Home » Blog » Psihoterapie cognitiv comportamentala în tratarea anxietăţii sociale

Psihoterapie cognitiv comportamentala în tratarea anxietăţii sociale

Psihoterapie cognitiv comportamentala

Am vorbit deja despre ce înseamnă fobia socială şi de ce e atât de important să o tratăm nu doar pe ea, ci şi oricare formă de patologie/ problemă interioară pe care o avem. Spuneam în articolul precedent că partea practică constă în schimbarea gândurilor toxice prin care tu evaluezi mediul cu care ai contact, şi expunerea progresivă la diferse situaţii sociale cu care te confrunţi în rutina ta zilnică. Vreau să îţi arăt, măcar teoretic, cum se desfăşoară o psihoterapie cognitiv comportamentala când e vorba de anxietatea (fobia) socială. Speranţa mea, în primul rând, este că vei găsi câteva lucruri pe care le poţi face de unul singur pentru tine pentru a reuşi să scapi de anxietatea socială.

Ce-i drept, o terapie cognitiv comportamentala poate fi un demers lung şi complex. Îmi vine greu să cred că poţi scăpa de probleme imediat dupa citirea acestui articol. Doar perseverează, iar dacă vrei să te ajut şi eu, aştept cu mare drag un mesaj din partea ta.

Aplicaţiile dintr-o terapie cognitiv comportamentala în tratarea fobiei sociale

Dacă prima parte a articolului s-a focalizat în profunzime pe analiza gândurilor şi tiparelor mentale ale unei persoane ce are anxietate socială, cea de-a doua parte caută să explică cum funcţionează o psihoterapie cognitiv comportamentala în ansamblul ei.

Totodată, îţi propune cele patru metode practice care s-au dovedit a fi cele mai eficiente în tratarea fobiei sociale. Sper ca aceste tehnici să fie atât de simple şi uşor de înţeles încât să începi chiar de astăzi să le foloseşti tu singur pentru anxietatea ta.

O psihoterapie cognitiv comportamentală este o metodă terapeutică care, la un nivel general, îi învață pe pacienți anumite competențe cognitive și comportamentale necesare pentru a funcționa adaptiv atât în cadru extern concretizat în relații interpersonale, cât și în cel intern, concretizat în raporturile intrapersonale.

O terapie cognitiv comportamentala reprezintă, totodată, un efort comun al terapeutului și pacientului, care formează o echipă de colaborare, denumită alianța terapeutică, pentru a aborda orice problemă/disfuncție a pacientului.

Principalele metodologii utilizate în cadrul acestui tip de terapie care au fost aplicate în tratamentul tulburării de anxietate socială sunt restructurarea cognitivă, expunerea progresivă (în vivo), dezvoltarea unor abilități socio-emoționale, precum și asimilarea unor tehnici de relaxare.

a) Expunerea progresivă(sau în vivo) presupune a-l determina pe pacient să se confrunte gradual cu situațiile-stimul de care acesta se teme. Stii vorba aia: “dacă vrei să nu îţi mai fie frică, trebuie să îţi infrunţi temerile”. După această idee se orientează principiul expunerii progresive, dar luată în mod inteligent.

Te expui la ce îţi e frică, dar într-o intensitate moderată astfel încât să nu fii nici îngrozit, nici total neutru. În acest caz, acorzi atenţie maximă situaţiei care îţi produce anxietatea şi o experimentezi pe deplin.

Odată ce te obişnuieşti cu un anumit nivel de anxietate, poţi trece la următorul. Deci trebuie să elaborezi un plan terapeutic în care tu şi terapeutul (dacă îi soliciţi ajutorul) stabiliţi o listă de situații anxiogene în ordinea intensității lor.

Apoi te expui progresiv la toate. Pentru a trece la următoarea situaţie e nevoie să te obişnuieşti cu cea precedentă. Spre exemplu, dacă îţi e frică de paianjeni nu poţi sta în faţa unuia dacă tu nici la o distanţă de 5 metri nu te poţi apropia de ei.

Doar începe de la ce îţi produce cea mai puţină anxietate. Pe parcurs vei avea sentiment de stăpânire a anxietății în situațiile mai mici, ce te va încuraja să mergi la situații mai provocatoare. Demersul terapiei este dat de perseverența de care dă dovată pacientul în a se angaja progresiv în astfel de situații și să continue planul elaborat până când anxietatea începe să dispară.

b) Restructurarea Cognitivă presupune examinarea gândurilor de către pacient prin ghidarea terapeutului, a acelor tipare mentale pe care acesta și le-a format cu privire la situațiile stimul anxiogen și despre convingerile care stau la baza raportului pe care acesta le are cu situația în cauză. În restructurarea cognitivă, indivizii sunt învățați să:

1) identifice gândurile negative care apar în cele 3 momente temporale ale contactului cu situația ce provoacă anxietatea: înainte, în timpul, sau după situația respectivă;

2) să evalueze corectitudinea gândurilor lor în lumina datelor derivate din experimențe comportamentale; și

3) adoptarea unor noi tipare de gânduri alternative raționale pe baza informațiilor dobândite.

