Stoicismul azi. O terapie psihologică & instrument de dezvoltare personală

Stoicismul azi este o filozofie vie. Asta înseamnă că filozofia stoică este mai mult decât simple gânduri organizate într-o viziune completă și coerentă despre viață. Este în primul rând o filozofie de trăit, o aplicație practică a înțelepciunii antice, un mod de viață și un ghid pentru alegerile pe care le faci de-a lungul existenței tale.

În antichitate doar bogații și clasa socială superioară aveau dreptul la educație. Însă stoicismul a fost singura filozofie adresată tuturor oamenilor – indiferent de sex, rasă sau clasă socială, lucru care a rămas până în zilele noastre.

Stoicismul azi este viu. Motivul pentru care este încă în viață după mai bine de 2300 de ani constă în faptul că e universal adaptabil și disponibil pentru oameni de orice culoare, clasă și cultură. Fundația sa este sigură, deoarece este construită pe puterea unei singure idei: scopul vieții este de a trăi în acord cu Natura.

Stoicismul azi a rămas la fel

Are o vechime de peste 2500 de ani, dar principiile ei sunt valabile și acum. Pe atunci discipolii căutau să facă față cerințelor vieții fără a se simți tulburați sau chiar copleșiți de ce le rezervă viața.

Nu exista tehnologie, informație la discreție, oportunități de a explora lumea și nici libertate de exprimare, practicându-se sclavismul. Însă problemele de ordin emoțional erau intacte cu cele din zilele noastre: dorințe nesănătoase, impulsuri de necontrolat, suferință și deznădejde.

Construcția societății a evoluat mult, dar sufletul omului a fost și va rămâne același. Astfel că, pentru a ne mobiliza forțele și a întâmpina tot ce ne rezervă viața cu vitejie și încredere, stoicii împart aspectele vieții în două mari categorii: cele aflate în controlul nostru, și cele care se află înafara acestuia.

Pentru prima categorie este esențial să acționăm în folosul oamenilor și a propriei vieți, în vederea șlefuirii caracterului cu ajutorul virtuților. Asta înseamnă că vom lua decizii cu înțelepciune, vom acționa cu vitejie, ne vom bucura de frumusețile vieții cu moderație și vom fi drepți și corecți cu ceilalți oameni.

În a doua categorie, a lucrurilor aflate în afara sferei noastre de control, să nu intervenim în nicio formă, ci să lăsăm lucrurile la voia sorții și a Providenței. Asta înseamnă că noi vom fi oameni practici, care caută să scoată ce e mai bun din propria viață, însă vom avea mereu în vedere că Natura sau Divinitatea poate avea alte planuri, iar nouă nu ne rămâne decât să acceptăm orice rezultat cu inimă deschisă.

Dar despre acest principiu am scris un articol separat chiar aici.

Diferența dintre a fi și a face

Stoicismul azi pun accent pe maniera în care acționezi și nu pe acțiunea în sine. Cum te raportezi tu la acțiune este în controlul tău, deci ceea ce contează, și nu acțiunea în sine pentru că ea poate fi condiționată de o infinitate de factori care se află în afara noastră.

Pentru aceasta trebuie să faci distincție între cum ești tu ca om care acționează și acțiunile propriu-zise, care sunt independente de natura ta uman. Pentru că ce ești tu ca ființa rațională nu depinde exclusiv de ceea ce faci.

Spre exemplu, dacă alegi să donezi bani săracilor, poți avea în minte faptul că poate interveni corpuția, iar banii tăi nu mai ajung unde trebuie. Însă intenția ta de a face un bine este plenară, iar chiar dacă nu se ajunge la rezultatul dorit, binele este oricum făcut.

Pentru stoici, intențiile morale întregesc faptele chiar de la inițiativa lor. Acțiunea neterminată în lumea reală este de fapt completă în sine doar pentru simplul fapt că ea decurge din virtute, adică vine dintr-o intenție morală.

Lucrurile din mediul exterior ne pot afecta acțiunile și rezultatele drept consecință, însă nu ne pot afecta pe noi ca oameni. Astfel că, tot ce ne rămâne de făcut este să acționăm cum știm mai bine, după bunele intenții, dar să avem în vedere că nu va ieși exact cum ne dorim și să sperăm totuși că va ieși cât mai bine posibil.

Stoicismul azi este despre monitorizare

Chiar dacă rezultatele nu depind în totalitate de noi, acțiunile noastre trebuie continuu îmbunătățite, iar asta se realizează prin monitorizare.

Pentru a ne monitoriza acțiunile, Epictet ne îndeamnă să fim în același timp actori și spectatori în activitățile noastre cotidiene. Să ne construim un observator care observă și mediază faptele noastre din cursul zilei, amintindu-ne dacă sunt sau nu conforme cu ce este bine, dacă izvorăsc din virtute.

Astfel vom ști mereu motivul acțiunilor noastre, și vom cântări corect valoarea lor. Totodată putem observa dacă suntem conduși de rațiune sau de vreo pornire instinctuală sau, și mai mult, o trăire emoțională, poate chiar o traumă din trecut.

Totodată, putem folosi acest observator pentru a observa și cântări corect acțiunile celor din jur, învățând de la ei. Nu-ți face griji, nu trebuie să faci totul la linie.

