Viața după moarte – Conștiința morții
Ideea de viața după moarte este un concept atât de ambiguu și intrigant încât constituie unul dintre pilonii pe baza căruia s-au construit adevărate culte religioase. Creștinismul și Islamismul spun că viața după moarte este Paradisul, un loc de fericire veșnică, sau Iadul unde există suferință. Budismul și Hinduismul susțin reîncarnarea, adică trăirea unei noi vieți, într-un alt corp.
Orice religie ai lua, va căuta să explice într-un fel sau altul viața după moarte. Însă stoicismul, fiind o abordare filosofică, nu este preocupat de viața după moarte pentru că filosofia în sine este despre viața curentă.
Însă pentru că acest subiect aduce nesiguranțe și anxietăți în viețile noastre, stoicii au căutat să aducă o soluție la problematica viața după moarte, mai simplă decât orice cult religios. Ei susțin că viața după moarte este irelevantă pentru că nu avem nicio certitudine că ea există.
În schimb să considerăm că viața pe care o avem este singura și ultima și să o trăim cum știm mai bine, în dragoste și în virtute, iar abia apoi dacă e să mai fie o altă după, să o primim cu brațele deschise. Să avem în minte conștiința morții, a faptului că vom părăsi această lume, și asta să ne motiveze a ne folosi puținul timp aici pe pământ pentru a face binele.
Trebuie să menționăm că stoicii nu impun acest stil de viață, așa cum o fac cultele religioase, ci mai degrabă propun o atitudine mentală care ia forma acțiunii în virtute la momentul prezent.
Tocmai de aceea filosofii stoici ne îndeamnă să credem în tot ceea ce ni se potrivește cu privire la viața după moarte (religia și filosofia fiind două lucruri diferite) dar să trăim viața prin acțiunile bune pe care le luăm. Acestea fiind zise hai să vedem cum ne putem folosi de ideea de moarte pentru clipa de acum.
Viata dupa moarte – acțiunea în prezent
Probabil că ai auzit deja despre ideea de a „trăi în prezent” cu sensul de a fi conectat la tot ce se întâmplă, concept provenit din Budism. Însă viziunea despre a acționa în prezent a stoiclor diferită de concepția propusă de cea a budismului.
Cea din urmă propune o conștientizare pasivă a mediului în care trăim. În schimb, stoicismul propune o abordare activă în care conștientizarea momentului prezent oferă oportunitatea de a lua cele mai bune decizii, în vederea îndeplinirii vituților.
Dacă meditația budistă propune observarea tututror lucrurilor ce ne înconjoară, cea propusă de stoici ne îndeamnă să acționăm în cel mai bun mod cu putință, cu ceea ce avem la îndemână la momentul prezent, în vederea împlinirii binelui suprem.
Pentru stoici, trecutul și viitorul sunt indiferente pentru că nu se află sub controlul nostru, la fel și viața anterioară și viața după moarte. Prin urmare, binele și răul pot exista doar în prezent. Iar asta ne mobilizează resursele și ne oferă speranță că putem într-adevăr să ne câștigăm viața, să o modelăm după puterile noastre și să fim fericiți drept consecință.
Beneficiile acțiunii în momentul prezent
1. Alegi în mod conștient a trăi o viață bună
În stoicism, ideea de viață bună este caracterizată de prezența virtuților. Virtuțile trebuie puse în aplicare prin acțiunile pe care le facem. Însă pentru a acționa corect avem nevoie de a cunoaște binele și răul în ciuda situațiilor provocatoare prin care trecem.
Astfel, starea conștientizării este dată de calitatea acțiunilor noastre, calitate ce desemnează viciul sau virtutea. Pur și simplu cu cât facem mai multe acte virtuoase vedeam lumea mai clar și suntem mai predispuși să facem și mai mult binele.
Când ai curajul de a face ceva nou, parcă te simți mai stăpân pe tine și mai mulțumit de capacităție pe care le ai. Asta te va încuraja să faci și mai multe acte de curaj care vor aduce aceleași consecințe de tip stăpânire de sine și încredere în tine și asta îți va oferi și mai mult curaj și tot așa. Făcând binele vei vrea să faci și mai mult bine și vei fi mai bun.
2. Devii mai puternic emoțional
Acțiunea în prezent, sprijinită pe virtuți, întărește caracterul. Situațiile vor fi dificile în continuare, dar puterea noastră de a tolera și de a le combate va crește din ce în ce mai mult.
