Tematica “tehnici de manipulare a minţii” are scopul de a explica ce se întâmplă în timpul procesului de manipulare. Pe lângă demersul general, vom analiza concret acele tehnici de manipulare a minţii pe care le folosesc diverşi indivizi în scopurile pe care le au.
În mod evident, unele tehnici de manipulare a minţii au succes deoarece subiectul nu realizează că este manipulat, decât prea târziu. S-ar putea gândi că totul se desfășoară destul de bine. Poate crede că şi-a făcut un nou prieten, până la momentul în care realizează că e folosit. Astfel, nu mai vrea să facă parte din proces, dar e blocat.
George K. Simon a creat o listă cu cele mai folosite tehnici de manipulare a minţii pe care manipulatorii le utilizează pentru a-şi controla cu succes victimele.
Potrivit lui Simon, manipulatorul va trebui să:
1. Să poată ascunde comportamentele manipulative și intențiile de subiect.
Dacă acesta face public planul său sau oferă anumite detalii care pot da de bănuit, nimeni nu se va sta în jurul său suficient de mult pentru a fi manipulat. Mai degrabă, manipulatorul trebuie să aibă capacitatea de a-și ascunde gândurile faţă de ceilalți și să acționeze de parcă totul ar fi normal.
Adesea, cei care sunt manipulaţi, nu-și va da seama, cel puțin nu la început. Manipulatorul va fi subtil, acționând ca cel mai bun prieten al lor.
2. Să fie capabili de a determina vulnerabilitățile victimelor destinate înşelăciunii.
Acest lucru îi poate ajuta în a stabili ce tactici de manipulare a minţii trebuie să fie utilizate pentru a atinge obiectivul general. Uneori, va face acest pas prin puţină observație, în timp ce alte ori va trebui să aibă o interacțiune directă cu subiectul, înainte de a trece la fapte.
3. Are un nivel de nemilozitate bine conturat, astfel încât să nu aibă remuşcări când se gândeşte la planul său.
Manipulatorul trebuie să fie nemilos. Nu va merge bine dacă manipulatorul își pune toată munca și apoi se îngrijorează despre modul în care subiectul va sfârşi. Scopul în sine e unul murdar, non-etic. Dacă îi pasă de persoana în cauză, e probabil ca acesta să nu mai parcurgă planul său deloc.
Faptele sale pot aduce consecinşe fizice sau emoționale. În acest articol vom analiza acele tehnici de manipulare a minţii care creează un context general de manipulare şi înşelătorie. Într-un alt articol, pe care îl poţi găsi aici, am detaliat ce înseamnă manipularea emoţională.
Spălarea creierului
Spălarea creierului este primul tip de control al minţii. E cel mai general şi cel mai amplu deoarece apare în aproape orice proces de manipulare, însoţit de alte tehnici de manipulare a minţii. Din aceasta reies şi celelalte tehnici de manipulare a minţii, iar scopul este de a determina o persoană să facă ceva împotriva voinţei ei.
Spalarea creierului este procesul prin care manipulatorul determină subiectulsă abandoneze credințele pe care le are pentru altele noi. Ea vizează, astfel, schimbarea de idealuri și valori, fără ca subiectul să-şi dea seama. Există o mulțime de modalități prin care se poate face acest lucru, deși nu toate vor fi considerate rele. Depinde de un anumit context.
De exemplu, dacă eşti din Africa și apoi mergi în America, de multe ori vei fi obligat să-ţi schimbi valorile și idealurile pentru a se potrivi cu noua cultură și noile culte în care te afli. Pe de altă parte, dacă s-ar instala un regim de dictatură, lucrurile nu mai sunt pozitive şi acceptate social datorită forţei impuse. În acest caz, putem vorbi de manipulare.
Manipularea nu e tehnologie digitală
Mulți oameni au concepții greșite despre cum se realizează aceste tehnici de manipulare a minţii. Unii oameni au idei mai paranoice, cum că ar exista dispozitive de control al minții care sunt sponsorizate de guvern. Cică asta te controlează fără să-ţi dai seama, doar cu o telecomandă. Nu voi intra în detalii pentru că e plin internetul de idei conspiraţioniste.
