În ultimii ani problemele de sănătate mintală au crescut exponential. Un studiu făcut în 2019 pe țările din Europa a concluzionat că problemelede sănătate mintală au crescut de 8 ori, iar un altul că pandemia de Covid-19 și utilizarea obsesivă a rețelelor de socializare a accentuat și mai mult acest fenomen, ceea ce personal mi se pare cumplit.
Lumea în care trăim pare că e tot mai volatilă și mai impredictibilă, unde modelele demne de urmat sunt puse în umbră de tot felul de personalități fără substanță. Tinerii, dar și adulții nu știu ce drum să mai aleagă dintre atâtea câte sunt.
Adâncimea relațiilor s-a subțiat și ea datorită ușurinței cu care interacționăm și a numărului excesiv de persoane cu care luăm contact. Drept rezultat ne simțim tot mai singuri și neînțeleși într-o omenire lipsită de omenie.
Deși conceptul de sănătate mintală a fost luat în seamă și dezvoltat într-o manieră științifică doar cu câteva decenii în urmă, problemele emoționale au existat dintotdeauna. Astfel că oamenii, înainte de știință, au aderat către alte curente prin care să dobândească sănătate mintală, cum ar fi religia sau filosofia.
Dintre toate abordările, stoicismul s-a axat în prealabil pe sănătate mintală, construind principii după care să ne trăim viața și tehnici concrete prin care să ne restabilim echilibrul interior. Chiar dacă știința nu exista, stoicii au avut înțelepciunea de a găsi metode concrete de a ne păstra seninătatea, cum spuneau ei, iar aceste practici ne pot servi drept arme cu care să răzbatem în aceste vremuri tulburi.
Idei principale din stoicism și recomandări pentru păstrarea sănătății mintale
1. Fericirea nu vine din factori externi, ci din ceea ce putem noi să facem
Sunt două surse principale de fericire artificială: nevoia de control asupra incontrolabilului (aspecte ale realității exterioare care nu depind de noi) și dorința excesivă de îndeplinire a nevoilor nenaturale (bani, faimă, putere, rezultate particulare).
Trebuie să admitem că e foarte probabil să nu avem parte de cele mai multe lucruri în viață, dar nici n-ar trebui să fie o problemă pentru că ele nu ne vor face cu adevărat fericiți. Ba mai mult până să le avem rămânem cu frustrarea că nu le avem.
Astfel, prin a căuta să controlăm ce nu ține de noi și a ne satisface poftele care nu pot fi satisfăcute ne condamnăm la o fericire iluzorie, o mască perfectă pentru suferință psihologică ce ne va distruge din sănătate mintală.
2. Tehnici pentru a menține o sănătate mintală de fier
Pentru a ne controla aceste tendințe de gândire nesănătoasă, stoicii au construit tehnici specifice care să ne construiască reziliența mentală, care să ducă ulterior la o sănătate mintală mai bună. Printre principalele tehnici se numără vizualizarea în negativ, contemplarea supra propriei morți sau disconfortul voluntar.
Astfel, vom ajunge să prețuim ceea ce avem, să ne detașăm de posesiuni și lucruri exterioare, să rămânem focusați doar asupra a ceea ce putem controla, acceptând tot ceea ce ne oferă soarta și, într-un final, să ne păstrăm reziliența și o sănătate mintală bună.
3. Trihonomia controlului
Stoicii au observat tendința excesivă a oamenilor de a se îngrijora cu privire la viața lor. În acest sens, Epictet a formulat Trihonomia controlului, care spune că aspectele din viața noastră pot fi categorizate în trei mari categorii: lucruri asupra cărora nu avem niciun control, chestiuni asupra cărora avem un control parțial, și lucruri asupra cărora avem control total.
Fericirea noastră constă în a ignora complet lucrurile din prima categorie pentru că ele nu depind de noi, și a ne concentra pe cele din categoria doi și trei, cum ar fi a excela în activitățile noastre zilnice și practicarea virtuților. Dacă vom respecta acest principiu, viața noastra va fi mult scutită de neliniști, frici și îngrijorări inutile.
4. Bogăția este un lucru indiferent
Dacă e să o avem, contează să o folosim în scopuri bune și să ne bucurăm de ea cu măsură. În schimb, să nu o dorim cu aviditate când nu o avem și să nu ne afundăm în ea după ce o obținem. Odată ajunși în posesia bunurilor materiale, să avem în minte că oricând le putem pierde. De aceea, atitudinea filosofică este una de acceptare prin detașarea de bogății.