Totodată, greutățile vieții devin mai suportabile, prin raportarea la faptul că ele sunt trecătoare. Când acționezi în prezent într-o formă pragmatică, făcând efectiv ceva, te distanțezi emoțional de trecut și prezent, iar cele două nu vor mai avea efect asupra ta. Astfel, vei putea accepta soara mult mai ușor.
Vizualizarea negativă
Exercitiul principal pentru ameliorarea fricilor de tip “viața după moarte” despre care am scris într-un articol separat este vizualizarea negativă. Pe scurt, presupune anticiparea potențialelor catastrofe care se pot întâmpla. Astfel, când chiar se vor întâmpla evenimente rele, vom fi pregătiți mental pentru ele. Prin urmare vor fi mai ușor de suportat.
Doar închide ochii și imaginează-ți viața după moarte, imaginează-ți că nu va mai fi nimic și că ai la dispoziție doar timpul acesta, timpul prezent. Totodată, imaginează-ți cele mai negre scenarii prin care poți trece: că îți vei pierde familia, sănătatea, că vei fi aruncat în închisoare, că nimic din ceea ce faci nu va fi răsplătit vreodată sau că vei fi părăsit.
Doar permiteți să experimentez la nivel emoțional cele mai mari frici ale tale. Vei ajunge în timp să te obișnuiești și familiarizezi cu ele, iar acestea nu vor mai avea putere asupra ta. Vei ajunge să trăiești liber, neconstrâns emoțional de nimeni și de nimic.
Cele 3 strategii ale lui Epictet
Pentru că tehnica vizualizării negative este una dintre cele mai grele de implementant, mai ales când ne gândim la ideea de “viață după moarte”, Epictet ne propune trei strategii ajutătoare care să ne servească drept sprijin în implementarea ei cu succes.
1. Anticipare. Pe baza vizualizării negative, spune-ți că ai anticipat deja un astfel de eveniment. Astfel, că ai fost pregătit pentru el. Ție frică de boală, de sărăcie și chiar și de moarte? Astea sunt la ordinea zilei. De ce ai fi tocmai tu cel care face excepție de la ele? Oare nu ai cunoscut prezența lor în viețile altora?
2. Dihotomia controlului. Adu-ți aminte că lucrurile care nu țin de tine sunt indiferente și nu îți pot lua eudaimonia (fericirea) fără ca tu să le permiți. Acest eveniment este un lucru exterior și nu te poate afecta negativ cu adevărat. Mai multe detalii în acest articol.
3. Admiterea faptului că respectivul eveniment este parte a planului Providențial. Ceea ce tocmai s-a întâmplat face parte dintr-un lanț cauzal de evenimente, orânduite voința Universului. Spune-ți așadar “Aceasta e voia Providenței. Cum vrea ea, așa să fie!”. Mai multe detalii în acest articol.
Concluzie
Într-adevăr, stoicii sunt adevărați războinici ai prezentului. Pentru ei viața după moarte este indiferentă. Tot ceea ce au este clipa de acum și o trăiesc din plin făcând o lume mai bună acolo unde se află, cu ceea ce au, așa cum știu mai bine.
Nu știm cu certitudine dacă viața după moarte există, dar cu siguranță o avem pe cea prezentă, iar stoicismul este filosofia care ne învață cum să o trăim din plin astfel că, ajuns la capătul ei, să nu avem resentimente și nevoia de o alta pentru că tot ce a trebuit să facem a fost făcut cu iubire.
Lucian Pușcașu
***Dacă nu ai timp de citit, acest articol poate fi parcus și în format video pe YouTube.***
* Dacă ți-a plăcut acest articol, abonează-te la newsletter pentru a primi săptămânal informații suplimentare prin e-mail. Totodată, nu uită să acorzi un Share acestor randuri pentru a vedea și prietenii tăi ceea ce citești, un Like paginii de Facebook, precum și un Follow pe Instagram, pentru a rămâne în contact cu viitoarele postări de pe blog. În cele din urmă, materialele psihoeducaționale sunt livrate și în format video, prin platforma YouTube. Așadar, te invit să ne vedem și acolo, abonându-te la canal.*
#dezvoltarepersonală #psihologie #psiholog #psihoterapie #psihoterapeut #semped #sănătateemoțională #sănătatemintală #psihoeducație #psihologiepozitivă #dezvoltareprofesională #blogger