Pe de altă parte, există sceptici care nu cred deloc că spălarea creierului este posibilă. Probabil ştii vorba aceea: “adevărul e undeva la mijloc”. Controlul minţii nu e nici una, nici cealaltă, dar are câte puţin din ambele idei pentru a forma ce este real.
Ce se întâmplă când se aplică aceste tehnici de manipulare a minţii
În timpul practicării spălării creierului, subiectul va fi convins să-şi schimbe credințele despre ceva anume, prin o combinație de diferite tehnici de manipulare a minţii.
Subiectul va fi separat de toate lucrurile pe care le ştie. De acolo, va fi introdus într-o stare emoțională ce îi va face vulnerabil. Ajuns în acest punct, sunt introduse cu uşuriţă noile concepte prin alte tehnici de manipulare a minţii.
Demersul manipulării
În primul rând, subiectul trebuie izolat. Dacă subiectul se află în preajma altor oameni și influențe, va prelua modul de gândire al unui individ, se va întreba ce ar face el, sau îi va cere părerea și oricare dintre acele tehnici de manipulare folosite n-ar mai fi la fel de eficiente.
Odată ce subiectul este izolat, va suferi un proces de descompunere al stilului de gândire. Va ajunge să creadă că toate lucrurile pe care le știe sunt false și că ceea ce face este greșit. După un anumit timp, subiectul va simți sentimente de răutate și vinovăţie care îl vor copleși. Ajuns în acest punct, manipulatorul va începe să-l conducă spre noul sistem de credințe și spre noile decizii.
Efectele produse de anumite tehnici de manipulare a minţii se observă cel mai uşor la o persoană care caută să convingă pe cineva în mod obsesiv. De exemplu, dacă eşti într-un argument cu un prieten și el te convinge că ideile lui au sens, se poate să te fi manipulat, dacă ideile chiar nu au sens.
Sigur, s-ar putea să nu fie rău și chiar să fi prezentat în mod logic argumentul, dar asta ţi-a schimbat credințele pe care le aveai înainte. Este foarte rar ca adevăral să ducă la spălarea creierului.
În sfârşit, hai să vedem care sunt acele tehnici de manipulare a minţii de care suntem nevoiţi să ne ferim.
Tehnici de manipulare a minţii
1. Minciuna: manipulatorii ştiu foarte bine să-i mintă pe subiecți. Adesea, subiecții vor constata că este dificil a-şi da seama că sunt mințiți în momentul acela. Cand subiectul află despre minciună, de obicei este prea târziu să mai facă ceva în acest sens.
Singura cale prin care te poţi asigura că reduci șansele de a fi mințit este să verifici care este baza de expertiză pe care o are individul. Este el persoana în măsură să îţi vorbească astfel? Are vreo pregătire specială în acest sens?
2. Omisiune: aceasta este similară metodei sus amintite, cu câteva ușoare diferențe. Omisiunea este ceva mai subtil deoarece manipulatorul va spune o parte din adevăr, dar va reține anumite probleme cheie care ar fi trebuit dezvăluite. În unele cazuri, acest lucru s-ar putea numi propagandă.
Spre exemplu, la un proces juridic, un martor a vazut o scenă de omucirede. Se pare că agresorii au fost un necunoscut şi un prieten foarte bun. Martorul, nevoind să îşi bage prietenul după gratii, neagă acuzaţia în favoarea lui, dar mărturiseşte doar despre complice. În acest caz, el a folosit una dintre acele tehnici de manipulare, omisiunea, pentru a manipula instanţa şi a-şi salva prietenul.
3. Negarea: manipulatorii sunt experți la negare. Nici unul dintre ei nu va recunoaște că a făcut ceva rău, chiar și atunci când toate dovezi se îndreaptă spre el. Vor nega întotdeauna totul și de multe ori vor recurge la o înscenare.
4. Rușine: întregul obiectiv al manipulatorului este să facă subiectul să se simte prost sau să câştige simpatie pentru el, astfel încât acesta va simţi o nevoie să iasă din starea respectivă, conformându-se la ceea ce doreşte manipulatorul.
Acestă tehnică de manipulare va face subiectul să se simtă nevrednic, sentiment ce trebuie compesant cumva, prin conformarea la cerinţele manipulatorului.
Cele mai multe dintre aceste tahnici de manipulare a minţii prin rușine vor fi folosite foarte subtil și ar include lucruri precum sarcasmul, retorica, comentarii, un ton neplăcut al vocii sau o privire aprigă. Aici este vorba de emoţia pe care o simte subiectul.
5. În rolul victimei: în momentele critice, când manipulatorul este pe punctul de a fi prins, el recurge la o înscenare ori la o scuză care-l va face să arate bine, ori pentru a evita acuzaţiile care îi sunt aduse.
6. Raţionalizare: individul găseşte scuze foarte bune pentru tot ceea ce se întâmplă sau pentru acuzele care i se aduc.
7. Minimizare: aceasta este un amestec între două tactici de manipulare a minţii: raționalizarea și negarea. Manipulatorul va spune la toată lumea că comportamentul lui nu este la fel de iresponsabil sau dăunător ca al altei persoane. Un exemplu în acest sens ar fi situaţia în care manipulatorul spune că nu insultă sau păcălește ci doar a făce o glumă și că subiectul nu ar trebui să o ia atât de în serios.
8. Atenție selectivă sau neatenție: manipulatorul acționează pentru a nu cădea în atenţia cuiva, spre a nu ajunge potenţial suspect. Totodată, le poate distrage altor persoane atenţia în acelaşi scop. Un exemplu în acest sens ar fi când manipulatorul spune „Nu vreau să aud.”
El creează o diversiune. Dacă cineva îl întreabă ceva ce nu-i place, va încerca să ducă conversația într-o altă direcție. De multe ori, manipulatorul va oferi un răspuns vag la întrebare, înainte de a muta conversația la un alt subiect.
9. Evaziunea: această tactică este foarte similară, dar cu câteva diferențe. Manipulatorul va răspunde la întrebările puse, dar prin cuvinte vagi şi răspunsuri irelevante.
10. Denigrarea: Manipulatorul va încerca să transforme împrejurările astfel încât să nu pară el inculpatul, aruncând toate dovezile pe urma altcuiva.
11. Rolul servitorului: manipulatorul se va ascunde în spatele unui renume, pentru ca acţiunile sale să semene a muncă pentru o cauză nobilă.
12. Inocență: dacă manipulatorul este prins în act, va încerca să sugereze că răul făcut e complet neintenționată. Va afişa un aspect de indignare sau surpriză pe feța lui, scopul fiind a pune actul pe care l-a făcut pe seama unor probleme de sănătate mintală, ori pe inconştienţa sa, când contextul o permite.
13. Crearea unei iluzii: se rezumă la mascarea scopului final. Va lucra pentru a crea o imagine care pare în acord cu preferinţele subiectului și apoi îl va convinge sub pretextul că această iluzie este de fapt realitatea. Pentru a face asta, manipulatorul urmează a construi dovezile care duc pe o pistă falsă. Pentru a porni iluzia, manipulatorul plantează ideile și dovezile în mintea subiectului.
Concluzie
Aceste tehnici de manipulare a minţii sunt lipsite de etică. Nu le folosi în scop personal, ci identifică-le atunci când ele apar şi fereşte-te de ele când sunt îndreptate către tine.
De fiecare dată când cineva foloseşte una dintre aceste tehnici de manipulare a minţii, el comite un delict care îl poate afecta psihic prin sentimentele de remuşcare. Pentru că “minciuna are picioare scurte”, faptele sale vor ieşi la iveală, iar consecinţele vor apărea şi în plan extern, nu doar intern.
Lucian Puşcaşu
***Dacă nu ai timp de citit, acest articol poate fi parcus și în format video pe YouTube.***
* Dacă ți-a plăcut acest articol, abonează-te la newsletter pentru a primi săptămânal informații suplimentare prin e-mail. Totodată, nu uită să acorzi un Share acestor randuri pentru a vedea și prietenii tăi ceea ce citești, un Like paginii de Facebook, precum și un Follow pe Instagram, pentru a rămâne în contact cu viitoarele postări de pe blog. În cele din urmă, materialele psihoeducaționale sunt livrate și în format video, prin platforma YouTube. Așadar, te invit să ne vedem și acolo, abonându-te la canal.*
#dezvoltarepersonală #psihologie #psiholog #psihoterapie #psihoterapeut #semped #sănătateemoțională #sănătatemintală #psihoeducație #psihologiepozitivă #dezvoltareprofesională #blogger