Gestionarea timpului pentru un timp relativ
Probabil ai auzit expresia “timpul e relativ”, care e mai plină de adevăr decât pare. Timpul nu este de sine stătător. De fapt, timpul nu există. Timpul este un concept artificial pe care oamenii l-au creat pentru a face mai suportabile şi mai accesibile înţelegerii condiției umane infinitatea Universului și pentru a cuantifica mai ușor perioadele de viață din existența umană. Astfel, a apărut gestionarea timpului drept una dintre consecințe.
Spre exemplu, timpul copilului este lung şi lent, dar timpul omului matur zboară cu o viteză incontrolabilă. Totul depinde de percepţia noastră care poate fi modificată în mod conştient. Acesta este elementul esenţial în a înţelege şi practica gestionarea timpului. Când percepția timpului este modificată, atunci timpul ajunge automat sub controlul nostru.
În acest articol vom examina fațetele timpului, respectiv modurile de raportare la propriul timp. Am descris deja câteva tehnici de gestionarea timpului în alte articole, iar acum dorim să vedem cum experiențiem timpul în mod psihologic, în a-l utiliza cu o mai bună înțelepciune.
1. Gestionarea timpului în obținerea performanțelor
După cum am precizat în termeni metaforici la începutul articolului, noi oamenii am elaborat conceptul de “timp” pentru a-l folosi ca unealtă de planificare a activităţilor noastre, în vederea obținerii unui randament cât mai mare și a unor performanțe pe măsură.
Dar ce se întâmplă când tendința noastră egocentrică ne îndeamnă să de bucurăm de rezultate și avem resentimente pentru prețul obținerii respectivelor rezultate? Problema constă în faptul că rezultatele aduc emoția mândriei care ne sabotează creșterea personală. Astfel, timpul trecut prin sita mândriei nu cerne decât resentimente ce conduc la pierderea sinelui, într-un final.
Dintre cele două componente, muncă și rezultate, dacă accentul cade așadar pe cea din urmă, acest lucru va aduce plafonare într-un final. Efectul psihologic scontat e invers dacă pui accent pe prim componentă.
Astfe, dacă ajungi să îți lauzi munca și timpul investit ești mult mai câștigat și simți nevoia de a investi și mai mult timp și energie în proiectele tale. Însă dacă-ți lauzi talentul și realizările ajungi în faza de a fi disperat, de a nu îți pierde statutul, de a nu-ți răni egoul.
Cei ce se considera a fi superiori datorita talentului pe care-l au ajung în mentalitatea rigidă unde genstionarea timpului e inexistentă. Cei ce muncesc foarte mult și apelează la gestionarea timpului ca metodă de a aduce și mai mult efort pentru a deveni experți în domeniul lor, fac din asta un stil de viață și un mod de a fi.
2. Gestionarea timpului și productivitatea
Dacă muncești foarte mult asta nu înseamnă neapărat că ești productiv. E o diferență. Poți face foarte multe sarcini mărunte într-o zi care să nu fie relatate cu obiectivul tău final. Totodată, poți face ceea ce trebuie, dar să fii blocat la nivel emoțional de cerințele sarcinilor respective.
Ideal ar fi să nu se simtă ca o muncă tot efortul tău, ci ca o metodă trainică, rapidă și eficientă de obținere a scopurilor. În acest sens, gestionarea timpului capătă două coordonate:
a) Gestionarea timpului impus. Presupune selectarea unui anumit interval de timp (de obicei intervale scurte) care să desemneze activități specifice corelate cu atingerea unor obiective. Asta înseamnă că tu alegi în mod voit anumite intervale de timp pe care să le schimbi cu anumite rezultate, prin a plăti prețul înfăptuirii acțiunilor ce aduc drept consecință firească respectivele rezultate.
Spre exemplu, dacă eu doresc să scriu acest articol, voi avea nevoie de aproximativ 10 ore libere pentru actul scrierii și alte 40 de ore în care să citesc despre subiecte corelate tematicii “gestionarea timpului”. Totodată, e nevoie să plătesc prețul acțiunilor conforme acestor ore, adică scrierea efectivă a articolului și citerea surselor informaționale.
În acest caz, timpul “nu trece pe lângă mine”, ci eu am un control asupra lui. E timpul impus mie însumi prin faptul că eu îl umplu cu activități concordante cu obiectivele mele, iar rezultatele vor veni în mod natural. În acest sens, este recomandat bine-cunoscutul exemplu al ținerii unui jurnal de activități sau agendei de birou.
b) Gestionarea timpului îndelungat – dilatat în ani întregi, care poate fi „stăpânit” prin răbdare şi corecţii uşoare de direcţie. Gestionarea timpului îndelungat presupune calcularea unor pași mici, dar constanți în proiectele noastre, păstrând un caracter defensive, evitând acţiunile impulsive și de a fructifica doar oportunitățile valoroase țelului final.
Gestionarea timpului îndelungat este planul de viață pe care-l avem. El e compus din mii de fragmente ale gestionării timpului impus. Asta înseamnă că pe termen lung e nevoie să ai o viziune, să cunoști drumul ce necesită parcurs până acolo și să ajustezi direcția și pașii zilnic după noile cerințe, prin planificarea timpului impus.
Dacă gestionarea timpului impus merge pe verticală, crescută în intensitate și axată pe fiecare mic obiectiv în parte, cel impus are direcția pe orizontală, cu o intensitate abia simțită, dar existentă, unde obiectivele sunt grupate și organziate ierarhic, așteptând fiecare să-i vină rândul în a fi abordat.
Generalul chinez SunTzu ne dezvăluie în lucrarea sa “Arta Razboiului” că bătăliile (luptele mici, desfășurate pe perioade de câteva zile) pot fi câștigate apelând la tactică, în timp ce război (luptele mari, desfășurate pe perioade de luni și ani de zile) necesită strategie.
Parafrazându-l pe SunTzu am putea spune că pentru a-ți controla timpul ai nevoie să deprinzi atât abilități de gestionarea timpului impus, cât și de gestionarea timpului îndelungat.
3. Gestionarea timpului presupune dominanță
Acest principiu e preluat de la antreprenorul Grant Cardone. El ne propune setarea unui cadru mental în care planificarea timpului să nu însemne a îl gestiona, ci de a-l domina. Tu nu vrei să faci management asupra timpului. Tu vrei să controlezi timpul. Management înseamna să fii „la cheremul” lui, În schimb, controlul presupune să domini timpul tău.
Tehnica: imparte timpul in blocuri de cate 15 minute și fii activ la fiecare bloc până când termini respectivele blocuri de timp. Spre exemplu, să spunem că trebuie să lucrezi la un proiect și estimezi că ai nevoie de 8 blocuri de timp. Asta înseamnă un total de 120 de minute, adică două ore. Doar lucrează la proiect câte 15 minute. Va oferi un sentiment de control.
Totodată, aplică statistici pentru timpul tău și rezultatele tale. Vrei să măsori pentru a putea face îmbunătățiri, să știi unde trebuie să lucrezi și să dobândești mai mult control. Asta va genera claritate si va diminua ambiguitatea. Vei simți astfel mai multă motivație, încredere în rezultate și te va menține concentrat pe obiectivele tale.
4. Gestionarea timpului emoțional
Când ne plictisim, timpul trece lent. Când suntem tensionaţi, parcă totul trece pe lângă noi. Dacă tulburarea generată de emoţionalitate face timpul să accelereze, ele ar trebui ţinute în frâu. O dată ce ne controlăm reacţiile emoţionale faţă de lucrurile exterioare, timpul nu va mai curge la fel de repede.
Astfel, tindem să alungim percepţia viitorului, făcând loc unei viziuni clare cu privire la cum dorim să îl petrecem. Alungarea temerilor sau furiei şi adoptarea răbdării este una dintre condițiile pentru gestionarea timpului propriu.
Așadar, îndemnul este să ne dezvoltăm inteligența emoțională prin controlul emoțiilor. Claritatea mentală nu este altceva decât o minte nesufocată de zgomotul coloraturii emoționale și a urmelor lăsate de intensitatea emoțiilor.
5. Gestionarea timpului aduce fericirea
Oamenii care recurg la gestionarea timpului, fiind mai disciplinați, sunt și mai fericiți. Poate părea contra-intuitiv. Am fi tentați să credem că disciplina ne restrânge impulsurile, plăcerile și nevoile de moment și, prin urmare, ar trebui să fim mai nefericiți.
În realitate studiile arată că trăsăturile de personalitate ce desemnează autocontrolul corelează cu un grad mai ridicat de fericire prin evitarea conflictelor dintre obiective care generează distres, evitarea conflictelor de valori și prin angajarea mai redusă în comportamente vicioase.
Auto-disciplina presupune capacitatea de control a impulsurilor, de gestionare a emoțiilor și de direcționare a acțiunilor către scopuri voite. Ea are consecințe în viitor, mergând către obiectivele valorizate, dar are consecințe și în prezent, abandonând diferite tipare toxice de comportament și de gândire.
Există o corelație pozitivă între auto-disciplină și satisfacția în viață. Astfel, persoanele ce dispun de un nivel înalt de auto-disciplină tind să fie mai fericite. Un alt studiu elaborat în 2011 de către cei de la Academia Națională de Științe din USA a concluzionat că copiii cu o abilitate crescută de auto-disciplină cresc drept adulți mult mai sănătoși și mult mai stabili financiar.
Concluzie – De ce ai avea nevoie de gestionarea timpului?
Gestionarea timpului nu înseamnă a avea sentimentul că poți încetini timpul ca să trăieşti mai mult sau să guşti mai pe îndelete clipa trecătoare, ci că poți avea un mai mare control asupra lui în vedea îndeplinirii propriilor tale scopuri.
În primul rând, atunci când mintea îţi este eliberată de neliniștea permanentelor probleme urgente, vei avea o mai mare claritate mentală asupra viitorului, devenind mai performant în sarcinile ce le ai.
În al doilea rând, vei fi capabil să rezişti tentațiilor momentului și a ajunge la comorile îndepărtate la care toți aspirăm, dar de care ne cramponăm în drumul spre ele. În al treilea rând, gestionarea timpului îţi va crea o perspectivă mai clară asupra timpului pe care-l ai, în a te detașa emoțional. Emoțiile ne condiționează să percep realitatea deformat, într-o anumită coloratura. Este cu mult mai bine și indicat să vedem viața în mod obiectiv, oricât ar fi ea de neplăcută şi oricât ne-ar îngreuna îndeplinirea dorințelor și desăvârșirea planurilor.
În ultimul rând, dacă abordăm timpul nostru cu o atitudine de tip dominanță, nu ne vom mai simți presați de el, condiționați de trecerea lui în îndeplinirea sarcinilor. În schimb, vom folosi timpul ca monedă de schimb pentru idealurile noastre, devenind personalități mult mai disciplinate și mai fericite, în cele din urmă.
Lucian Pușcașu
***Dacă nu ai timp de citit, acest articol poate fi parcus și în format video pe YouTube.***
Bibliografie
* Dacă ți-a plăcut acest articol, abonează-te la newsletter pentru a primi săptămânal informații suplimentare prin e-mail. Totodată, nu uită să acorzi un Share acestor randuri pentru a vedea și prietenii tăi ceea ce citești, un Like paginii de Facebook, precum și un Follow pe Instagram, pentru a rămâne în contact cu viitoarele postări de pe blog. În cele din urmă, materialele psihoeducaționale sunt livrate și în format video, prin platforma YouTube. Așadar, te invit să ne vedem și acolo, abonându-te la canal.*
#dezvoltarepersonală #psihologie #psiholog #psihoterapie #psihoterapeut #semped #sănătateemoțională #sănătatemintală #psihoeducație #psihologiepozitivă #dezvoltareprofesională #blogger