Timpul trece pe lângă noi. O afirmație pe cât de mare în greutate și valoare, pe atât de neglijată și tratată superficial. Ne raportăm la timpul nostru de viață de parcă am fi nemuritori, iar când e să se apropie ceasul de pe urmă, devenim disperați și temători de moarte.
Vedem o viață lungă înaintea noastră, când de fapt, moartea este cea care ne ajunge din urmă, iar timpul este tot mai scurt. Filosoful antic Seneca ne spune că la fel cum clepsidra nu se golește toată odată, ci se golește treptat mai înainte, tot așa ultimele clipe în viață nu aduc cu sine moartea. Moartea se apropie de noi tot mai mult până în momentul final.
“Îmi poți arăta pe cineva care pune preț pe timpul său, care să-și socotească durata zilei, care să înțeleagă că murim în fiecare zi? Privim moartea dinaintea noastră, numai că mare parte din ea este deja în spatele nostru. Moartea este stăpână pe viața care a trecut.”
Timpul este suficient?
Seneca ne spune că “Nu este puțin timpul de viață pe care îl avem, ci mult este cel pe care l-am irosit inutil.” Ne-a fost dat suficient timp să facem ce este important, doar că noi ne lăsăm amăgiți de cele externe astfel că investim timp în ele și nu ne mai rămâne pentru ce este cu adevărat valoros. Doar în ultimele clipe ajungem să realizăm că timpul nostru a fost irosit zadarnic.
Așa apare și frica de moarte. Celor ce le este frică de moarte, nu au teamă de moartea propriu-zisă, ci mai degrabă de faptul că nu și-au trăit viața cu adevărat.
Efect psihologic: pierzi timpul, n-ai rezultate și când te uiți înapoi zici că n-ai avut timp prin filtrul lipsei rezultatelor. Partea pe care o trăim cu adevărat este subțire, căci tot restul existenței nu este viață, ci doar timp pierdut. Viața e lungă pentru cine știe să o folosească.
Cum să îți folosești timpul?
Răspunsul intuitiv ar fi să ne investim timpul în lucrurile bune care ne-ar face fericiți, cum sunt succesul social și urmarea valorilor personale de tipul familie, carieră, ori păstrarea sănătății și să evităm sărăcia, boala sau singurătatea.
În realitate, astfel de lucruri nu sunt nici bune, nici rele. Daca erau rele, aveau parte de ele doar oamenii răi. Dacă erau bune, aveau parte de ele doar oamenii buni. Toată lumea are parte de sărăcie ori bogăție, spre exemplu. Așadar, ce reprezintă un lucru extern e neutru și nu duce la fericire.
Tot ce face parte din domeniul simțurilor, plăcere și durere, este irelevant în a construi fericirea. În schimb, libertatea, liniștea și mulțumirea sufletească alcătuiesc fericirea, care vin de pe urma unei minți raționale, sănătoase. Într-adevăr, bunurile interne nu au de-aface cu plăcerile, ele nefiind o condiție pentru fericire.
Cum să investim timpul pentru o fericire garantată
Singurul mod în care timpul nostru își găsește în mod garantat folosul este timpul trăit făcând ceva ce ne oferă sens, care ne împlinește, după virtutea înțelepciunii. Acel lucru ce te ține viu, care-ți oferă motivația de a trăi în ciuda tuturor dificultăților întâlnite și a greutății vieții, acela îți oferă sens.
Pentru unii îl reprezintă familia, pentru alții profesia, iar ații și-au pus încrederea în prezența forței divine ori în a construi și oferi ceva pentru ceilalți.
Cei ce trăiesc cu sens nu au nevoie să își distragă atenția cu plăceri ieftine. Ei trăiesc doar cu ce este frumos. Ei o construiesc, o reconstruiesc și o recunosc ca fiind suficientă.
Ni se pare că timpul și viața e puțină pentru că nu avem timp să facem ce este important, dar cercetând mai în amănunt, e din cauză că îl pierdem pe neesențial, căci viața e suficientă pentru cel ce o trăiește înțelept.
Ai văzut tu vreun om înțelept care să se plângă de faptul că e mult prea scurtă? NU.
Aproape toți se plâng Universului pentru că timpul de viață este insuficient, ei fiind neînțelepți. Dar Natura (Universul) știe că este suficient, ea fiind însăși Înțelepciunea Absolută. Nu te mai plânge că viața e prea scurtă. E o insultă la adresa ei, care este lucrarea Divinității. Oare poate ieși ceva imperfect din mâinile ei?
Timpul în plăcere vs virtute
Virtutea este adevaratul izvor de plăcere. Primul loc trebuie dat virtuții, iar locul doi plăcerii. Trebuie ca plăcerea să însoțească virtutea precum o umbră, și nu invers. Plăcerea însoțește virtutea, dar nu e de aceeași natură cu virtutea, deci nu poate creea binele și fericirea supremă.