Tehnicile de restructurare cognitivă conțin o componentă de expunere substanțială, accentul expunerii fiind nevoit să cadă pe contextul cel mai bogat în potențiale experiențe de unde se pot colecta informații care vor permite pacienților să revizuiască judecățile lor cu privire la gradul de risc la care erau expuși până în prezent în situațiile de teamă.

Ce e drept, e foarte dificil să schimbi gândurile toxice cu cele sănătoase de unul singur, dar nu imposibil. Cu ajutorul unui terapeut ar fi mai simplu şi eficient.

c) Trainingul de relaxare are ca scop a-i învața pe pacienți să-și dezvolte un nivel al autocontrolului în ceea ce privește gradului de arousal fiziologic din timpul unor evenimente ce generează temere.

Pacienții învață să se relaxeze prin exerciții care implică diferite grupe de mușchi, atât în ședințele de terapie, cât și acasă ca și tema. Această tehnică are două componente:

1) a-l învață pe pacient să dezvolte abilitatea de a se relaxa după bunul său plac și

2) a-l învața pe pacient să utilizeze noua abilitate în situații cu potențial anxios.

Această tehnică este adesea folosită cu expunerea graduală pentru a minimaliza disconfortul psihic la care este supus pacientul în cauză.

d) Trainingul Abilităților sociale: Abilitățile sociale nu sunt altceva decât anumite comportamente pe care pacientul învață să le execute în anumite contexte sociale, lipsa lor fiind principala cauză pentru care apare anxietatea socială.

Câteva exemple de deficite comportamentale sunt abilitățile conversaționale caracterizate de pauze lungi și incomode, evitarea contactului vizual, folosirea unor cuvinte care provoacă reacții negative de la ceilalți, ajungându-se astfel la penalizarea interacțiunilor sociale și provocarea de anxietate persoanei în cauză.

Toate variațiile de psihoterapie cognitiv comportamentala au condus, într-o oarecare măsură la un anumit nivel de rezultate, totuși, numai combinația dintre expunere în vivo și restructurare cognitivă a fost mai eficace în metaanalizele efectuate în cadrul experimentelor controlate. De aici reiese că primele două puncte sunt cele mai importante. Ar fi indicat să începi cu ele.

Concluzie

În concluzie, o psihoterapie cognitiv comportamentala făcută eficient va asigura reducerea simptomatologiei de anxietate socială. Dacă îţi analizezi corect situaţiile de viaţă şi le raportezi la cele două modele prezentate poţi înţelege mai bine cauzele tulburării tale, precum şi pe tine însuţi în contextele sociale în care anxietatea apare.

O psihoterapie cognitiv comportamentală ce doreşte să trateze fobia socială are la bază patru metode tehnici care vor avea efecte benefice asupra tulburării tale, atâta vreme cât sunt utilizate corespunzător. Depinde de tine pe care alegi să le foloseşti, sau de terapeut, dacă beneficiezi de ajutorul unuia.

Această formă de psihoterapie cognitiv comportamentala poate fi folosită şi pentru alte tulburări, dar trebuie calibrată în funcţie de nevoile individuale ale persoanei respective. Îţi las un link chiar aici dacă vrei să afli mai multe informaţii despre cum trebuie ea aplicată. Succes în a aplica-o pentru problema ce o ai!

Lucian Puşcaşu

* Dacă ți-a plăcut acest articol, abonează-te la newsletter pentru a primi săptămânal informații suplimentare prin e-mail. Totodată, nu uită să acorzi un Share acestor randuri pentru a vedea și prietenii tăi ceea ce citești, un Like paginii de Facebookprecum și un Follow pe Instagram, pentru a rămâne în contact cu viitoarele postări de pe blog. În cele din urmă, materialele psihoeducaționale sunt livrate și în format video, prin platforma YouTube. Așadar, te invit să ne vedem și acolo, abonându-te la canal.*

***Dacă nu ai timp de citit, acest articol poate fi parcus și în format video.***

#dezvoltarepersonală #psihologie #psiholog #psihoterapie #psihoterapeut #semped #sănătateemoțională #sănătatemintală #psihoeducație #psihologiepozitivă #dezvoltareprofesională #blogger

E-BOOK GRATUIT DESCOPERĂ-ȚI VOCAȚIA
Sunt de acord să mă abonez la acest blog.
Dacă îți place acest Blog înscrie-te acum în comunitatea educației emoționale Semped și vei primi informații săptămânale prin e-mail. Totodată vei primi cadou eBook-ul "Descoperă-ți și trăiește-ți Vocația"
Vei primi 2 articole gratuite pe săptămână prin e-mail

2 comentarii la „Psihoterapie cognitiv comportamentala în tratarea anxietăţii sociale”

  1. Pingback: Cum are loc schimbarea? Tehnici psihologice folosite în terapie

  2. Pingback: Cum apare anxietatea socială? Explicații științifice - SEMPED

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *