În acest articol voi oferi câteva informații extrase din eBook-ul “De la stres la motivație! Intervenții cognitiv-comportamentale”. Scopul acestui eBook este de a ajuta persoanele cu care se simt compleșite de stresul excesiv prin a învăța ce este managementul stresului și cum îl pot aplica pentru situația lor de viață particulară.
Practic, în acest eBook am condensat toate informațiile oferite de literatura de specialitate în ceea ce privește managementul stresului și tratamentul pentru a-l transforma dintr-un lucru negativ, care te consumă, în lampă de lansare în îndeplinirea obiectivelor, fiind motivat de provocările vieții.
Prin urmare, în acest articol mi-am propus să îți ofer câteva fragmente din întregul eBook, iar dacă vrei să afli tot ce trebuie să știi despre managementul stresului, respectiv toate modalitățile și intervențiile aferente, poți achiziționa materialul complet, accesând pagina de “Shop” a site-ului www.semped.ro.
Managementul stresului – Caratersitici generale
Stresul este o componentă inerentă a vieții. Oricine devine stresat la un moment dat. Problema apare când acesta ne afectează calitatea vieții noastre, simțindu-ne temători și copleșiți de greutățile vieții.
Într-adevăr, stresul apare în viața oricărei persoane, mai devreme sau mai târziu. Partea interesantă vine la întrebarea “de ce unii oameni sunt mai stresați decât alții?” Oare poate fi vorba despre mai mult stres în viața unora decât a altora, ori unii oameni sunt mai inteligenți sau mai “tari de caracter” în fața stresului?
În rândurile ce urmează vom răspunde la aceste întrebări pe baza literaturii de specialitate, oferind totodată mijloace prin care ne putem dezvolta, înțelege și crea modalități prin care să facem față mai bine stresului din viața noastră.
Ce este stresul?
Într-un sens general, stresul se referă la o colecție de reacții fiziologice, emoționale, comportamentale și cognitive care apar ca răspuns la solicitările din mediu.
Pe măsură ce interacționăm cu lumea din jurul nostru, tindem să facem evaluări ale situaților din viața noastră, în termeni de aminințări, provocări și cerințe și încercăm să facem față oricăror probleme care apar. Uneori, cerințele de mediu sunt ușor de gestionat (sarici și provocări minore).
Cu toate acestea, alteori, cerințele mediului înconjurător pot părea descurajante sau greu de gestionat, cum ar fi atunci când trebuie să susținem trei examene în aceeași zi, să predăm un proiect știind că nu ne încadrăm în timp, ori să susținem un raport în fața unei comisii pentru a promova o treaptă în carieră.
Drept rezultat, vom avea perte de sentimente de tensiune fizică, gândire predominant negativă și experiențe emoționale neplăcute. Lazarus și Folkman (1984), doi cercetători, au sugerat că stresul rezultă atunci când cerințele mediului sunt mai mari decât resursele proprii percepute de individ, pentru a le face față.
Cele patru surse principale de stres
Stresorii se referă la situații, evenimente sau scenarii imaginare pe care le percepem ca fiind solicitante sau negative, astfel încât ne declanșează reacții de stres specifice contextului în care au apărut (gândire exesivă, conflict interpersonal, pierderea locului de muncă, o ceartă cu partenerul etc). Astfel, stresul apare din patru surse:
1. Mediul care.te bombardează cu cerințe de adaptare. Spre exemplu, trebuie să suportați vremea, zgomotul, traficul, aglomerațiile etc.
2. De asemenea, trebuie să faci față factorilor de stres social, cum ar fi solicitările de timp și atenție, interviuri de angajare, termene și diferite priorități, proiecte la lucru, conflicte interpersonale, probleme financiare și pierderea celor dragi.
3. O a treia sursă de stres este cea fiziologică: modificările cauzate de menopauză la femei; lipsa exercițiilor fizice, alimentația slabă și somnul inadecvat; boala, rănile și îmbătrânirea afectează corpul.
Reacția fiziologică la amenințările și modificările sociale și de mediu poate duce, de asemenea, la simptome stresante, cum ar fi tensiunea musculară, durerile de cap, tulburările de stomac, anxietatea și depresia.
4. A patra sursă de stres reprezintă gândurile tale. Creierul tău interpretează schimbările complexe din mediul și corpul tău și determină când să activezi „răspunsul la stres”. Modul în care interpretezi și etichetezi experiența ta prezentă și predicțiile tale pentru viitorul tău pot servi fie pentru a te stimula, fie pentru a te stresa.
De exemplu, interpretarea negativă a unei mustrări venite din partea unui superior de la job va duce, în cele mai multe cazuri, la anxietate. Interpretarea aceluiași aspect ca oboseala sau preocuparea cu problemele personale nu va fi la fel de înspăimântătoare.
Managementul stresului: Stres pozitiv vs. stres negativ
Stresul este un fapt cotidian al vieții. Nu îl putem evita. Stresul rezultă din orice schimbare la care trebuie să ne adaptăm, variind de la anxietățile pricinuite de pericolul fizic până la exaltarea îndrăgostirii sau a obținerii unui succes mult dorit.
Astfel, nu tot stresul este rău. De fapt, stresul nu este doar de dorit, ci este esențial și pentru viață. Indiferent dacă stresul pe care îl experimentăm este rezultatul unor schimbări majore de viață sau efectul cumulativ al unor probleme de zi cu zi minore, modul în care răspundem la aceste evenimente determină impactul pe care stresul îl va avea asupra vieții noastre.
Stresul apare ca o consecință a evenimentelor cu care ne confruntăm. Dar provocările sunt la ordinea zilei (în familie, la job, în cercurile sociale, cu partenerul/ partenera etc). Așadar, stresul apare inevitabil în viața noastră, într-o formă sau alta. Problema nu este apariția lui, ci a consecințelor pe care el le aduce.
Astfel, putem avea parte de unele consecințe pozitive (mobilizarea resurselor, rezolvarea problemei respective, dezvoltarea abilităților) sau negative (mobilizarea resurselor ineficient, gândire excesivă și neconformă cu realitatea, lipsa acțiunii în a rezolva problema).
Ce ne dorim noi este să identificăm aceste două tipuri în viața noastră, să ne folosim de cel pozitiv și să-l eliminăm pe cel negativ.
1. Stres pozitiv
Stresul benefic („eustres”) este un răspuns firesc al organismului la detectarea unor provocări. Are ca scop pregătirea pentru acțiune imediată și susținută, în vederea rezolvării problemei.
Așadar, eustresul ne ajută la îmbunătățirea performanței, la sporirea capacității noastre de efort, ne ajută să fim vigilenți și să reacționăm imediat la schimbări de situație, ne focalizează atenția și ne ajută să luăm decizii rapide.
Acest stres benefic este, de regulă, cel moderat. Stres moderat: Deși, în general, ne gândim la stres ca la ceva de evitat, stresul este un răspuns natural, adaptiv, care are o funcție de protecție.
La niveluri moderate, stresul ne ajută să ne alerteze asupra potențialelor amenințări din mediu și ne permite să ne concentrăm atenția asupra rezolvării amenințării. Stresul ne oferă, de asemenea, energia necesară pentru a ne confrunta sau a ne retrage din amenințare prin răspunsul „luptă-fugă”
2. Stres negativ
În ceea ce privește managementul stresului, aici sunt cele mai multe lucruri de spus, însă mă voi rezuma pentru articol doar la o scurtă explicație: Stresul patologic, (se mai numește și „distres”) este un răspuns exagerat al organismului care ne împiedică să facem față situațiilor provocatoare.
Distresul duce la scăderea performanței, consumă resursele și scade capacitatea de efort, reacționând haotic la schimbările de situație. Ne îngreunează puterea de concentrare și de luare deciziilor
Managementul stresului
Având în vedere caracterul benefic al nivelurilor ușoare până la moderate ale stresului, scopul gestionării stresului nu este eliminarea întregului stres. Mai degrabă, tehnicile de gestionare a stresului sunt concepute pentru a menține nivelurile de stres într-un interval optim. Asta înseamnă managementul stresului.
Am să mă opresc aici cu articolul asigurându-te că eBook-ul are informații mult mai complete precum și tehnicile din managementul stresului care te vor ajuta să transformi stresul în motivație zilnică.
Dacă vrei să citești tot ebook-ul, o poți face intrând pe site, la secțiunea “Shop”, sau dând click aici.
Îți urez multă sănătate și succes în a-ți transforma stresul distructiv în unealtă de dezvoltare personală și prilej de entuziasm în a-ți deplini scopurile. În cele din urmă, a te bucura din nou de viață!
Lucian Pușcașu
***Dacă nu ai timp de citit, acest articol poate fi parcus și în format video pe YouTube.***
* Dacă ți-a plăcut acest articol, abonează-te la newsletter pentru a primi săptămânal informații suplimentare prin e-mail. Totodată, nu uită să acorzi un Share acestor randuri pentru a vedea și prietenii tăi ceea ce citești, un Like paginii de Facebook, precum și un Follow pe Instagram, pentru a rămâne în contact cu viitoarele postări de pe blog. În cele din urmă, materialele psihoeducaționale sunt livrate și în format video, prin platforma YouTube. Așadar, te invit să ne vedem și acolo, abonându-te la canal.*
#dezvoltarepersonală #psihologie #psiholog #psihoterapie #psihoterapeut #semped #sănătateemoțională #sănătatemintală #psihoeducație #psihologiepozitivă #dezvoltareprofesională #blogger