Roata emoțiilor. Cum să distingi și să-ți înțelegi mai bine trăirile emoționale

Imaginează-ți o viață fără emoții… Ar fi cam sec, nu-i așa? 🙂 Din fericire, emoțiile sunt inseparabile de psihicul nostru, iar dacă ajungem să le cunoaștem, vom avea o viață emoțională mult mai savuroasă. În acest scop a fost creată roata emoțiilor. Datorită ei ne putem familiariza mai ușor cu emoțiile noastre și putem ajunge la trăiri emoționale mult mai semnificative. 

Cum a apărut roata emoțiilor

Psihologul american Robert Plutchik a creat în 1980 „roata emoțiilor”, care e formată din opt emoţii fundamentale şi opt emoţii complexe, formate din câte două emoţii fundamentale. Emoţiile fundamentale pot fi observate pe cercul al doilea din imagine (sursa: Wikipedia), pe când emoţiile complexe sunt cele trecute pe fundal alb: optimism, dragoste, supunere, înfiorare, dezaprobare, remuşcare, dispreţ şi agresivitate.

Combinarea emoțiilor în roata emoțiilor: psihologul Robert Plutchik a construit „roata emoțiilor” formată din culori diferite care să desemneze câte o emoție specifică. În funcție de coloratură, emoțiile sunt mai apropiate unele de altele (exemplu: o emoție de culoare portocaliu deschis este mai apropiată de o emoție colorată în portocaliu închis, față de una cu albastru).

Emoțiile pot fi combinate pentru a forma sentimente diferite, precum culorile pot fi amestecate pentru a crea alte nuanțe. Conform acestei teorii, emoțiile mai elementare se comportă ca niște blocuri, a căror amestecuri creează emoții mai complexe. De exemplu, emoțiile de bază cum ar fi bucuria și încrederea pot fi combinate pentru a crea dragostea.

Implicații teoretice pentru roata emoțiilor

În primul rând trebuie să vedem ce presupune roata emoțiilor, iar abia apoi implicațiile ei practice pentru a ne îmbunătăți cunoașterea și trăirea emoțională.

Plutchik ne proupune o teorie psihoevolutivă a emoțiilor de bază care conține zece postulate.

1. Conceptul de emoție este aplicabil la toate nivelurile evolutive și se aplică atât animalelor, cât și oamenilor. Emoțiile pot apărea în forma lor “brută” atât la oameni, cât și la animale. Însă trăirea emoțională este cea care face diferența, fiind specifică doar oamenilor.

Ea se realizează în momentul în care conștientizăm o anumită emoție și reușim să o categorizăm. Aici intervine roata emoțiilor. Când trăiești o emoție, te duci la roata emoțiilor și încerci să îi atribui o etichetă (furie, bucurie, speranță etc). Acest lucru va duce la o ințelegere a propriilor emoții mult mai acurată în timp și astfel, la trăiri emoționale mult mai bogate.

2. Emoțiile au o istorie evolutivă, fiind exprimate sub diverse forme la diferite specii. Spre exemplu, noi spunem aceasta este o emoție de frică, dar ea este diferită pentru om, la fel cum e diferită pentru un câine.

3. Emoțiile au avut un rol adaptiv în a ajuta organismele să facă față problemelor cheie de supraviețuire puse de mediu. Așa cum am spus și în alt articol, emoțiile au valoare adaptativă. Ele ne ajută să ne adaptăm la mediul în care trăim și, în sens larg, ne semnalează ce este în neregulă în viața noastră, pentru a face schimbarea.

4. În ciuda diferitelor forme de exprimare a emoțiilor la diferite specii, există anumite elemente comune sau modele prototip care pot fi identificate. Spre exemplu anxietatea este o bătaie a inimii accelerată atât la oameni, cât și la animale, chiar dacă e simțită diferit.

5. Există un număr mic de emoții de bază, primare sau prototip. S-au elaborate multe teorii de-a lungul timpului, dar niciuna nu poate fi considerate pe deplin valabilă și explicativă în ceea ce privește emoțiile. Însăși roata emoțiilor pleacă de la o teorie cum că există opt emoții de bază, dar e doar o teorie.

6. Toate celelalte emoții sunt stări mixte sau derivate; adică apar ca combinații, amestecuri sau compuși ai emoțiilor primare. Asta înseamnă că cu cât simți o emoție mai complexă, cu atât ai în componența ei mai multe emoții.

Astfel, pentru a te familiariza cu aceste emoții mai complexe, este utilă roata emoțiilor. Din nou, roata emoțiilor are la baza doar o simple teorie și nu poate explica întregul adevăr științific despre emoții, dar e un bun punct de plecare în ceea ce privește cunoașterea emoțiilor.

7. Emoțiile primare sunt constructe ipotetice sau stări idealizate ale căror proprietăți și caracteristici pot fi deduse doar din diferite tipuri de dovezi. Asta înseamnă că de fiecare dată când ai experiențe emoționale este indicat să analizezi în ce contexte apar respectivele emoții.

Spre exemplu, dacă te simți anxios, e nevoie să analizezi ce anume determină această anxietate. Poate fi vorba de niște tipare de gândire toxice cu privire la frica de necunoscut, ori potențiale amenință cum ar fi pierderea unui lucru, a unei persoane sau a face o impresie greșită.

8. Emoțiile primare pot fi conceptualizate în termeni de contrare, situate la poluri opuse. Spre exemplu, conform lui Plutchik, opusul emoției de extaz este emoția de mâhnire.

9. Toate emoțiile variază în ceea ce privește gradul lor de asemănare. Unele emoții seamănă mai mult decât altele. A învăța cum funcționează propriile emoții aduce avantaje în a le deosebi între ele.

10. Fiecare emoție poate exista în diferite grade de intensitate. O emoție nu este o construcție rigidă, plată, ci una dinamică, voluptoasă. Imaginează-ți emoțiile ca fiind construite în imagini 3D, cu intensități și forme diferite. Din acest motiv, fiecare emoție este unică, chiar dacă aparține unei categorii specifice (furie, bucurie, tristețe etc.)

Implicații practice pentru roata emoțiilor

Așa cum am menționat și în alte articole, emoțiile au doua coordonate: fiziologică (intensitate) și cognitivă (coloratura emoției). Putem spune că emoțiile sunt un produs ale evaluării mediului nostru intern, respectiv cel extern. Felul în care dăm sens acestora dă naștere emoțiilor.

Plecând de la teoria nașterii emoțiilor vom oferi două modalită practice prin care să îți dezvolți intețigența emoțională și calitatea emoțiilor pe viitor. Mai exact, vom vedea cum să folosești roata emoțiilor.

1. Granulație emoțională

Literatura de specialialitate ne oferă o modalitate practică prin care ne putem înțelege mai bine emoțiile și pe noi înșine prin îmbunătățirea granulației emoționale. Conceptul de „granulație emoțională” se referă la capacitatea de a discerne cat mai bine între diferite emoții.

Totodată, presupune flexibilitatea de a simți și recunoaste că, într-o situație specifică, putem avea mai multe emotii și putem discerne între ele. Granulația emoțională presupune a avea o paleta largă de emoții și a ști cum să atribui o emoție specifică fiecărui eveniment în parte.

Hai să gândim în felul următor: avem un eveniment, un gând specific și o emoție în consecință. Spre exemplu, avem un examen de dat, gândul că nu-l vom promova și emoția de anxietate.

Dacă lăsăm lucrurile să decurgă de la sine, fără a le analiza, vom simți doar emoția de anxietate, fără a conștientiza că, de fapt, în spate este vorba de evenimentul susținerii unui examen respectiv credința că îl vom pica.

Dar dacă avem același eveniment, însoțit de o altă serie de gânduri, să spunem credințe cum că va fi provocator și interesant, vom avea o emoție distinctă de data aceasta, cea de entuziasm.

Astfel, ajungem să înțelegem cum este compusă o emoție în cazul nostru specific și vom avea mai mult control asupra ei, consecința fiind ca în viitor sî alegem noi emoțiile pe care dorim să le experimentăm prin apelul la construcțiile lor aferente (în cazul nostru, a alege să vedem examenul ca pe o oportunitate, o provocare, decât o amenințare).

O perspectivă neurologică

Fiecare experiență cu încărcătură emoțională lasă o urmă unică în creierul nostru. Astfel, granulația emoțională facilitează distingerea între aceste evenimente care au caracter emoțional. Acest lucru se concretizează într-un mai bun control executiv și o prelucrare mai frecventă a stimulilor afectivi, consecințele fiind trăiri emoționale mai diferite, având caracter unic.

Toate aceste lucruri duc la dezvoltarea unor abilități de autoreglare emoțională mult mai bune. Drept consecință, ele vor rezulta o mai bună calitate a vieții emoționale, și chiar a vieții în general.

Spre exemplu, persoanele care au un grad înalt de granulație emoțională dispun de o mai bună abilitate de reglare a emoțiilor și au o reziliență mult mai mare în fața evenimentelor cu caracter aversiv, stresant. Mai exact, încercările vieții nu vor mai avea un impact atât de mare.

