Sănătatea emoțională și mintală bună este scopul psihoterapiei, cele două însumând starea de bine generală a oricărui individ. De foarte multe ori însă, viața vine cu diferite provocări care ne tulbură echilibrul inerior.
Prin urmare, stoicii din antichitate au căutat diferite mijloace prin care oamenii își pot redobândi sănătatea emoțională și echilibrul interior. Principiile lor au constituit o adevărată terapie a sufletului, principii care sunt valabile și astăzi mai mult ca oricând.
În acest articol vom oferi șase principii oferite de stoicism în a recăpătata și păstra sănătatea emoțională, principii care au fost preluate mai departe de către psihoterapia cognitiv-comportamentală (CBT).
1. Nu evenimentele ne provoacă suferință, ci părerea noastră despre evenimente
Într-adevăr noi suntem cei care ne provocăm suferința prin gândurile noastre. Ai observat cum reacționează oamenii foarte diferit la exact același eveniment, cum unii se lasă cuprinși de deznădăjduire, în timp ce alții parcă se dezvoltă și își păstrează sănătatea emoțională?
Ceea ce ne provoacă suferință nu este un eveniment advers, ci părerea noastră despre asta. Putem înrăutăți o situație dificilă prin atitudinea pe care o avem față de ea. Deci trebuie să fim mai atenți la modul în care atitudinile și credințele noastre creează realitatea noastră emoțională. Putem învăța să fim mai rezistenți și mai inteligenți în modul în care reacționăm la evenimente.
Oamenii cred adesea că „stoic” înseamnă „să-ți suprimi emoțiile”, ceea ce ar sabota, de fapt, sănătatea emoțională. Nu asta însemna stoicismul antic. Stoicii au crezut că putem transforma emoțiile înțelegând modul în care acestea sunt conectate la credințele și atitudinile noastre.
Citatul “Nu evenimentele ne provoacă suferință, ci părerea noastră despre evenimente” este atât de puternic și util încât a fost principala inspirație pentru fondarea terapiei cognitiv-comportamentale, terapie ce vizează în primul rând sănătatea emoțională.
În fiecare moment al zilei, putem alege perspectiva pe care o adoptăm asupra vieții, ca un regizor de film care alege unghiul derulării unei scene. Pe ce te vei concentra? Din ce unghi vrei să îți filmezi sceneta vieții?
2. Nu putem controla tot ce ni se întâmplă, dar putem controla modul în care reacționăm
Vine în sprijinul principiului anterior menționat, prezentată cel mai bine tot de Epictet, care a împărțit toată experiența umană în două domenii: lucruri pe care le controlăm, lucruri pe care nu le facem.
Nu controlăm alte persoane, vremea, economia, corpul și sănătatea noastră, reputația sau lucrurile din trecut și viitor. Putem influența aceste lucruri, dar nu le putem controla în totalitate. Singurul lucru pe care îl controlăm complet sunt convingerile și acțiunile noastre.
Încercăm adesea să exercităm un control complet asupra a ceva extern și apoi ne simțim nesiguri și furioși atunci când eșuăm. Concentrarea pe ceea ce poți controla este o modalitate puternică de a reduce anxietatea și de a-ți afirma autonomia în situații haotice.
Epictet a fost sclav în cea mai mare parte a vieții sale, dar a trăit fericit practicându-și filosofia și învățându-i și pe alții cum să o practice.
Viktor Frankl, psihiatrul austriac, autorul bestsellerului „Omul în căutarea sensului vieții” a stat în lagărele de concentrare de la Auschwitz, trăind zilnic cu convignerea că e probabil să nu mai apuce ziua de mâine și cu siguranța că nu-și va mai vedea niciodată familia.
Totuși s-a concentrat pe ceea ce e în puterea lui, pe lucrurile care-i ofereau sens, iar asta i-a păstrat speranța și sănătatea emoțională. În consecință, a rezultat o nouă ramură a psihoterapiei numită logoterapia.
3. Opiniile noastre sunt adesea inconștiente, dar le putem aduce în conștiință punându-ne întrebări
“O viață neexaminată nu merită trăită” -Socrate
Socrate a spus că suntem somnambuli prin viață, neștiind cum trăim și nu ne întrebăm niciodată dacă părerile noastre despre viață sunt corecte sau înțelepte. CBT, de asemenea, sugerează că avem multe prejudecăți cognitive – multe dintre cele mai profunde convingeri despre noi înșine și despre lume ar putea fi distructive și greșite și ne pot sabota sănătatea emoțională.
Cu toate acestea, presupunem automat că sunt adevărate. Modul de a ne examina gândurile nesănătoase este prin a ne pune întrebări. De ce simt această reacție emoțională puternică? Ce interpretare sau credință o cauzează? Este adevărată această credință? Unde sunt dovezile pentru ea?
Îndemnul este de a ne pune întrebări și de a ne examina gândurile automate. Stoicii au folosit jurnale pentru a ține evidența răspunsurilor lor automate și pentru a le examina. CBT utilizează o tehnică similară.
Doar notează-ți gândurile care te tulbură, frici și insecurități pe care le ai și verifică la final de zi timp de 30 de zile de câte ori aceste frici chiar s-au întâmplat. Vei observa că lucrurile de care-ți este cel mai teamă n-au niciun temei în lumea reală. Prin urmare, gândurile care te tulbură își vor pierde din credibilitate.
4. Puterea acțiunii
Un lucru pe care au pus accent stoicii, dar pe care l-au scăpat din vedere multe alte curente filozofice este importanța practicii, antrenamentului, repetării și, într-un cuvânt, a acțiunii.
Filosofia stoică nu este o teroie goală care poate fi abordată doar din punct de vedere intelectual. La fel, psihoterapia nu este doar pentru “a vorbi și a te descărca”. Cele două au o puternică componentă pragmatică, unde principiile teoretice trebuie puse în acțiune în viața de zi cu zi.
Sănătatea emoțională bună nu vine din faptul că știi niște lucruri, ci din faptul că știi să trăiești frumos și să faci lucrurile corecte, folosindu-ți gândirea rațională. Terapia stoică este un stil de viață.
Diogene Cinicul a dus acest principiu la extrem, fiind un exemplu viu de filosofie practică. El a trăit toată viața într-un butoi pentru a demonstra cât de puțin avem nevoie de valorile exterioare și de a respecta cerințele societății pentru a fi fericiți. Astfel ajungem la următorul punct.
5. Virtutea este suficientă pentru fericire
Punctele anterioare servesc drept instrumentale neutre din punct de vedere al valorii, motiv pentru care CBT le-a preluat și le-a transformat într-o terapie științifică ce aduce beneficii pentru sănătatea emoțională.
Însă stoicismul nu era doar o terapie pentru sănătatea emoțională, ci o modalitate practică de a trăi o vieță bună. Astfel, scopul vieții pentru stoici era să trăiască în conformitate cu virtutea.
Ei au crezut că dacă ai găsi viața bună nu în exterior, cum ar fi bogăția sau puterea, ci făcând ceea ce trebuie, atunci ai fi întotdeauna fericit, pentru că a face ceea ce trebuie este întotdeauna în puterea ta și niciodată nu este supus capriciilor norocului.
O filozofie solicitantă și totuși adevărată în anumite privințe: a face ceea ce trebuie este întotdeauna în puterea noastră. Într-adevăr, există lucruri externe despre care credem că sunt benefice în a avea o viața bună, cum ar fi familia, prietenii sau o societate liberă. Dar prioritară, conform stoicilor, este virtutea, iar restul sunt bonusuri de care ne putem bucura.
6. Obligațiile noastre etice față de comunitatea noastră
Stoicii au audoptat teoria cosmopolitismului, ceea ce creștinismul ar numi „iubire fraternă” adică ideea cum că avem obligații etice nu doar față de prietenii și familia noastră, ci față de comunitatea noastră mai largă și chiar față de comunitatea umanității.
Noi nu putem avea sănătatea emoțională puternică știind că cei din jurul nostru nu o au pentru că, așa cum ar spune și creștinismul, suntem conectați unii cu alții și împărtășim aceleași suferințe și bucurii. Prin urmare, acțiunile mele trebuie orientate nu doar în folosul propriu, ci și a celorlalți.
Concluzie
Trăim vremuri tulburi în care sănătatea emoțională ne este amenințată, dar nu trebuie să ne pierdem cumpătul. Învățătorii stoici ne învață că echilibrul interior este în mâinile noastre și că orice s-ar întâmpla în lumea exterioară nu vom fi afectați dacă nu permitem acest lucru.
Stoicii ne oferă șase principii trainice prin care putem aborda provocările vieții, principii care au fost dovedite ca fiind eficiente de către psihologia științifică două milenii mai târziu. Dacă facem un obicei din a practica aceste șase principii, stoicii împreună cu mine, garanează că sănătatea emoțională se va îmbunătăți și ne vom putea bucura mai mult de viață.
Lucian Pușcașu
***Dacă nu ai timp de citit, acest articol poate fi parcus și în format video pe YouTube.***
* Dacă ți-a plăcut acest articol, abonează-te la newsletter pentru a primi săptămânal informații suplimentare prin e-mail. Totodată, nu uită să acorzi un Share acestor randuri pentru a vedea și prietenii tăi ceea ce citești, un Like paginii de Facebook, precum și un Follow pe Instagram, pentru a rămâne în contact cu viitoarele postări de pe blog. În cele din urmă, materialele psihoeducaționale sunt livrate și în format video, prin platforma YouTube. Așadar, te invit să ne vedem și acolo, abonându-te la canal.*
#dezvoltarepersonală #psihologie #psiholog #psihoterapie #psihoterapeut #semped #sănătateemoțională #sănătatemintală #psihoeducație #psihologiepozitivă #dezvoltareprofesională #blogger