Învățătorii stoici ne îndeamnă să nu ne descurajăm pentru căderile noastre deoarece nimeni nu practică stoicismul azi perfect. Ceea ce contează este ca majoritatea acțiunilor noastre să fie ghidate de principiile stoice, iar noi vom fi pe drumul cel bun.

Marcus Aurelius ne îndeamnă în momentele de cădere: “obișnuiește-te cu ceea ce te descurjează”, adică să continuăm misiunea filosofică.

Stoicismul azi merge în 2 direcții

1. Virtute (optimizare personală)

Pentru stoici, prototipul ideal de viață e cel al persoanei care a dobândit ințelepciunea practică prin intermediul virtuții, spre a trăi onorabil și a fi util celorlalți. Virtutea înseamnă a ne folosi darul cel mai depreț, adică rațiunea. Prin urmare, stoicismul este o filosofie a performanței, care ne învață cum să devenim ființe umane mai bune și să trăim o viață mai bună.

După cum spuneam anterior, noi suntem atât spectatori, cât și actori pe scena vieții, având datoria de a înțelege viața prin a cunoaște cele bune și cele rele, iar apoi să trăim conform cu ce este important și valoros.

Pentru stoici, virtuțile erau forme de cunoaștere în problematica binelui și răului, dar și abilități practice de a trăi totodată, evitând-o pe una și preferând-o pe cealaltă. Poate pentru tine a te dezvolta personal înseamnă a face lucruri înafara zonei tale de confort, iar pentru asta ai nevoie de virtutea curajului.

Sau poate dezvoltarea pentru tine înseamnă să îți duci business-ul sau cariera la următorul nivel. Pentru asta trebuie să iei decizii mai riscante și mai bune, iar asta necesită înțelepciune. Oricum ai lua-o, doar prin virtuți te dezvolți personal.

2. Liniște sufletească (terapie)

Pe lângă performanță și progres, filosofii stoici au ca scop cercetarea în permanență a sufletelor și a echilibrului interior, ceea ce am numi noi astăzi sănătatea mintală. Pentru stoici, această cunoaștere presupune a distinge între ce este și ce nu este în controlul nostru, a ne urma înclinațiile umane (rațiunea și excelența în virtute) și a le evita pe cele animalice (impulsuri, judecăți involuntare)

Prin urmare, scopul final este a trăi o viață conform cu propria noastră natura și cu cea a Universului. Astfel, nimeni nu ne poate împiedica să trăim conform cu virtuțile și să ne folosim rațiunea, la fel cum nimic ce vine din partea Universului nu ne poate face rău.

Stoicismul azi e echivalentul terapiei moderne

Însumând cele două principii, putem spune că scopul era a excela în virtute și a te elibera de patimi. Pentru stoici, viciile nu constau doar în ceea ce am numi noi astăzi dependențe, ci și în fricile noastre iraționale și dorințele toxice.

Iar acest lucruri au în prezent mai mult sens ca oricând, pentru că ele duc automat la tulburări emoționale conform psihologiei științifice. Deci tratamentul stoic e asemănător cu tratamentul modern propus de psihoterapia științifică.

După stoici, suferința emoțională vine din false judecăți de valoare. Cum ar fi, să crezi că lucrurile indiferente sunt intrinsec bune. Astfel le vei dori, nu le vei obține și te vei alege cu suferință. Ori dacă le obții, nu vor produce fericire reală.

Nu am auzit pe nimeni să spună “sunt nervos pentru că am gândit înțelept” sau “mă simt prost pentru că am fost chibzuit”. În schimb e la tot pasul furie pentru pierderi materiale, speranțe iluzorii pentru câștiguri financiare nejustificate și anxietăți cauzate de lucruri inexistente.

Până la urmă, stoicii aveau dreptate. Fericirea chiar vine din virtute și nu din exterior. Alergăm după ce este înafară, sacrificăm în tot acest timp oportunitățile de virtute, iar apoi POATE obținem rezultatul dorit și ne trezim tot nefericiți.

La fel e și pentru lucrurile pe care le considerăm rele: sărăcie, calomnia, durerea fizică etc. Ele nu sunt rele, dar prin judecăți iraționale adăugăm suferință emoțională inutilă.

Așadar, stoicismul azi este un antidot pe care ți-l administrezi singur în momentele tale de îndoială și suferință. Folosește această veche filosofie pentru a-ți recăpăta echilibrul și puterea interioară și pentru a da culoare vieții, fiind mai fericit.

Lucian Pușcașu

***Dacă nu ai timp de citit, acest articol poate fi parcus și în format video pe YouTube.***

* Dacă ți-a plăcut acest articol, abonează-te la newsletter pentru a primi săptămânal informații suplimentare prin e-mail. Totodată, nu uită să acorzi un Share acestor randuri pentru a vedea și prietenii tăi ceea ce citești, un Like paginii de Facebook, precum și un Follow pe Instagram, pentru a rămâne în contact cu viitoarele postări de pe blog. În cele din urmă, materialele psihoeducaționale sunt livrate și în format video, prin platforma YouTube. Așadar, te invit să ne vedem și acolo, abonându-te la canal.*

#dezvoltarepersonală #psihologie #psiholog #psihoterapie #psihoterapeut #semped #sănătateemoțională #sănătatemintală #psihoeducație #psihologiepozitivă #dezvoltareprofesională #blogger