Home » Blog » Gândire stoică. Cum să dezvolți o gândire sănătoasă și puternică

Gândire stoică. Cum să dezvolți o gândire sănătoasă și puternică

gândire stoică

Gândire stoică – un dar ceresc

Pentru stoici, rațiunea este darul suprem și fărâma de divinitate moștenită de la zei. Astfel, rațiunea este biletul nostru de a deosebi adevărul de falsitate, iar tot ceea ce este în acord cu Natura este adevăr, iar ce este contra, e falsitate.

Conform stoicilor, Providența a orânduit ca nimic ce este conform cu Natura să creeze suferință omului. În schimb, lipsa raționalității este cea care ne face să pierdem contactul cu realul și să experiențiem durerea psihologică.

Astfel, conform cercetărilor asupra doctrinei stoice, se pare că cea mai înaltă formă de practică stoică este a rămâne pe deplin conștient, conectat la propria raționalitate. A avea gândire stoică înseamnă a vedea lucrurile așa cum sunt, în mod obiectiv, fără a le atribui etichete.

Prin urmare, avem capacitatea de a ne identifica și analiza gândurile, de a utiliza corect judecățile de valoare și de a ne cultiva capacitatea de a ne detașa de cele trecătoare lumii exterioare. Acesta este scopul unei minți sănătoase și puternice.

Drept consecință, ne vom ridica peste evenimentele vieții cotidiene și vom trăi mai mult în armonie cu Natura, atingând, ceea ce numesc stoicii, eudaimonia (fericirea). În acest articol vom înțelege cum se formează gândirea și ce anume o face să ne aducă suferință emoțională.

Gândire stoică – cum apare gândirea umană

Științele cognitive au demonstrat ceea ce stoicii știau în urmă cu mai bine de două milenii. Foarte pe scurt, procesul de gândire se realizează în trei etape:

1. Formarea impresiei interne. Apare când ceva se întâmplă, având o reprezentare internă a respectivului eveniment. Astfel, la stimulii aversivi noi avem înclinația naturală de a ne forma impresii în consecință. Dacă observăm stimuli ce activează nevoile fiziologice de tipul mâncare și băutură, reprezentările vor fi pe msură.  

Formarea impresiilor interne se realizează în funcție de experiența noastră de viață și de zestrea noastră genetică. Dacă cineva se îndreaptă cu viteză spre mine, mă pot speria deoarece îl interpretez ca un potențial pericol. Dacă primesc un mesaj pe telefon înainte de culcare, voi avea o reprezentare internă a prietenului sau prietenei mele, deoarece știu că doar el sau ea îmi dă mesaj seara.

2. Reprezentarea obiectivă. E etapa în care descriem evenimentul. Dacă la punctul unu aveam o impresie despre un stimul amenințător, acum încep să îl descriu pentru a mă convinge că este chiar periculos.

Astfel, observ acea persoană care aleargă spre mine mai îndeaproape și îmi dau seama că doar face jogging. Sau citesc mesajul și îmi dau seama fie că este într-adevăr de la persoana iubită, fie am greșit și este de la mama mea.

3. Evaluarea. Reprezintă momentul cheie al actului de gândire în care adăugăm o judecată de valoare în termeni de bun, rău sau indiferent. Pe baza informațiilor de la punctul unu și doi eu aleg în mod voluntar să judec situația respectivă.

Astfel pot cataloga mesaju primit ca fiind rău deoarece nu am chef de persoana respectivă, neutru dacă e să răspund pur și simplu și pozitiv dacă îmi era dor de persoana în cauză.

Stoicii ne îndeamnă să ne dezvoltăm capacitatea de a amâna judecata, pentru a lăsa loc de o evaluare mai obiectivă, mai rațională. Mai exact, îndemnul stoicilor ar fi să facem, pe cât posibil, evaluări neutre și nu să judecăm situațiile în termeni de „bine” sau „rău”.

Pentru a ne dezvolta o gândire stoică, scopul nostru este să rămânem la etapa doi, nicidecum a adăuga respectivele judecăți de valoare. Dacă acest lucru nu se poate, atunci măcar să amânăm cât se poate de mult evaluarea pentru a oferi minții raționale timp să facă o judecată obiectivă.

Să presupunem că ai o întâlnire cu o persoană importantă, ea întârzie și îți vine să te enervezi. Dacă e să analizezi, emoția de furie vine din faptul că tu consideri că nu ar trebui să întârzie, că timpul e valoros sau că nu te respectă.

În acest caz, folosește-ți gândirea doar pentru a descrie eveniment spunându-ți: “persoana întârzie”, dar fără să adaugi și gânduri de genul “nu mă respectă, trebuie să valorificăm timpul” etc.

Dezvoltă o gândire stoică sănătoasă

Până acum ți-am prezentat teoretic ce înseamnă să ai o gândire stoică. În continuare vreau să îți arăt pașii concreți pe care tu să îi faci constant pentru a dezvolta o astfel de gândire stoică.

1. Identificarea primelor impresii atunci când ele apar. Doar conștientizează primele gânduri și reprezentări interne atunci când apare o situație stimul care le cauzează.

