Teoria behavioristă este una dintre teoriile de bază ale psihologiei moderne. Ea pleacă de la asumpții referitoare la observarea, măsurarea și modificarea comportamentelor umane. Deși paradigma și teoria behavioristă este foarte vastă în principii și ipoteze, noi vom folosi pentru articolul de astăzi doar câteva dintre ele, în a înțelege cum le putem utiliza pentru a ne schimba identitatea și rezultatele pe termen lung.
Schimbarea comportamentală vs schimbarea identității
„Caracterul e un simplu obicei continuat de mult timp” – Plato
În cartea sa, “Atomic Habits” autorul ne vorbește despre trei direcții în care are loc schimbarea unui anumit comportament, folosind argumente și principii din teoria behavioristă: la nivelul rezultatelor, al procesului de acțiune și al identității.
a) rezultate: obiectivele realiste dobândite progresiv. Aici intră orice realizare în lumea reală, care poate fi observat și măsurat în termeni obiectivi. Spre exemplu, rezultate specifice în domeniul sportului pot fi numărul de bazine pe care ești capabil să le parcurgi într-o anumită unitate de timp.
b) sistemul/ procesul de acțiune: acțiuni repetate la intervale fixe de timp, în contexte specifice de viață. Sistemul de acțiuni generează un efect de îmbunătățire a performanțelor, care va aduce rezultate din ce în ce mai bune pe termen lung.
Continuând exemplul, sistemul în cazul înnotului ar consta în antrenamentele pe care le faci probabil zilnic la ore fixe, alimentația pe care o ai, monitorizarea timpilor în care faci turele de bazin etc.
c) identitate: convingerile despre propria persoană, despre oameni și despre viață. Convingerile iau naștere în urma evaluărilor performanțelor. Domeniile specifice unde există anumite performanțe aduc automat conturarea identității în direcția respectivă. În cazul exemplului nostru, identitatea constă în a fi genul de persoană care valorizează sportul, competiția, olimpiadele, care este înnotător.
Nu lăsa rezultatele să-ți saboteze schimbarea
E foarte bine că avem obiective specifice de genul: “vreau să slăbesc 10 kilograme în următoarele 6 luni, vreau să citesc 52 de cărți anul acesta, vreau să cunosc cel puțin 10 persoane interesante în următoarele două luni.”
O primă problemă în această strategie este că, dacă nu atingem obiectivele în timpul pe care ni l-am propus, sunt șanse mari să percep situația ca fiind un eșec, chiar dacă am progresat cu mult față de cum eram la început. Din păcate, rezultatul final este că renunțăm adesea dacă nu ne atingem obiectivul până la termenul prestabilit.
În loc să-ți acorzi un termen limită pentru atingerea unui obiectiv specific (simțindu-te ca un eșec dacă nu-l atingi), mai bine ai fixa respectivul obiectiv raportat la un program de lucru consecvent prin care-l poți atinge.
Așa ajungem la cea de-a doua problem, și anume lipsa sistemului de consolidare a identității. Ne concentrăm pe obiectivul final pe care dorim să îl atingem într-un anumit interval de timp, dar nu pe sistemul din spate care este, de fapt, mecanismul schimbării identității.
De ce ți-ai dori o schimbare bazată pe identitate și nu pe rezultate în mod direct
Foarte simplu spus, dacă căutăm rezultate, schimbarea se va susține pe baza motivației care survine din respectivele rezultatele. Problema este că rezultatele nu vor apărea mereu pentru că nicio performanță din lume nu este liniară. Astfel, motivația va fluctua: vor fi momente în care vei fi într-adevăr motivat, dar în altele nu. Prin urmare, vei fi foarte tentat să abandonezi procesul.
În mod necesar, sistemul, obiceiul, procesul de acțiune este componenta activă a întregului proces de obținere a rezultatelor și a conturării identității. Problema este că dacă ea se sprijină pe rezultate, nu va fi durabil pentru că rezultatele sunt înșelătoare, înafara controlului.
Greșit este că motivația vine din dorința obținerii rezultatelor, și nu din dorința schimbării identității. Probabil ai auzit deja clasica vorbă care spune că schimbarea trebuie să vină din interior. Chiar dacă e un clișeu, e cât se poate de adevărat.
În schimb, dacă-ți muți focusul pe construirea unei noi identități, pui o fundație trainică pe care se poată sprijini respectivul obicei. Convingerile tale sunt în proproție de 100% aflate sub controlul tău. Prin urmare, felul în care ești tu construit depinde în totalitate de tine. Identitiatea ta este stânca care nu poate fi clinită fără acordul tău.
Când construiești o casă începi prin a turna temelia, nu prin a pune acoperișul. Așa e și în obiceiuri. Ai nevoie să îți tragi motivația din ceva stabil, care să fie permanent acolo. Dacă-ți îndrepți privirea spre interior, progesul va fi continuu.
Dar dacă privești spre exterior, vei fi demotivat pentru că rezultatele fie nu vor apărea constant pentru a-ți demonstra progresul, fie nu vor apărea deloc, cel puțin la început.
Reține așadar că adevărata schimbare vine din conturarea unei noi identități, unde accentul cade pe cine vrei să devii și nu pe obținerea obiectivelor, unde accentul cade pe rezultate.
Teoria behavioristă și limitele sale
În ceea ce privește schimbarea identității pe baza principiilor oferite de teoria behavioristă, există câteva limite și riscuri la care ești expus. Ca orice altă teorie din psihologie, ea nu este perfectă și trebuie utilizată cu înțelepciune atunci cânt este cazul.
Comportamentele aflate în conflict cu propria identitate nu vor aduce rezultate pe termen lung. Din contra, vor crea distres și conflicte interioare. Poate ai auzit deja despre termenul de autosabotaj.
Despre asta e vorba și aici. Dacă tu faci anumite lucruri contrare identității tale, riști a te simți vinovat, frustrat sau să experimentezi o formă anume de rușine, toate pe fondul undei confuzii directe.
Știi că vrei în mod rațional ceva, dar parcă emoțional vrei altceva. Știi în termeni realiști că vrei să atingi noul obiectiv, dar parcă ceva din interior nu te lasă. E vorba de identitatea ta care e în opoziție cu identitatea ce aduce drept consecință naturală noul obiectiv.
Dacă, spre exemplu, tu ești sedentar și îți dorești să slăbești, să faci sport, ai nevoie să lucrezi prima dată la nivelul identității. Probabil că până acum ai avut convingerea despre tine că ești leneș cu privire la sport, că te obosesc sau nu ai timp de exerciții fizice și că ești genul de persoană care-l interesează profesia sau cititul, nicidecum mișcarea.
Ei bine, dacă îți fixezi obiectivul de a avea un corp tonifiat animat de dorința de a avea admirația oamenilor, a te privi în oglindă și a atrage sexul opus, dar rămâi cu vechile tale tipare, e foarte probabil să renunți destul de repede.
În schimb, ai avea nevoie să lucrezi la nivelul identității prin reforumularea respectivelor convingeri: “sunt o persoană activă, îmi place sportul, valorizez mișcarea și mă simt bine făcând exerciții de aerobic”.
Teoria behaviorsită îmbinată cu cea cognitivă
Pentru a trece peste această limită, e nevoie să îmbini teoria behavioristă cu cea cognitivă. Astfel, cele două împreună propun ca schimbarea făcută în mod corect se bazează pe identificarea unui vechi tipar de gândire, alternarea acestuia cu unul nou și executarea acțiunilor cu pași mici pentru a contura noua identitate.
În cazul nostru, dacă te consideri leneș și că nu te reprezintă exercițiile fizice, poate ar trebui să găsești o cinvingere de genul “sunt proactiv și exercițiile fizice fac parte din rutina mea zilnică”.
În continuare, mergi prima zi la sală, stai două ore în care îți lucrezi corpul, iar apoi reflectezi cu privire la respectiva experiență: “Hm.. poate că nu sunt chiar atât de leneș. Totuși am venit până aici. Și mai mult decât atât, am stat și două ore în care am făcut câteva serii bune.” Și uite așa vechile convingeri sunt puse la îndoială, iar cele noi încep să se cimenteze.
Desigur, e nevoie de acțiune pe termen lung, acțiune continuă pentru a contura noua identitate. Dacă faci asta doar prima zi, credibilitatea în vechea identitate va scădea de la 100% la 99%, iar încrederea în cea nouă va crește de la 0% la 1%. Important este să continui procesul de cimentare a identității astfel încât cea veche să fie dată uitării, iar cea nouă să reprezinte personalitatea ta varianta 2.0.
Identitatea e strâns legată de obiceiuri. Reciproca este valabilă
Astfel, realizăm că există o relație bidirecțională între identitate și obiceiuri. Cu cât vei vei pune mai mult în practică un anumit set de acțiuni ce devin obicei, cu atât acestea îți vor contura și defini mai bine identitatea. Totodată, cu cât ai o identiate mai solidă, conformă cu rezultatele dorite, cu atât îți va fi mai ușor să te ții de respectivele obiceiuri.
De aici rezultă că lucrurile devin din ce în ce mai la îndemână dacă lucrezi la identitatea ta. Nu te descuraja în perioada de început pentru că vei experimenta poate cele mai grele obstacole. Doar ține-te de proces și îmbrățișează noul tău mod de a fi.
Nu te concetra pe rezultate în mod obsesiv. Ele să rămână acolo pe post de borne care prin care să-ți monitorizezi progresul. În schimb, fii motivat de noua persoană care vei deveni.
Folosește și teoria cognitivă, nu doar teoria behavioristă
Teoria cognitivă se rezumă la faptul că tiparele noastre de gândire, sub forma anumitor convingeri, pot fi modelate și schimbate după bunul nostru plac, condiția fiind de a găsi argumente reale pe care respectivele convingeri să se întemeieze.
Spre exemplu, dacă eu afirm despre mine că sunt un matematician desăvârșit, am nevoie de argumente logice și empirice pentru care să cred asta: rezolv probleme de matematică mai repede decât majoritatea oamenilor și prin cel puțin trei metode diferite, înțeleg logica matematică și în alte domenii conexe precum fizica sau informatica, am o tendință de a analiza realitatea prin filtrul rațiunii decât prin cel al emoțiilor etc.
Ideea de schimbare a convingerilor poate părea puțin intimidantă. Poate părea că ai de făcut cine știe ce procedee complicate fără de care nu vei reuși fără ajutor specializat. În realitate, schimbarea convingerilor este foarte simplă. Ea constă din doi pași:
1. Decide ce tip de persoană vrei să fii.
2. Dovedește-ți fiecare convingere prin acțiuni soldate cu mici succese.
Important este să începi cu pași cât se poate de mici. Scopul nu este de a obține rezultate semnificative la început. Scopul este de a deveni tipul de persoană care poate atinge acele rezultate.
Teoria behavioristă – Concluzie
Cheia construirii unor obiceiuri durabile constă în crearea unei noi identități. Obișnuințele tale actuale sunt o reflexie a identității tale actuale. Ceea ce faci acum este o imagine în oglindă a tipului de persoană care crezi că ești (fie conștient, fie inconștient).
Teoria behavioristă ne spune că fiecare acțiune pe care o luăm este condusă de credința că ea este posibilă. Teoria behavioristă îmbinată cu cea cognitivă propune ca pentru a-ți schimba comportamentul definitiv, trebuie să începi să crezi lucruri noi despre tine. Deci, dacă-ți schimbi identitatea (tipul de persoană care crezi că ești), atunci este mai ușor să-ți schimbi acțiunile.
Folosește așadar principiile oferite de teoria behavioristă și de cea cognitivă. Decide ce fel de persoană vrei să fii, construiește-ți un program bazat pe acțiuni repetate, făcute consistent, dar care pot aduce rezultate.
Găsește un minim de satisfacție în ele, consolidează-ți noile convingeri pe baza lor, și formează-ți astfel o nouă identitate, o nouă persoană, un nou mod de a fi, cu rezultate pe măsură.
Lucian Pușcașu
***Dacă nu ai timp de citit, acest articol poate fi parcus și în format video pe YouTube.***
* Dacă ți-a plăcut acest articol, abonează-te la newsletter pentru a primi săptămânal informații suplimentare prin e-mail. Totodată, nu uită să acorzi un Share acestor randuri pentru a vedea și prietenii tăi ceea ce citești, un Like paginii de Facebook, precum și un Follow pe Instagram, pentru a rămâne în contact cu viitoarele postări de pe blog. În cele din urmă, materialele psihoeducaționale sunt livrate și în format video, prin platforma YouTube. Așadar, te invit să ne vedem și acolo, abonându-te la canal.*
#dezvoltarepersonală #psihologie #psiholog #psihoterapie #psihoterapeut #semped #sănătateemoțională #sănătatemintală #psihoeducație #psihologiepozitivă #dezvoltareprofesională #blogger