îţi prezint informaţia într-o manieră mult mai formală decât de obicei, din mai multe motive. În primul rând, vreau să îţi obişnuiesc mintea cu informaţii puţin mai formale, mai greu de înţeles, pentru ca ea să le proceseze mai atent şi cu răbdare.

A citi acest articol e un exerciţiu pentru creierul tău, prin care îl poţi face mai puternic şi mai inteligent. Dacă preferi totuşi o scriere mai uşor de înţeles, îți las un articol pe aceeaşi temă, chiar aici. Menţionez că atât prezentarea, cât şi informaţiile sunt relativ diferite.

În al doilea rând, blogul „Dezvoltare Interioară” e un blog de psihologie care are baza în studiile ştiinţifice ale psihologiei ca ştiinţă. E foarte multă pseudoştiinţă pe internet. Se găsesc nenumăraţi oameni să-şi dea cu părerea, băgându-ne rău de tot în ceaţă.

Dacă e să ne luăm după tot ce citim, vom fi extrem de confuzi. Vreau să îţi arăt cam cum arată un articol ştiinţific. Dacă îl parcurgi cap-coadă, îţi va fi mult mai uşor de aici înainte să deosebeşti bazaconiile false de conoaşterea adevărată.

Iar în al treilea rând, psihologia a apărut pentru problemele interioare ale oamenilor. Fobia socială este doar un exemplu dintre ele pe care îmi permit să ţi-l aduc la cunoştinţă. Însă, mai sunt multe alte tulburări cu care te poţi confrunta (depresie, compulsie, bipolară, panică, de personalitate etc).

Scopul meu este să te fac conştient de problemele pe care este posibil să le ai şi să te ajut, fie prin aceste articole, fie prin şedinţe individuale, a le rezolva.

Pentru a rezolva o problemă, mai întâi trebuie să o cunoşti în termeni de cauze şi efecte. Acest lucru se poate realiza în cel mai profesional mod de către o persoană autorizată: psiholog, psihoterapeut, consilier psihologic etc.

Bineînţeles că îmi fac reclamă şi te îndemn să apelezi la mine, dar ideea principală e că problemele cu care te confrunţi în general, nu dispar de la sine, iar singura persoană care e responsabilă de sănătatea ei psihică, și de viaţa ei per ansamblu eşti tu.

Caută aşadar să îţi rezolvi orice problemă/ provocare ce ţi-o oferă viaţa. Aşadar îţi voi oferi suportul teoretic pentru a-ţi da singur seama dacă ai fobia socială, iar în articolul viitor îţi voi pune la dispoziţie mijloacele terapeutice pentru a o trata.

Ce este fobia socială?

Fobia socială este frica de intensitate mare rezultată din percepția individului asupra unei multitudini de stimuli sociali. Elementul central în diagnoza acestei tulburări constă în frica sau anxietatea individului de a fi evaluat de către ceilalți în diverse situații sociale.

Individul este îngrijorat cu privire la faptul că va fi pus într-o lumina negativă, fiind catalogat că timid, slab, nebun, anxios, enervant, plictisitor sau respingător. Totodată, el se teme că va manifesta în fața indivizilor simptomele acestei tulburări, precum tremor, balbism, transpirații.

Cât de răspândită e fobia socială

Fobia socială e una dintre cele mai frecvente tulburări psihice, fiind cel mai comun subtip de tulburare, având o prevalență de 7%- 13,3% pe toată durata vieții. Fobia socială deține un procent de 7% din populație și urmează un curs cronic dacă nu este tratată la momentul oportun având o prevalență de 12 luni.

Este cea mai frecventă tulburare de anxietate în rândul indivizilor, debutul ei începând cu vârsta de 11 ani la aproximativ 50% dintre indivizi și ajunge la o rată de până la 80% în jurul vârstei de 20 de ani, fiind ulterior un factor de risc pentru tulburările de depresie și abuz de substanțe.

Simptomele apărute în fobia socială

În general, simptomele acestei patologii sunt produse în contexte sociale precum: contactul cu o persoană necunoscută, susţinerea unui discurs public, dezbateri pe anumite teme cu alte persoane, contactul cu persoane cu statut superior, desfășurarea unor comportamente în compania altor persoane.

Exmple de situații sociale: când individul este văzut cum mănâncă sau bea, vorbește în public etc. La nivel cognitiv, această frică este declanșată de a fi umilit, ridicol, respins, a-i jigni pe ceilalți ori evaluarea negativă de către aceștia.

De cele mai multe ori, persoanele ce resimt fobia socială caută să tolereze disconfortul emoțional, ori își creează singuri strategii de autoreglare prin practicarea unor comportamente de siguranță, iar cel mai adesea, să evite orice situație cu potențial de a genera anxietate. Totodată, este caracterizată de o frică exesivă de a fi judecat, ori a fi evaluat în mod negativ.

Simptomele acestei tulburări sunt de obicei destul de vizibile, ele fiind observate atunci când aceștia interacționează cu ceilalți, manifestând diverse comportamente ce denotă în mod evident disconfortul pe care aceștia îl simt la momentul acela.