Eu unul nu vreau să trăiesc în frică, dependențe, să nu urmăresc ce este important pentru mine, iar mai apoi la bătrânețe, dacă o mai apuc și pe aia, să caut scuze spunând că alții au fost de vină, n-am avut oportunitatea, n-a fost să fie și alte baliverne pe care le-am auzit de prea multe ori din gura bătrânilor.
E trist ca unii oameni nu rămân cu nimic la final înafară de ridurile, părul cărunt și o vârstă înaintată.
Timpul real vs timpul fals
Putem împărți timpul în două categorii. În primul rând avem timpul care trece cum vrei tu, pe care-l trăiești făcând doar activități voite. E acel timp în care chiar trăim, nu doar existăm, și-l putem numi timpul real.
Apoi avem timpul care trece fără voia noastră, constrânși fiind de factori externi și pe care, îl regretăm de cele mai multe ori. Pe acesta îl putem numi timpul fals, în care doar existăm, dar fără să simțim că trăim.
Ironic și trist e că ne plângem de lipsa timpului, dar iată că de multe ori ne găsim în activități ce nu se află sub cupola timpului real. Pur și simplu pierdem timpul pe chestii de nimic, iar apoi ne plângem că nu ne ajunge.
Seneca spune că viața nu este nici lungă, nici scurtă, ci așa cum și-o face omul. La fel cum o persoană poate să cheltuiască o sumă imensă în scurt timp, ori unul chibzuit dintr-o sumă mică poate creea un capital mare, tot așa și omul cu viața sa: unii o risipesc, alții o conomisesc și scot roade din ea.
Cum să trăiești timpul real
Ia-ți timpul și programul de peste zi la purificat. Fa-ți un tabel cu două coloane cu denumirile “timpul real” și „timpul fals” și trece-ți toate activități făcute în ultima lună. Scrie acolo tot: ce ai făcut pentru carieră, pentru educația ta, pentru cei din jur.
După care urmează viciile tale: discuții inutile cu oameni neimportanți ție, jocuri, alcool sau petreceri la care nici nu te simți bine, social media, filmulețe pe Youtube și așa mai departe.
Dacă ai prioritiza și ai face acele 3-4 lucruri de top dintre cele importante, ai trăi în timpul real peste 80% din timp. Cum o faci? Maximizezi importanța trăind în adâncime și făcând doar acele 3-4 lucruri de top și diminuezi timpul fals rezolvându-ți constrângerile, dependențele, contextele și atașamentele emoționale.
De câte ori ai avut un plan făcut dinainte și pe care l-ai urmat cu strictețe? Câte zile ai fost fidel misiunii tale? Câte dintre zilele tale le-ai petrecut după cum ți-ai dorit, dar fără să ai niciun regret când te gândești la ele?
Câte zile ai pierdut în suferință non-necesară, gândindu-te la evenimente deja trecute exagerate în mintea ta, ori în scenarii viitoare care nu s-au întâmplat niciodată? De câte ori te-ai delectat cu o bucurie prostească, o plăcere de moment de care ai tot abuzat obsesiv?
După toate acestea, cât timp ți-a mai rămas din propriul tău timp? Viața ta s-a consumat înainte de vremea ei, căci dacă ai fi folosit-o pentru ce este important, și-ar fi găsit folosul și ar fi fost desăvârșită, însă așa ai dat-o pe nimic și ai primit nimic.
Așa ne petrecem timpul de parcă am trăi veșnic. Timp este din belșug, spunem noi. Ignorăm fragilitatea ființei noastre, faptul că azi suntem, mâine s-ar putea să nu mai fim, și ignorăm timpul mult care s-a scurs deja.
Lucian Pușcașu
P.S. Dacă vrei să afli mai multe despre principiile lui Seneca și felul în care acesta se raportează la timpul său, găsește articole chiar aici:
***Dacă nu ai timp de citit, acest articol poate fi parcus și în format video pe YouTube.***
* Dacă ți-a plăcut acest articol, abonează-te la newsletter pentru a primi săptămânal informații suplimentare prin e-mail. Totodată, nu uită să acorzi un Share acestor randuri pentru a vedea și prietenii tăi ceea ce citești, un Like paginii de Facebook, precum și un Follow pe Instagram, pentru a rămâne în contact cu viitoarele postări de pe blog. În cele din urmă, materialele psihoeducaționale sunt livrate și în format video, prin platforma YouTube. Așadar, te invit să ne vedem și acolo, abonându-te la canal.*
#dezvoltarepersonală #psihologie #psiholog #psihoterapie #psihoterapeut #semped #sănătateemoțională #sănătatemintală #psihoeducație #psihologiepozitivă #dezvoltareprofesională #blogger