Home » Blog » Tipuri de emoții. Erori de gândire ce duc la anxietate, depresie și furie

Tipuri de emoții. Erori de gândire ce duc la anxietate, depresie și furie

tipuri de emoții

După o primă categorizare, putem spune că există două tipuri de emoții: sănătoase și nesănătoase. E ușor de intuit faptul că noi ne dorim să avem parte de acele tipuri de emoții sănătoase și să le evităm pe cele nesănătoase.

Așa cum am spus și într-un articol anterior, cele două tipuri de emoții nu iau naștere de pe urma unei gândiri pozitive sau negative, ci ele apar drept consecința unei gândiri fie raționale, fie iraționale.

Originile studiului raționalității și iraționalității se află interesul filosofilor stoici asupra minții umane. Acum mai bine de două mii de ani, filosofii stoici au înțeles că toate trăirile noastre sunt guvernate de felul cum ne folosim mintea.

Oamenii sunt deranjați nu de evenimente, ci de viziunea pe care o au asupra lor – Epictet

Două milenii mai târziu, psihologul american Albert Ellis a preluat înțelepciunea stoicilor și a testat principiile propuse de către ei în experimente clinice controlate. Astfel, a ajuns la concluzii științifice cum că învățătorii stoici aveau dreptate în ceea ce privește mintea umană și trăirile emoționale.

Astfel, Albert Ellis a ajuns la concluzia că sunt două tipuri de emoții, sănătoase respectiv nesănătoase, care iau naștere după felul cum interpretăm noi evenimentele de viață, fie într-o manieră irațională, fie într-una rațională.

Raționalitatea se referă la măsura în care gândurile noastre reflectă în mod obiectiv realitatea. Putem verifica dacă se întâmplă acest lucru prin testarea validității unui gând, adică a verifica dacă acel gând are suport logic, empiric sau pragmatic.

1. Logica se referă la coerența dintre gânduri, coerență care să fie legată de mersul lumii exterioare în mod obiectiv. Spre exemplu, dacă ești furios pentru că ai fost neîndreptățit, crezând că trebuie să existe dreptate, iar te înșeli.

E de admirat că ești o persoană care valorizează moralitatea și este de înțeles că vrei și tu ca oamenii să fie corecți cu tine, dar e ilogic să crezi că ei vor fi în consecință. Din păcate, viața nu e construită cum vrem noi. Totodată, unii oameni nu văd viața și nu o respectă așa cum o facem noi. Așa că nu are logică să ne așteptăm ca și ei să se comporte corect cum încercăm noi s-o facem.

2. Empirismul se referă la a exista dovezi în lumea reală care să susțină afirmația. Spre exemplu, dacă tu spui că esti depresiv pentru că ai pierdut o persoană dragă, iar acest lucru e cel mai rău lucru posibil, gândul tău nu are suport empiric.

Bineînțeles că e o pierdere însemnată, dar uiți că se puteau întâmpla lucruri și mai rele. Cum era dacă pierdeai și a doua cea mai dragă persoană? Dar pe a treia? Vezi? Mereu se poate mai rău, de aceea nu are temei să spui că ai pierdut totul.

3. Pragmatismul este caracterul practic al situațiilor. Trebuie să te gândești dacă te ajută la ceva să gândești în felul în care o faci, analizând costurile și beneficiile. Dacă, spre exemplu, ai de susținut o prezentare și ești anxios cu privire la părerea pe care o vei face, întreabă-te: “e avantajos să mă tot gândesc la părerile lor și la performanța mea?” Nu! Chiar mai rău te încurcă.

Acestea trei sunt principalele elemente pe care se sprijină raționalitatea, generând tipuri de emoții specifice. Vom enumera principalele emoții și le vom categoriza în cele două tipuri de emoții.

Tipuri de emoții sănătoase: regret, remușcare, tristețe, dezamăgire, îngrijorare, nemulțumire, gelozie.

Tipuri de emoții nesănătoase: rușine, vinovăție, trăire depresivă, rănire emoțională, anxietate, furie, gelozie morbidă.

Toate aceste emoții pereche trec prin același procedeu în ceea ce privește evaluarea evenimentelor de viață. Conform lui Ellis, iraționalitatea ia formă în patru tipuri de evaluări, generând astfel emoțiile nesănătoase.

În continuare, vom examina fiecare dintre aceste patru evaluări și vom oferi soluția de gândire rațională pentru a transforma emoția nesănătoasă într-una sănătoasă.

1. Trebuințele absolutiste

Sunt creințele care au în componența sa cuvântul “trebuie”. Trebuie să se întâmple aia, trebuia să se întemple cealaltă, nu trebuia să fie așa și trebuia să fie altcumva. Problema în acest stil de gândire este că tu faci un salt din premisă (din ipoteza dorinței tale) în concluzie nejustificat.

Ați dori un lucru nu e totuna cu a-l avea. Când pui semnul egal între dorință și necesitate rezultă multă frustrare pentru că tu ignori ceilalți factori care pot interfera cu dorința ta.

Poate vrei să te angajezi la o anumită firmă, dar ai probleme de sănătate. Poate ești îndrăgostit de o persoană, dar ea are deja partener. Poate vrei să fii tratat cu respect, dar unii oameni nu tratează pe nimeni cu respect. N-ar trebui să ai în vedere toate aceste lucruri?

Soluția este ca atunci când îți formulezi o dorință să ții cont de toate variabilele care pot interfera cu dorința ta. Să îți dorești ceea ce vrei tu, dar să ții cont că pot exista 1001 de motive pentru care tu nu vei obține ceea ce îți dorești și să fii împăcat cu asta.

2. Evaluarea generalizată

E tendința de a atribui etichete în mod eronat vieții, oamenilor și nouă înșine. Spre exemplu, dacă vedem pe cineva că face un lucru rău, spunem despre el că este rău. Dacă viața nu ne oferă o dată ceea ce ne dorit, spunem că este nedreaptă. Dacă eșuam, spunem că suntem incompetenți și fără valoare.

Problema este că toate aceste etichete au un caracter general, dar sunt puse pe baza unor evenimente particulare. Dacă tu ai eșuat o dată, asta înseamnă că nu vei mai reuși niciodată? Dacă viața a fost nedreaptă cu tine într-un context dat, asta înseamnă că e nedreaptă cu tine în general? Dacă un om a făcut un lucru rău asta înseamnă că e în totalitate rău?

Dacă faptele ar echivala identitatea, ar însemna că toate faptele noastre ar trebui să fie la fel, ori acest lucru este absurd. Să spunem că, dacă cineva minte, avem tendința să spunem că este mincions. Dar el nu este mincinos din fire, ci mincinos doar la acel moment. Dacă era mincinos din fire, trebuia să spună doar minciuni. Cu siguranță că mai spune și adevărul.

La fel e și pentru tine. Dacă faci o greșeală sau ai un eșec nu înseamnă că nu ai valoare ca om. Pur și simplu a fost un moment din viața ta în care nu ai performat cum ți-ai fi dorit, însă ai un trecut extrem de larg de reușine personale și cu siguranță vei mai avea în ciuda eșecului din prezent.

Soluția este așadar să nu te evaluezi pe tine ca persoană ci să-ți evaluezi doar performanțele și comportamentele în mod specific. Consecința va fi că tu nu îți vei implica sentimentul identității și nu vei risca să te devalorizezi ca om dacă vei avea eșecuri.

La fele  și pentru ceilalți oameni și pentru viață. Evaluează-le celorlalți doar comportamentele fără a le atribui diferite etichete și evaluează doar contextele specifice de viață, fără a cataloga viața ca fiind rea sau bună în ansamblul ei.

3. Toleranța scăzută la frustrare

Frustrarea apare în momentele în care tu percepi situația ca fiind mai stresantă decât capacitățile tale de a-i face față, ori când consideri că o persoană ar trebui să se comporte altfel decât o face (trebuință absolutistă mențională la punctul unu).

Aici ideea este destul de simplă: oricât de stresant ar fi un eveniment sau o persoană, simplul fapt că ești în viață denotă faptul că poți face față frustrării și stresului. 🙂 Nu te mai păcăli singur așadar. Da, este stresant și enervant acel lucru, dar tu ai toate mijloacele și resursele de a-l tolera. Gândind astfel vei observa că sursa generatoare de stres își va pierde din putere.

Acest articol este dedicat celor două tipuri de emoții sănătoase și nesănătoase, dar am scris alte două articole care te vor ajuta în a-ți gestiona mai bine impulsurile și a tolera frustrarea. Le poți citi dând click aici și aici.

4. Catastrofizarea

Apare în momentele în care cataloghezi evenimentul ca fiind cel mai rău lucru posibil, consecința evenimentului respectiv fiind faptul că dreptul tău la fericire a fost luat pentru totodeauna.

Da, se întâmplă foarte multe lucruri foarte rele în viață. Putem pierde persoane dragi, putem asista la decese la care nu ne-am fi așteptat, putem pierde munca noastră de o viață sau putem ajunge într-o condiție de sănătate extrem de precară.