Înroșirea feței, evitarea contactului vizual, senzație de greață, încordarea mușchilor din corp, senzații de tremur, transpirație excesivă, dureri de cap, prezența unor simptome emoționale și/sau fizice intense, cum ar fi ritmul cardiac crescut, transpirație, probleme de concentrare.

Pacienții își doresc compania altora, dar evită situațiile sociale, din frică de a fi respinși, stupizi sau plictisitori. Ei evită a vorbi în față unui public larg, prin urmare nu pot să-și exprime opinii proprii. O caracteristică comună a acestora este stima de sine scăzută și autocritica ridicată.

Simptomele se suprapun cu cele ale tulburării de panică și, uneori, sunt greu de distins, ca și în cazul în care o persoană are un atac de panică în timp ce dă un discurs și apoi se teme de toate, vorbind în public. Diferența este că persoana cu tulburare de panică nu se teme de ea însăși, ci de senzațiile fizice asociate cu un sentiment de pericol și de capcană.

Ce este în mintea unei persoane cu fobia socială?

Persoanele cu fobia socială se tem a avea contacte cu ceilalți indivizi. Convingerile lor au originea în preocuparea de a fi nevoiți să se confrunte cu astfel de situații cu caracter social. In mintea lor, ele se vor incheia, fie cu vorbele, fie cu acțiunile lor, ce-i vor pune într-o lumina proastă. Astfel se vor simţi jenați sau umiliţi în contextul respectiv.

Aceste preocupări pot fi atât de intense încât îl determină pe individ să evite în mod intenționat acele întâlniri interpersonale la care este nevoit să participe, ori să fie prezent, costul fiind acela de a suporta situațiile respective ce îi produc un disconfort intens.

Frica reprezintă un răspuns emoțional (o emoţie pe care o simţi) la un stimul real sau imaginar (prezenţa unui obiect/ persoană care produce acea emoţie), fiind asociată cu creșteri rapide ale stimulării vegetative resimțite în situații cu potențial pericol de tip “luptă sau fugi.

Axietatea constă în anticiparea de către individ a unui pericol, asociată cu tensiune musculară și precauție, precum și adoptarea unor comportamente defensive și evitant. Persoanele cu fobia socială sunt, de cele mai multe ori, timide la primul contact cu persoane necunoscute, liniștite în grupurile sociale, ori în orice alte medii nefamiliare.

Criterii de diagnostic în fobia socială conform DSM-5

Îţi voi prezenza criteriile de diagnostic conform  Manualului de Diagnostic si Clasificare Statistică a Tulburarilor Mintale-5. Dacă te regăseşti în aceste criterii, în mod sigur te confrunţi şi tu cu fobia socială şi ai nevoie să o tratezi cât mai repede.

1. Persoana se teme că el sau ea va acționa într-un mod, sau ar arăta simptome de anxietate, care vor fi umilitoare sau jenante.

2. Persoana recunoaște că frica este excesivă sau nerezonabilă.

3. Frica sau evitarea nu se datorează efectelor fiziologice directe ale unei substanțe sau unei condiții medicale generale și nu este mai bine explicată de o altă tulburare mentală.

4. Situațiile de performanță socială sunt evitate ori îndurate cu foarte mare disconfort emoțional.

5. Expunerea la situații sociale provoacă aproape invariabil anxietate, care poate lua formă unui atac de panică.

6. Condiția de boală interferează în mod substanțial cu rutină zilnică a persoanei în ceea ce privește ocupația la locul de muncă sau ocupația academică, ori relațiile sociale, provocându-i distres la contactul cu acestea.

7. Persistența fricii în cazurile de expunere socială, ori în fața persoanelor necunoscute prin posibilă

observare și judecare de către aceștia.

8. Dacă este prezentă o afecțiune medicală generală sau o altă tulburare mentală, frica socială nu este corelată cu ea (spre exemplu, frică socială nu este cauzată de tremurul bolii Parkinson).

9. Tulburările de anxietate sunt catalogate ca fiind “generalizate” dacă simptomatologia apare pentru o arie largă de situații sociale.

Cogniţii (gânduri) implicate în fobia socială

Studiile ştiinţifice au examinat gândurile negative ce mențin fobia socială. În comparație cu persoanele sănătoase, cei cu fobie socială au un număr crescut de cogniții/gânduri negative și mai puține cogniții/gânduri pozitive.

Ei manifestă o teamă semnificativă față de evaluarea pe care le-o atribuie persoanele care îi observă în diferite împrejurări. Totodată, aceștia tind să aibă o stimă de sine scăzută, își evaluează singuri în mod negativ comportamentul social și au înclinația de a face atribuiri interne pentru orice tip de scop social care se finalizează cu eșec.

Datorită acestor argumente, s-a ajuns la concluzia că a lucra pe gândurile disfuncționale/ toxice implicate în fobia socială, ar conduce la o terapie de succes, variabila cea mai importantă în acest sens fiind modificarea fricii de evaluare negativă; aceasta fiind cel mai mare predictor al rezultatului tratamentului.

