Etapele vieții vin și trec una câte una. În etapele vieții, clepsidra ni se scurge precum o cascadă ori o ploaie torențială, adică cu viteză accelerată și în mod continuu și cu siguranță că nimeni nu o va întoarce.
În etapele vieții trecem de la copilărie la adolescență, de la adolescență la tinerețe, de la tinerețe la vârsta adultă și de la vârsta adultă la bătrânețe fără voia noastră, ci siliți de condiția umană: neștiutori pentru ce ne este rezervat, nepregătiți în fața vieții și muritori la finalul zilei.
Acestea sunt etapele vieții. N-o parcurgem cu bine pe una că ne găsim la mijlocul alteia, iar din mijlocul aceleia o năzărim pe următoarea și tot așa. Suntem prinși într-un trecut pe care nu-l putem schimba, privind amăgiți la un viitor care promite multe în timp ce prezentul trece pe lângă noi.
Prin urmare, în acest articol vom încerca să simplificăm a înțelege etapele vieții pentru a le întâmpina cu mai multă pregătire și aborda cu înțelepciunea necesară atunci când ele se vor întâmpla.
Etapele vieții se împart în trei categorii: prezentul, care este scurt, trecutul care este sigur și un viitor îndoielnic. Să le luăm pe rând
Etapele vieții: trecutul
Dintre toate etapele vieții, trecutul este singurul asupra căruia soarta nu mai are nicio putere, iar noi îl putem folosi în avantajul nostru. Seneca ne spune că mulți nu își fac timp să privească către trecut deoarece aduce regrete de multe ori, chiar dacă el ascunde adevărate comori.
Pe bună dreptate, caci nimeni înafară de cel cu o conștiință curată, care a făcut totul după propriul control, neafectat de nimic, nu poate să se întoarcă cu fața spre trecut. În schimb, omul comun, are multe socoteli neîncheiate în trecut. Tocmai de aceea se teme să privească spre el. Și așa ajungem să ne păzim egoul cu prețul învățării lecțiilor ce ne aduc înțelepciune.
Trebuie să admitem un lucru: trecutul își are utilitatea sa. Cei ce trăiesc în viciu se tem să se uite în trecut, dar trecutul cu darurile sale de învățătură va fi pierdut astfel. Nici soarta, nici nenorocirea, nici frica și nimic nu îl poate atinge. Trecutul este veșnic acolo.
Soarta și-a pierdut orice control asupra cestuia și nimeni și nimic nu mai are vreo putere asupra lui. Însă oamenii nu știu să prețuiescă nici trecutul căci poartă o mască neplăcută de multe ori, astfel că ne intimidează cu regrete, frustrări sau remușcări.
Poate doar cel care a făcut totul cu bună știință și control conștient se poate întoarce acolo. Există vreo astfel de persoană? Dacă prezentul îți oferă doar clipa de acum, trecutul se deschide cu toate câte au existat.
Etapele vieții: trecutul și prezentul
În schimb, în etapele vieții prezentul e foarte scurt. Nu știm să ne bucurăm de el. Însă trecutul cu darurile sale e foarte ușor de atins. În prezent poți obține un lucru din infinit. Iar trecutul e invers, poate fi cu totul acaparat dintr-o singură privire.
Nu te lăsa prea ocupat, caci timpul va trece pe lângă tine. A fi ocupat nu înseamnă a fi productiv și nici garanția că are un folos nu o ai. Te vei trezi sub jugul sorții, sub greutățile sale.
Nu face asta. Tu fii cel care domină timpul și viața, având sub palma sa trecutul, prezentul și viitorul. Oamenii ocupați nu au libertatea de a se bucura de prezent și de trecut, poate nici de viitor.
Eu unul lucrez de luni pana sambata, dar duminica mi-o rezerv pentru recreere unde citesc mai mult filosofie, scriu mai reflexiv si imi fac planuri. Imi permit sa ma delectez cu lucrarea bună pe care am făcut-o până în prezent.
Pe cei ocupați îi interesează doar timpul prezent. Și acesta, așa scurt cum este, trebuie împărțit în toate câte sunt de facut. Cand să mai ai vreme sa te bucuri de timpul tău? Trecutul e aici pentru tine.
Lucrezi cu obligație în prezent și n-ai timp să îl savurezi pe el si nici sa reflectezi trecutul, dar dacă înțelegi trecutul el îți dă prospețimea de a lucra cu voioșie și în prezent. Paradoxal, dacă faci asta, îți rezervi timp să lucrezi în prezent, bucurându-te și de acesta.
Iar dacă nu te poți bucura de prezent, atunci măcar bucura-te de trecut. Așa nu vei mai fi prins în ciclul muncitorului obligat să muncească. Ba dimpotrivă, îți vei găsi sensul uitându-te spre trecut și continuandu-l în prezent. Astfel, conectezi trecutul la prezent și mergi catre viitor, cele trei, etapele vieții, aflandu-se in armonie.
Etapele vieții: trecutul, prezentul și viitorul
„Adevărata fericire este să te bucuri de prezent, fără a fi dependentă de viitor; nu să ne distrăm nici cu speranțe, nici cu frici, ci să fim mulțumiți de ceea ce avem, ceea ce este suficient, căci cel care este așa, nu vrea nimic.” – Seneca
Etapele vieții, cele trei, deși sunt distincte și au aplicații diferite, sunt complementare. Nu o poți trăi pe una într-o formă plenara daca o iei izolat. Trebuie cumva să le trăiești pe toate trei, orice ai face.
Deci ori înveți să contempli trecutul, acționând în prezent si construind viitorul, ori lași trecutul uitat, lași clipa prezentă să treacă pe lângă tine și te lași îngenuncheat astfel la mila viitorului. Tu alegi.
Murim în fiecare zi: în fiecare zi ni se smulge o parte din viață. Am pierdut copilăria, apoi adolescența, apoi tinerețea. Tot timpul care s-a scurs până ieri s-a pierdut; chiar ziua aceasta, pe care o trăim acum, o împărțim cu moartea. – Seneca
Când abordezi etapele vieții, nu te minți că ai control asupra uneia și celelalte două nu sunt importante. Ori sunt toate trei, ori niciuna. Nu face nici greșeala de a uita trecutul căci asta te va face mai nesigur în prezent și mai vulnerabil pentru viitor.
Amânarea: cea mai mare piedică în etapele vieții
„Amânarea lucrurilor este cea mai mare risipă a vieții. Ea smulge fiecare zi pe măsură ce vine și ne neagă prezentul promițându-ne ceva în viitor.” – Seneca
Îndemnul lui Seneca e clar: nu amâna prezentul. Sub nicio formă. Amânarea înseamnă a plăti cu prețul certitudinii prezentului pentru un viitor ce nu s-a întâmplat, care nu există. Dai ceva real pe ceva imaginar. Dai ce ai acum pe nimic acum.
Dar am speranță că se va întâmpla, spui tu. Și speranța respectivă trebuie să se întemeieze pe ceva. Iar acel ceva e în momentul din prezent. Deci nu te amăgi singur într-o speranță iluzorie dacă nu faci ceva concret punându-te în slujba clipei de acum.
Lucian Pușcașu
P.S. Dacă vrei să afli mai multe despre principiile lui Seneca și despre cum aborda acesta timpul său, găsești articole chiar aici:
1. Despre timp:
2. Principii din Stoicism:
* Dacă ți-a plăcut acest articol, abonează-te la newsletter pentru a primi săptămânal informații suplimentare prin e-mail. Totodată, nu uită să acorzi un Share acestor randuri pentru a vedea și prietenii tăi ceea ce citești, un Like paginii de Facebook, precum și un Follow pe Instagram, pentru a rămâne în contact cu viitoarele postări de pe blog. În cele din urmă, materialele psihoeducaționale sunt livrate și în format video, prin platforma YouTube. Așadar, te invit să ne vedem și acolo, abonându-te la canal.*
#dezvoltarepersonală #psihologie #psiholog #psihoterapie #psihoterapeut #semped #sănătateemoțională #sănătatemintală #psihoeducație #psihologiepozitivă #dezvoltareprofesională #blogger