Banii sunt un lucru util cu care poți face mult bine, însă ei sunt doar un instrument. Dacă nu avem înțelepciunea de a gestiona banii, vom suferi și când îi avem și când nu îi avem, iar această suferință afectează tot ce ține de sănătate mintală. Prima dată devino înțelept, iar abia apoi caută să faci bani.
5. Autocunoașterea
Să facem eforturi în a ne înțelege pe noi înșine prin auto-analiză și auto-monitorizare a gândurilor și comportamentelor. De ce gândesc în acest fel? De ce mă comport așa? De ce m-a supărat această situație? Cum răspund când mi se adresează o insultă și de ce? Care este reacția mea când pierd, câștig, sunt lăudat sau respins. De unde vin ele? În ce măsură îmi afectează toate acestea ce ține de sănătate mintală?
Punându-ți întrebările potrivite îți vei pune mintea în mișcare, iar mintea e asemenea unui mușchi: cu cât o folosești mai des și inteligent, cu atât ea va fi mai puternică și ascuțită, atribute esențiale pentru o sănătate mintală bună.
6. Cultivarea unei atitudini fataliste cu privire la trecutul nostru
Noi trăim doar în prezent, viitorul fiind incert, iar în trecut imposibil de ajuns. Prin urmare, să ne orientăm spre trecut doar pentru a învăța din el, iar spre viitor, doar în scopul construirii planurilor. Însă pe stoic nu-l interesează trecul pentru că nu se află în controlul lui, dar se îndreaptă în prezent spre viitor, pentru că are un control parțial asupra lui.
7. Liniștea interioară este tulburată de prezența altor oameni
Cel mai ușor ambient pentru o sănătate mintală echilibrată ar fi unul lipsit de oameni. Practic, oamenii ne dau cele mai multe bătăi de cap, după cum știm. Însă acest cadru idealistic nu poate fi atins în lumea reală pentru că suntem ființe sociale. Suntem făcuți să ne conviețuim și să ne ajutăm unii pe alții, deci vom fi nefericiți dacă nu luăm contact cu semenii noștri.
Prin urmare, calea de mijloc, spun stoicii, este să legăm prietenii cu oameni buni, asemenea nouă, care să suplinească slăbiciunile noastre și care să exceleze în virtute. În același timp, să evităm cu orice preț prieteniile false și oamenii corupți, căci putem împrumuta fără să vrem din trăsăturile lor, iar acest lucru ne-ar corupe și pe noi și ne-ar păta caracterul.
8. Rațiunea este darul nostru din partea Providenței
La fel cum pasărea este făcută să zboare, peștele să înoate, la fel și omul este făcut să-și valorifice darul rațiunii. Menirea noastră ca oameni este să ne folosim rațiunea.
Prin rațiune avem dreptul la cunoașterea binelui și răului. Ajungem să înțelegem că faima, banii, rezultatele de natură socială sau orice alte posesiuni nu au valoare intrinsecă și nu contribuie la fericire.
În schimb, ceea ce contează este practicarea virtuților, înfrânarea dorințelor și îndeplinirea înadoririlor zilnice. Astfel, ajungem să dobândim starea de liniște interioară, adică o sănătate mintală de netulburat și chiar fericirea adevărată.
Lucian Pușcașu
***Dacă nu ai timp de citit, acest articol poate fi parcus și în format video pe YouTube.***
* Dacă ți-a plăcut acest articol, abonează-te la newsletter pentru a primi săptămânal informații suplimentare prin e-mail. Totodată, nu uită să acorzi un Share acestor randuri pentru a vedea și prietenii tăi ceea ce citești, un Like paginii de Facebook, precum și un Follow pe Instagram, pentru a rămâne în contact cu viitoarele postări de pe blog. În cele din urmă, materialele psihoeducaționale sunt livrate și în format video, prin platforma YouTube. Așadar, te invit să ne vedem și acolo, abonându-te la canal.*
#dezvoltarepersonală #psihologie #psiholog #psihoterapie #psihoterapeut #semped #sănătateemoțională #sănătatemintală #psihoeducație #psihologiepozitivă #dezvoltareprofesională #blogger