Cum se percepe o persoană cu fobia socială?

Reprezentarea mentală asupra propriei persoane în momentul observării de către audiență are loc continuu. Oamenii caută să monitorizeze în mod regulat diverse aspecte propriilor comportamente externe, cum ar fi: monitorizarea expresiilor faciale, a posturii lor corporale, a diferitelor acțiuni în preajma celorlalți și uneori, monitorizarea stărilor interne care se pot manifesta în exterior (de exemplu, emoțiile fierbinți au ca rezultat transpirația).

Reprezentarea mentală e mai degrabă o imagine distorsionată, în funcție de importanța predominantă, ponderată de percepția individului și alți factori externi. Mai mult, nu este o reprezentare a modului în care cineva se vede de fapt, ci se bazează pe modul în care individul crede că audiența îl privește.

În primul rând, persoana are probabil o imagine pre-existentă, stocată în memorie pe termen lung și bazată pe feedback de la alții, imagini reale ale sinelui (de exemplu, din oglinzi, fotografii etc.) și experiențe anterioare într-o anumită situație. Această informație în memoria pe termen lung ar oferi „imaginea de bază” în absența altor percepții.

Modificările din momenul anxietații ale reprezentării mentale ar proveni din indiciile interne și externe. De exemplu, pe plan intern, informațiile proprioceptive (informaţiile pe care ţi le oferă corpul tău despre tine) vor furniza date despre acțiuni, postură și expresia feței.

Informațiile din sistemul nervos autonom vor indica aspecte potențial vizibile ale excitării, cum ar fi roșeața, transpirația și așa mai departe. Răspunsul extern ar proveni în primul rând, sub forma unor semnale verbale și non-verbale din partea publicului. Este important faptul că astfel de feedback social este adesea indirect și ambiguu, împrumutându-se cu ușurință distorsiuni.

Studiile au demonstrat în mod constant că cognițiile joacă un rol central în menținerea fobiei sociale. În comparație cu subiecții fobici non-social, cei cu fobie socială au mai multe cogniții negative și mai puține cogniții pozitive și manifestă o mare îngrijorare față de judecată și controlul altora.

Există, de asemenea, dovezi că persoanele fobice din punct de vedere social nu au încredere, tind să-și evalueze negativ comportamentul social și să-și facă atribuțiile interne pentru eșecul social. De fapt, fobia socială poate avea o componentă cognitivă mai primară decât alte tulburări de anxietate. Deci fobia socială e influenţată într-o măsură mult mai mare din punct de vedere al calităţii gândurilor pe care le ai, faţă de alte tulburări.

Concluzie

Fobia socială e acea tulburare care e provocată de o frică intensă în situaţiile sociale şi ia naştere din raportarea şi evaluarea nerealistă la mediul social în care eşti pus. Ea îţi sabotează succesul social (în familie, relaţiile romantice, locul de muncă, cercurile de prieteni etc.) generându-ţi sentimente de teamă, vinovăţie, repulsie şi anxietate, în funcţie de situaţie şi persoană.

Fobia socială nu dispare de la sine. Ea necesită expunerea graduală la situaţii care îţi produc anxietatea şi schimbarea gândurilor disfuncţionale prin prisma cărora evaluezi nerealist situaţiile sociale prin care treci.

Despre practica terapeutică concretă pentru fobia socială, pe care poţi începe să o aplici chiar tu singur, fără terapeut, am scris un alt articol chiar aici. Te invid să îl citeşti pentru că e continuarea practică a acestui articol teoretic.

Lucian Puşcaşu

* Dacă ți-a plăcut acest articol, abonează-te la newsletter pentru a primi săptămânal informații suplimentare prin e-mail. Totodată, nu uită să acorzi un Share acestor randuri pentru a vedea și prietenii tăi ceea ce citești, un Like paginii de Facebookprecum și un Follow pe Instagram, pentru a rămâne în contact cu viitoarele postări de pe blog. În cele din urmă, materialele psihoeducaționale sunt livrate și în format video, prin platforma YouTube. Așadar, te invit să ne vedem și acolo, abonându-te la canal.*

***Dacă nu ai timp de citit, acest articol poate fi parcus și în format audio.***

#dezvoltarepersonală #psihologie #psiholog #psihoterapie #psihoterapeut #semped #sănătateemoțională #sănătatemintală #psihoeducație #psihologiepozitivă #dezvoltareprofesională #blogger

E-BOOK GRATUIT DESCOPERĂ-ȚI VOCAȚIA
Sunt de acord să mă abonez la acest blog.
Dacă îți place acest Blog înscrie-te acum în comunitatea educației emoționale Semped și vei primi informații săptămânale prin e-mail. Totodată vei primi cadou eBook-ul "Descoperă-ți și trăiește-ți Vocația"
Vei primi 2 articole gratuite pe săptămână prin e-mail

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *