Profesorul american, Jon Kabat-Zinn, sătul de lumea medicinei, s-a îndreptat spre Buddhism în speranța de a descoperi ceea ce medicina modernă nu i-a putut oferit. Astel că, în anii 1970, Kabat-Zinn a început o practică de sănătate holistică de tip mindfulness, rădăcinile sale afându-se atât în budism, cât și în practica terapeutică susținută științific.
Eforturile profesorului american nu au fost zadarnice. În prezent mindfulness-ul a fost dovedit ca fiind eficient pentru a face față anxietății, depresiei, stresului zilnic și chiar durerii cronice. Într-adevăr, învățăturile lui Kabat-Zinn despre mindfulness sunt acum un tratament recunoscut pentru o listă de numeroase tulburări mintale.
Însă mindfulness s-a extins de la utilizarea sa drept un simplu medicament numai pentru bolnavi la o practică de viață pentru toată lumea, scopul final fiind întărirea propriei minți și a propriului trup. Astfel că, în acest articol, vom oferi principalele beneficii pe care le-a identificat Jon Kabat-Zinn în practica sa.
1. Non-judecata
Odata cu practica mindfulness, vei realiza că nimic din exteriorul tău nu este bun sau rău în sine, ci gândurile tale fac să fie așa. Ajungi să înțelegi că mintea ta capătă culoarea acestor judecăți de bine și rău, care nu fac decât să-ți îngrădească privirea acurată asupra vieții.
Prin mindfulness ajungi să practici disciplina judecății atât din punct de vedere intelectual, cât și comportamental, prin acțiunile tale. Ajungi să te detașezi de propria minte, fiind imparțial, rațional, realist și de neatins.
Doar începe să îți observi pur și simplu gândurile în timp ce apar, să le urmăriți cum cresc, se descompun și se estompează, iar dacă vrei să afli cum să meditezi propriu-zis, am scris un articol chiar aici.
2. Răbdarea
Iar aici nu mă refer la răbdarea față de o anumită persoană luată în mod particular, ci răbdarea ca atitudine de abordare a vieții și a propriei tale stări de spirit. Prin mindfulness ajungi să recunoști că ceea ce simți acum este temporar.
Starea ta emoțională negativă va trece și va fi înlocuită de alte sentimente la fel de diverse. Astfel că în timp vei ajunge să faci față situațiilor de viață dificile, plictisitoare sau aparent dezastruoase.
Totodată, prin mindfulness vei renunța la nevoia ta de a controla lucrurile externe și vei fi mulțumit în schimb de controlul pe care îl ai asupra percepției tale cu privire la tot ceea ce te înconjoară.
3. Mintea începătorului
Prin mindfulness reînveți să adopți în fiecare secundă atitudinea novicelui și curiozitatea unui copil. Ajungi să abordezi situațiile de viață ca și cum ar fi noi experiențe, chiar dacă le-ai mai trăit în trecut.
Asta îți va oferi o minte deschisă și, în limbaji metaforici, o “prospețime emoțională” astfel că vei recunoaște, în adevăratul sens al cuvântului semnificația expresiei „descoperă bucuria lucrurilor mărunte”
4. Nu o iei personal
Ajungi să trăiești fără teamă, fără a te simți amenințat, fără a te plânge de starea actuală ori a crede că starea va continua. Iar în momentele în care vei fi neîndreptățit, nu o vei mai lua personal. De ce ai face-o? Prin mindfulness ajungi să te conectezi la ceva mult mai mare, iar aceste lucruri mărunte nu te mai pot atinge.
5. Acceptare
Nicio formă de suferință emoțională nu poate fi combătută fără acest element cheie numit acceptarea. În mindfulness înveți că te doare și asta e în regulă. Dacă te opui durerii sau o condamni, nu faci decât să adaugi.
Prin urmare, nu îți exacerba problemele prin judecăți de valoare iraționale. Prin mindfulness ajungi să nu negi faptul că simți durere, ci să accepți sentimentul și să îți reorientezi energia într-o altă direcție. Astfel, durerea este eliberată, iar vindecarea vine mult mai ușor și natural.
6. Eliberarea
În cele din urmă, practica mindfulness te face să realizezi că lumea este într-un anumit mod și nu o poți schimba. Vei realiza că dorințele tale pot fi schimbate și ajungi să renunți la dorința ta ca lumea să fie alta decât este deja. Dobândești capacitatea de a accepta în mod activ ceea ce se întâmplă și să te descurci în consecință.
Mindfulness-ul este regăsit și în stoicism
Dacă citești de ceva vreme blogul “Semped” probabil că nu te miră faptul că am pomenit și stoicismul în acest articol, dar de data asta n-o fac intenționat, pentru că însuși profesorul Jon Kabat-Zinn compară practica mindfulness cu principiile stoice.
Conform lui Jon Kabat-Zinn, aceste atitudini mindfulness reflectă procesul de gândire propus de filozofia stoică, în special cele propuse de către filosoful Epictet. Non-judecata și mintea începătorului reflectă disciplina judecății. Răbdarea și lipsa caracterului personal reflectă disciplina consimțământului. Acceptarea și eliberarea desăvârșesc disciplinei acțiunii.
Dacă citești de ceva vreme blogul “Semped” poți reflecta singur cu privire la cum aceste principii stoice de control și indiferență se regăsesc într-adevăr în atitudinile mindfulness. Dacă vrei totuși mai multe explicații în acest sens, am scris un articol chiar aici despre cele trei discipline stoice.
Critici la adresa mindfulness-ului
Abordarea de tip mindfulness este încă puțin bizară pentru mulți reprezentanți ai medicine clasice, mindfulness-ul punând accent pe conștientizare. Acest lucru se întâmplă probabil pentru că medicii consideră că este neobișnuit ca pacienții să înțeleagă exact ce se întâmplă în tratamentul lor.
Etica medicală este preocupată de rezultate, în timp ce schimbarea personală se va concentra întotdeauna asupra procesului în sine. Această deconectare provoacă multă deziluzie față de ideea de tratament, atâta vreme cât adopți o gândire rigidă. Însă dacă poți vedea dincolo de aceste preconcepții despre cum ar trebui să fie medicina, putem transforma mindfulness-ul, ne spune profesorul Jon Kabat-Zinn, într-o unealtă nu doar de vindecare sufletească, ci chiar una fizică.
Dacă vrei să afli mai multe despre mindfulness dintr-o perspectiva științifică, îți recomand cărțile profesorului Jon Kabat-Zinn, în special cartea “Minfulness pentru începători”. Totodată, dacă vrei să afli mai multe despre beneficiile meditației, am scris un articol chiar aici.
Lucian Pușcașu
* Dacă ți-a plăcut acest articol, abonează-te la newsletter pentru a primi săptămânal informații suplimentare prin e-mail. Totodată, nu uită să acorzi un Share acestor randuri pentru a vedea și prietenii tăi ceea ce citești, un Like paginii de Facebook, precum și un Follow pe Instagram, pentru a rămâne în contact cu viitoarele postări de pe blog. În cele din urmă, materialele psihoeducaționale sunt livrate și în format video, prin platforma YouTube. Așadar, te invit să ne vedem și acolo, abonându-te la canal.*
#dezvoltarepersonală #psihologie #psiholog #psihoterapie #psihoterapeut #semped #sănătateemoțională #sănătatemintală #psihoeducație #psihologiepozitivă #dezvoltareprofesională #blogger