În schimb, persoanele care au o granulație emoțională mai slabă sunt mai predispuse spre a  dezvolta diferite forme de patologii: tulburări de personalitate, depresie majoră etc.

Rezumând, granulația emoționale presupune a distinge între emoții și a înțelege ce anume le-a cauzat, în ideea de a reproduce experiențele emoționale respective și în viitor, pe baza elementelor din care este ea construită, ori a le evita pe cele indezirabile, mai exact evitând tiparele de gânduri nesănătoase și contextele în care pot apărea.

2. Vocabular emoțional

Granulația emoțională propune a recunoaște și distinge între diferitele emoții de pe roata emoțiilor. Însă pentru a le recunoaște, trebuie mai întâi să etichetezi emoțiile, iar etichetarea se face pe baza de cuvinte.

Cuvintele fac legătura între conștientizarea unei emoții și înțelegerea a ceea ce se întâmplă în universul tău interior. Spre exemplu, dacă spui cuvântul “furios” te vei gândi la starea ceea neplăcută, intensă, tăioasă îndreptată spre un om sau spre o situație.

În continuare, dacă diversifici acest cuvânt și găsești înțelesuri distincte (să spunem: brutal, întărâtat și înverșunat) le vei putea atașa evenimentului de viață și experiența emoțională aferentă, consecința fiind o mai bună acuratețe în ceea ce privește înțelegerea și gestionarea emoțiilor.

Spre exemplu, dacă ești furios dar îți vine să lovești ceva, înseamnă că te poți numi brutal la acel moment. Dacă ești furios din cauza că ți-ai șters din greșeală un document important de pe laptop, vei spune că ești întărâtat. Iar dacă ești furios pe cineva care ți-a făcut rău, dorind să te răzbuni, te poți numi înverșunat în acel moment.

În toate cele trei cazuri ești tot furios, dar e o altă emoție de furie. Astfel, cu cât ai o conștientizare mai pronunțată asupra propriilor emoții și asupra elementelor din care ea este compusă, vei știi la ce să te aștepți de la tine și vei înțelege care sunt trăirile tale emoționale și de ce ele apar.

Cum ar fi dacă ai fi bolnav, ai merge la medic, dar nu ai ști să-i spui ce te doare, unde te doare? N-ar fi în stare să facă mare lucru. Același procedeu se aplică și în cazul suferinței emotionale. Cuvintele duc la “localizarea” emoției și facilitează procesul de vindecare.

Concluzie

Emoțiile sunt diverse, diferite în coloratură și intensitate. De-a lungul timpului, diferiți cercetători au căutat să explice mai bine fenomenul emoțiilor prin diferite teorii și metode, roata emoțiilor find una dintre ele.

Roata emoțiilor nu are la bază o teorie complet explicativă. De fapt, nicio teorie nu este complete până în prezent. Emoțiile fiind un fenomen atât de complex și intens studiat, niciuna n-a reușit să-l surprindă întru totul. Totoși, cea mai aproape de adevăr, care înglobează toate celelalte teorii, este perspectiva Lisei Barrett care a detaliat cum sunt construite emoțiile în cartea ei.

Ea ne propune două modalități prin care ne putem înțelege și aprofunda mai bine experiențele emoționale: granulația emoțională și vocabularul emoțional. Aceste practici pot fi foarte utile în a-ți dezvolta inteligența emoțională. Indicația mea este să te folosești de roata emoțiilor a lui Robert Plutchik pentru a maximiza eficiența dezvoltării inteligenței emoționale.

Emoțiile chiar sunt sunt un fapt preponderent în viața noastră. Merită să le acordăm atenție. Educația ta emoțională poate începe chiar de acum cu cele două exerciții propuse.

Lucian Pușcașu

Dacă nu ai timp de citit, acest articol poate fi parcus și în format video pe YouTube

* Dacă ți-a plăcut acest articol, abonează-te la newsletter pentru a primi săptămânal informații suplimentare prin e-mail. Totodată, nu uită să acorzi un Share acestor randuri pentru a vedea și prietenii tăi ceea ce citești, un Like paginii de Facebook, precum și un Follow pe Instagram, pentru a rămâne în contact cu viitoarele postări de pe blog. În cele din urmă, materialele psihoeducaționale sunt livrate și în format video, prin platforma YouTube. Așadar, te invit să ne vedem și acolo, abonându-te la canal.*

#dezvoltarepersonală #psihologie #psiholog #psihoterapie #psihoterapeut #semped #sănătateemoțională #sănătatemintală #psihoeducație #psihologiepozitivă #dezvoltareprofesională #blogger