2. Folosește descrierile. Antrenează-ți mintea să vadă situația în mod obiectiv, adăugând detalii și descrieri cu privire la ea. Tot aici intră evitarea atribuirii judecăților de valoarea problematice care pot genera frică, furie, anxietate ori alte dorințe nesănătoase.

Poți face acest lucru prin a evita să să cauți o semnificație personală în respectiva situație de genul “din cauza acestui stimul mie mi se întâmplă X, sau această situație mă pune pe mine în postura de a fi Y”

3. Examinarea impresiilor în mod rațional. Asta înseamnă că examinarea se realizează în funcție de criteriul realității sau, cum ar spune stoicii, respectiva evaluare să fie în acord cu Natura. În acest punct, îmi imaginez că este foarte greu să eviți a face judecăți de valoare pentru că toată viața am evaluat stimulii și i-am raportat la propria persoana.

În acest sens, vom apela la judecățile de valoare propuse de filosofia stoică: dacă este cu adevărat bun, rău, sau indiferent. Conform stoicilor, lucrurile bune sunt doar virtuțile, lucrurile rele sunt viciile și dependențele, iar cele indiferente sunt restul, care nu contribuie în mod real la fericierea noastră. Ai un articol doar despre acest subiect aici.

Totodată, ne putem folosi de dihotomia controlului: este sau nu respectivul eveniment în controlul meu? Dacă nu depinde de mine, nu ar trebui să mă preocupe, să-l evaluez în vreun fel.

Gândire stoică – Dovezi științifice

După cum spuneam, științele cognitive moderne au demonstrat ceea ce stoicii știau deja și anume că înțelepciunea, sau ceea ce am numi noi gândirea rațională, este cea care ne ferește de problemele emoționale.

Drept consecință, terapia cognitivă are scopul de a te ajuta să îți cultivi un stil de gândire rațional, realist, bazat pe fapte reale, nicidecum să gândești mai pozitiv sau negativ, adică de a cultiva judecăți de valoare ca în stadiul trei.

Conform studiilor, oamenii care pot tolera și accepta gândurile și sentimentele negative cu privire la ceea ce li se întâmplă, adică cei care rămân în stadiul doi, au un nivel de satisfacție a vieții mult mai ridicat decât cei care recurg la diferite strategii de tip gândire pozitivă superficială spre exemplu (Hayes, Strosahl & Wilson, 2012; Robertson 2012).

Așadar, trebuie să reținem faptul că elementul cheie care ne ajută să separăm judecățile de valoare de descrieri este înțelepciunea, iar înțelepciunea se formează în timp prin a învăța să procesăm stimulii din mediu într-o manieră sănătoasă. Prin urmare, cele două sunt interconectate: cu cât vei aplica mai mult gândirea rațională cu atât vei fi mai înțelept și invers.

Gândire stoică – formula de bază

La final voi încerca să rezum aproape tot ce au descoperit științele cognitive în termeni de gândire stoică prin două formule matematice:

Impresia (pe care o avem toți) + judecata de valoare/ lipsa ei (pe baza înțelepciunii) = o reprezentare acurată cu privire la realitate. => eudaimonie (fericire)

Impresia (pe care o avem toți) + judecata de valoare (pe baza iraționalității) = o reprezentare falsă a realității. => suferință psihologică

În concluzie, a avea o gândire stoică e sinonim cu a avea o gândire sănătoasă. Gândirea prin natura ei se realizează în trei etape: impresii, representări și evaluări. Idealul nostru ar fi să rămânem în stadiul doi de gândire și să nu pășim în stadiul trei deoarece acolo poate apărea suferința psihologică. Pentru că acest lucru e însă foarte greu de obținut, putem în schimb să facem judecăți de valoare, dar în acord cu realitatea, adică pe baza înțelepciunii.

Lucian Pușcașu

P.S. Mai multe modalități de a-ți dezvolta o gândire stoică găsești dând click aici.

***Dacă nu ai timp de citit, acest articol poate fi parcus și în format video pe YouTube.***

* Dacă ți-a plăcut acest articol, abonează-te la newsletter pentru a primi săptămânal informații suplimentare prin e-mail. Totodată, nu uită să acorzi un Share acestor randuri pentru a vedea și prietenii tăi ceea ce citești, un Like paginii de Facebookprecum și un Follow pe Instagram, pentru a rămâne în contact cu viitoarele postări de pe blog. În cele din urmă, materialele psihoeducaționale sunt livrate și în format video, prin platforma YouTube. Așadar, te invit să ne vedem și acolo, abonându-te la canal.*

#dezvoltarepersonală #psihologie #psiholog #psihoterapie #psihoterapeut #semped #sănătateemoțională #sănătatemintală #psihoeducație #psihologiepozitivă #dezvoltareprofesională #blogger

E-BOOK GRATUIT DESCOPERĂ-ȚI VOCAȚIA
Sunt de acord să mă abonez la acest blog.
Dacă îți place acest Blog înscrie-te acum în comunitatea educației emoționale Semped și vei primi informații săptămânale prin e-mail. Totodată vei primi cadou eBook-ul "Descoperă-ți și trăiește-ți Vocația"
Vei primi 2 articole gratuite pe săptămână prin e-mail

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.