Dar.. lucrurile nu sunt încă pierdute. Catastrofizarea nu este irațională pentru că tu te gândești că aceste lucruri sunt foarte rele, ci este irațională pentru că tu le consideri răul absolut și faptul că nu vei mai avea niciodată parte de fericire în viața ta.

Soluția nu este un sfat tâmpit de tipul “gândește pozitiv” sau să diminuăm cumva fapta în sine. Nicidecum. Soluția este să vedem dincolo de zidurile negre care ne înconjoară. Da, poate că ai suferit o pierdere teribilă. Da, poate jumătate din viața ta a constat în acea pierdere.

Dar dincolo de toate acestea, mereu mai există loc de bine. Simplul fapt că tu ești în viață îți oferă oportunitatea de a saluta și îmbrățișa oportunitățile și darurile vieții. Viața încă funcționează independent de evenimentul extrem de nefericit pe care l-ai avut tu. Asta înseamnă că tu încă poți beneficia de bucuriile vieții.

Spre exemplu, dacă ți-ai peirdut mama într-un accident de mașină este cu adevărat dureros faptul că nu o vei mai vedea niciodată, într-adevăr. Însă viața oferă la toți lucruri rele și bune indiferent de ceea ce ți-a oferit ție până acum.

Dacă mama ta nu mai trăiește asta nu înseamnă că nu te poți bucura în continuare de alte aspecte din viața ta: de carieră, de copii, de familie, de prieteni, de un proiect personal. Da, poate nu va mai fi niciodată la fel fără ea, dar cu siguranță că mai sunt lucruri pentru care merită să trăiești.

Așadar, soluția nu este să ascunzi evenimentul sub covor, ci să muți privirea de pe eveniment pe funcționarea vieții în ansamblul ei. Hai să avem o privire de ansamblu asupra vieții și să recunoaștem că, cu toate că este foarte grea și că am avut multe pierderi, ea încă merită trăită.

Curaj să vezi dincolo de zidurile negre cu care ești înconjurat și multă putere să treci peste evenimentul în cauză! După cea mai lungă noapte inevitabil va apărea și răsăritul.

„Doar morții au văzut sfârșitul războiului” – Plato

Concluzie

Sunt două tipuri de emoții: sănătoase și nesănătoase. Aceste două tipuri de emoții apar în viața noastră drept o consecință a felului nostru de gândire, care poate fi rațional sau irațional. Raționalitatea se sprijină pe a vedea oamenii, viața și pe noi înșine într-un mod obiectiv, realist, bazat pe dovezi emprice, pe coerența logică și pe pragmatism.

Dacă nu respectăm aceste trei elemente este foarte probabil să cădem în “capcana iraționalității” și să vedem evenimentele prin patru filtre specifice: trebuințe absolutiste, evaluări generalizate, toleranță scăzută la frustrare și catastrofizare.

Consecința acestor stiluri de evaluări iraționale vor fi emoțiile nesănătoase. Recomandarea este, așadar, să îți examinezi stilul de gândire și să-l ajustezi pentru a-ți păstra sănătatea mintală la un nivel cât mai optim.

Lucian Pușcașu

* Dacă ți-a plăcut acest articol, abonează-te la newsletter pentru a primi săptămânal informații suplimentare prin e-mail. Totodată, nu uită să acorzi un Share acestor randuri pentru a vedea și prietenii tăi ceea ce citești, un Like paginii de Facebookprecum și un Follow pe Instagram, pentru a rămâne în contact cu viitoarele postări de pe blog. În cele din urmă, materialele psihoeducaționale sunt livrate și în format video, prin platforma YouTube. Așadar, te invit să ne vedem și acolo, abonându-te la canal.*

#dezvoltarepersonală #psihologie #psiholog #psihoterapie #psihoterapeut #semped #sănătateemoțională #sănătatemintală #psihoeducație #psihologiepozitivă #dezvoltareprofesională #blogger

E-BOOK GRATUIT DESCOPERĂ-ȚI VOCAȚIA
Sunt de acord să mă abonez la acest blog.
Dacă îți place acest Blog înscrie-te acum în comunitatea educației emoționale Semped și vei primi informații săptămânale prin e-mail. Totodată vei primi cadou eBook-ul "Descoperă-ți și trăiește-ți Vocația"
Vei primi 2 articole gratuite pe săptămână prin e-mail

2 comentarii la „Tipuri de emoții. Erori de gândire ce duc la anxietate, depresie și furie”

  1. Pingback: Cum să dezvolți disciplina. Principii psihologice pentru a deveni productiv

  2. Pingback: Şantajul emoţional. De ce te simţi vinovat în relaţii şi în diverse interacţiuni

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *