Bine-cunoscuta situație dintre Rusia-Ucraina e subiectul principal de interes și de îngrijorare pentru România și nu numai. Din fericire noi românii nu suntem direct implicați, iar din păcate nu putem interveni și estompa respectivul conflict. Fiind foarte limitați în acest sens, putem face două lucruri atât pentru binele nostru ca nație, cât și pentru binele comun mondial.
1. Continuarea unui stil de viață la cote normale
Conflictul Rusia-Ucraina are consecințe pe plan economic, social, politic, sanitar, regional și cultural. Altfel spus, conflictul afectează aproape toate domeniile importante ale vieții noastre ducând la un dezechilibru (inflația va lua amploare, stereotipurile vor prinde contur, vor exista morți și răniți, vor exista aliați și adversari politici). Toate acestea duc la o viață mai anormală față de cum obișnuiam noi să o trăim.
Soluția pentru contrastul anormalitate în exterior (conflictul din plan mondial) și normalitatea din interior (Romania nefiind implicată în acest conflict) este a continua un stil de viață în România în care să menținem normalitatea cu care suntem obișnuiți la cote cât mai ridicate.
Deci pe cât de mare este anormalitatea afară, pe atât avem nevoie de o normalitate în interiorul țării. Astfel, scopul este de a contrabalansa efectele negative pe care le produce exteriorul prin efecte pozitive pe care le produce interiorul. În consecință, puterea va fi mai mult la noi decât la ei.
Dacă la vecinu’ cade grindină în curte, de-i distruge casa și toată recolta, n-are niciun sens să te îngrozești de faptul că norul de grindină se poate extinde și la tine pentru că îngrijorarea ta nu afectează starea vremii.
În schimb, ce poți face este să îți întărești pereții casei și ai acoperișului și poți avea în continuare grijă de pământul și recolta ta. Nu ai avea timp de toate aceste lucruri dacă ai fii continuu preocupat de norul de grindină, asupra căruia oricum nu ai niciun control.
Iar când norul va dispărea iar vecinul tău nu va mai avea nimic, tu îl poți ajuta și primi în casa ta pentru că pe când era vreme rea, tu ți-ai făcut îndatoririle de fermier gospodar, iar acum îi poți oferi un pat și o masa din recolta ta.
În această logică, nu are sens să ne facem imagini negative mai însemnate decât ele sunt deja. Dacă vrem să ne facem un bine atât nouă cât și celor ce au nevoie de noi, atunci ne putem face în continuare, pe cât se poate, rutina zilnică, pentru a crește nivelul de normalitate:
Putem merge la job pentru a sprijini sistemul economic și atenua potențiala inflație ori alte probleme financiare, putem să ne monitorizăm gândurile și emoțiile astfel încât ele să nu ne facă rău în absența unui pericol real, un pericol încă inexistent; putem combate stereotipuri de genul „câinii ruși” (pentru că din cele 146 milioane de locuitori ai Rusiei, cu siguranța că nu toți vor și chiar suferă datorită situației), pentru că stereotipurile vor instiga și mai mult la ură, război, dezbinări și dezumanizare și, în general, să luăm decizii raționale, gândite cu înțelepciune și simț de răspundere începând cu lucrurile mici, din rutina noastră zilnică.
Toate acestea sunt semne ale faptului că prețuim ceea ce aveam înainte, iar dacă există Puteri înafară care vor să ne răpească normalitatea, noi să le demonstrăm că prețuim ceea ce avem (mă refer în primul rând la Pace) Cum anume? Trăind ceea ce prețuim, trăind ceea ce numim Normalitate.
Asta nu înseamnă că suntem indiferenți la tot ceea ce se întâmplă și că „ne vedem de treabă”, ci că nu permitem conflictului să ne afecteze pe domeniile importante ale vieții, anterior menționate. Astfel, suntem fideli față de noi înșine, față de țara noastră și transmitem un mesaj cu privire la faptul că nu dorim “să le facem jocul”. Așa ajungem la punctul doi.
2. Verificarea surselor de informare
Trăim în epoca digitalizării, unde informația este peste tot, iar calitatea ei mai îndoielnică ca oricând. Înainte de situația actuală exista și așa destulă informație falsă cu privire la orice lucru, iar asta s-a văzut cel mai bine în contextul pandemic, unde mai mult “te-a omorât frica de boală decât boala în sine”
Informațiile false sunt o unealtă puternică de destabilizare a normalității descrise la punctul unu. Într-adevăr, Putin a început un război de genul filmelor proaste scoase de la naftalină, vechi de mai bine de un secol. Însă va continua, și nu doar el, fără niciun dubiu, cu „filme mai moderne” de tipul informații false și manipulare informațională. Pentru că dacă vrei să duci un război, cum e cel Rusia-Ucraina, vei ataca nu doar fizic ci și psihic.
Așadar, avem datoria de a face două lucuri: 1) să nu consumăm și să credem orice informație găsită și 2) să nu împrăștiem noi la rândul nostru informația falsă. Avem câțiva indicatori de care ne putem folosi în acest sens:
a) Verifică sursa și calitatea informației. Dacă vezi pe Facebook un articol de la un site fantomă sau vreun video parcă editat de un copil de 10 ani, e clar că ceva nu e în regulă. Informează-te din surse oficiale.
b) Verifică-ți emoțiile. Dacă consumi o informație care-ți produce un puternic impact emoțional de tipul “războiul abia a început” sau “Putin a predate armele, ne bucurăm din nou de pace” ar trebui să fii sceptic. Situația se desfășoară pe un continuum. Nu se va ajunge la catastrofă sau la pacea de dinainte de la o oră la alta. Iar emoțiile tale, dacă sunt foarte intense, indică faptul că ai consumat o astfel de informație exagerată, care este falsă.
c) Verifică-ți convingerile. E mai ușor să credem ceva ce bănuiam decât ceva la care nu ne așteptam. Iar de obicei bănuim și ne așteptăm la ce e cel mai rău. Așadar trebuie să avem grijă la preconcepțiile noastre pentru că riscăm să ne băgăm singuri într-o bulă de săpun creată din informații false și prin care vom vedea viața mult mai neagră decât este de fapt.
Dacă ai convingeri de tipul “rușii sunt niște câini”, “România va fi și ea atacată”, “Putin e un monstru dictator” șansele sunt foarte mari să îți întărești o convingere nesănătoasă printr-o știre falsă și să-ți faci singur rău.
Pune-ți deci următoarea întrebare: “distribui asta pentru că vreau ca oamenii să știe ceva în mod rațional? Sau distribui această informație pentru că s-a adeverit ce era mai rău, ceea ce știam deja?”
d) Frecvența cu care postezi. Dacă distribui din oră în oră câte o știre, statistic vorbind vei distribui fără îndoială și informații false care vor face mai mult rău decât bine. Pentru a evita acest lucru respectă pașii amintiți anterior, gândește critic, pune rațiunea și binele comun înaintea fricilor și defensivității, iar abia apoi împărtășește noutățile.
Ca o notă personală, îmi pare teribil de rău pentru ceea ce se întâmplă la nivel Mondial, ca și ție de altfel. Oricât de clișeic ar suna, tot ce putem face este să ne mobilizăm resursele, să ne păstrăm calmul și să așteptăm neprevăzutul prin a face aceste două lucruri: păstrarea normalității la cote cât mai ridicate și evitarea manipulării prin informații false.
Lucian Pușcașu
***Dacă nu ai timp de citit, acest articol poate fi parcus și în format video pe YouTube.***
* Dacă ți-a plăcut acest articol, abonează-te la newsletter pentru a primi săptămânal informații suplimentare prin e-mail. Totodată, nu uită să acorzi un Share acestor randuri pentru a vedea și prietenii tăi ceea ce citești, un Like paginii de Facebook, precum și un Follow pe Instagram, pentru a rămâne în contact cu viitoarele postări de pe blog. În cele din urmă, materialele psihoeducaționale sunt livrate și în format video, prin platforma YouTube. Așadar, te invit să ne vedem și acolo, abonându-te la canal.*