Marcus Aurelius este, fără îndoială, cel mai faimos stoic din toate timpurile. Marcus Aurelius a fost ultimul dintre așa-numiții „Cinci Buni Împărați”, iar povestea vieții sale a fost spusă în numeroase scrieri istorice și chiar în filme ale timpului nostru.
El este cel mai bine cunoscut, ca filosof, pentru Meditațiile sale, cea mai importantă sursă istorică disponibilă astăzi cu privire la lucrările și învățăturile primilor filozofi stoici. El a fost ales de împăratul Hadrian pentru a fi succesorul său, iar perioada în care acesta a domnit a fost marcată de numeroasele războaie, dar finalizate cu succes.
Astfel că vreau să îți ofer trei dintre secretele puterii și înțelepciunii acestui împărat filosof, Marcus Aurelius, și metodele concrete prin care tu le poți aplica în viața ta pentru a obține liniște interioară, putere personală și succesul așa cum ți-l dorești.
Marcus Aurelius a călcat pe urmele înțelepților
Marcus Aurelius a fost un student dedicat în timpul vieții sale timpurii, fiind nevoit să pună bazele viitorului împărat de mâine. Printre studiul limbilor precum latină și greacă, a disciplinei militare și a altor învățături prestigioase la acea vreme, acesta a studiat și filosofia, cu precădere stoicismul.
Citind Meditațiile sale, putem observa cum Marcus Aurelius era admirator al predecesorilor săi stoici și influențat de Discursurile lui Epictet, o copie pe care a împrumutat-o de la unul dintre profesorii săi și care avea să îi servească în momentele sale mai dificile.
De fapt, primele pagini ale jurnalului său, “Meditații”, începe chiar cu înșiruirea tuturor modelelor din viața lui Marcus Aurelius, fiind recunoscător pentru lucrurile pe care le-a învățat de la fiecare om care a contribuit la educația sa. Astfel, Marcus Aurelius recunoaște în mod indirect impactul înțelepților din viața sa pentru a deveni el la rândul său înțelept.
Pentru noi lecția este clară: să găsim modele pe care merită să le urmăm. Oricât de intuit și clișeic ar fi acest exemplu, are o adevărată valoare. Aceste modele pot fi:
1) fie oameni ai trecutului, cum sunt filosofii stoici, inclusiv Marcus Aurelius, și putem lua contact cu ei prin cărțile pe care le-au scris,
2) fie oameni ai prezentului, care pot fi prietenii apropiați și de la care putem învăța abilitățile de comunicare sau de a fi disciplinați pe care aceștia le au. Pot fi mentorii in viața noastra, cum e un duhvnic, un psiholog sau un terapeut, care ne arată cum să luăm cele mai bune decizii pentru viața noastră. Sau pot fi alte persoane cu care avem contact direct și de la care putem învăța ceva.
Dacă acest prim secret ne duce direct la înțelepciune, cel de-al doilea e chiar mai important decât primul pentru că ține de conviețuirea cu ceilalți oameni, mai ales oamenii dificili, ipocriți și care parcă doar ne enervează. Hai să vedem cum.
Marcus Aurelius avea calitatea de a fi uman
Un lucru pe care l-au avut toți învățătorii stoici în comun a fost acela de a lucra și excela în lucrurile pe care le resimțeau cel mai greu. În cazul lui Marcus Aurelius a fost vorba de dezgustul său pentru umanitate.
Într-adevăr, dacă citim opera sa, “Gânduri către sine însuși”, vom remarca cât de multe masaje severe la adresa oamenilor ne aduce filosoful la cunoștință. Și totuși, cum îi trata pe oameni cu atâta bunătate și iubire, dacă era sătul peste cap de ei. Ar fi vorba de ipocrizie din partea lui Marcus Aurelius?
Pentru a înțelege, trebuie să ne uităm la istoricul său de viață. A fost un împărat roman, probabil cea mai puternică persoană la acea vreme. Putea să delege responsabilitățile subalternilor săi și să nu bage în seamă nevoile poporului său, ceea ce mulți împărați ai lumii au făcut și înainte și după el și nu ar fi putut nimeni să-l tragă la răspundere.
Însă el a ales să facă ce este corect. Simțul datoriei și glasul mentorilor săi stoici au fost mult mai puternice decât nesimțirea umană. A trăit cu gustul amar al dezgustului produs de ticăloșenia umană, dar ca un tată blând care-și iubește și îndrumă fiul, a cârmuit imperiul roman în vremuri tulburi. Nu a avut o relație formală cu oamenii, ca de la împărat la cetățeni, ci a încercat să îi iubească, ca de la om la om, ca de la suflet la suflet.
Mie personal îmi insipira respect și admirație. Eu unul nu am nevoie de o persoană care se predinde iubitoare dar are gânduri ascunse. Prefer un Marcus Aurelius care spune direct cea mai mare provocare a sa, cât îi este lui de greu să mă suporte, iar apoi îmi dovedește faptul că în ciuda ei, vrea să facă ce este bine și să îmi fie alături.
Tu nu ai nevoie de oameni care te seduc prin cuvinte frumoase, ci de cei direcți, care-și expus greutățile prin care trec. Decât un “imi place de tine oferit din politețe”, mai bine primești un “nu te plac, dar te respect pentru că ești om iar eu voi face ce este corect.”
Caută să faci ce este corect, nu să câștigi simpatie
Lecția de la Marcus Aurelius este clară. Să nu facem lucruri bune pentru cineva deoarece acel cineva ne este drag și merită tot ce e mai bun. În logica asta, dacă ne trădează, vom dezvolta o antipatie și chiar o ură față de el.
În schimb, să facem lucrurile pe baza de principii și nu pe baza faptului că prețuim pe cineva în mod particular. Aceasta e metoda trainică de a relaționa cu oamenii.
Dacă eu fac ceva pentru cienva, voi avea fără să-mi dau seama așteptări: să îmi întoarcă favoarea, să fie recunoscător, să fie se poarte frumos cu mine, sau orice altceva. În schimb, dacă eu fac ce este bine, motivat de respectarea propriei filosofii pe care o urmez, eu mi-am primit deja răsplata, care constă în mulțumirea de a-mi respecta principiile.
Această idee este amintită chiar și de Isus Christos și constituie unul dintre principiile fundamentale ale creștinismului de astăzi: “Dar eu vă spun: Iubiți pe dușmanii voștri, binecuvântați pe cei ce vă blestemă, faceți bine celor ce vă urăsc și rugați-vă pentru cei ce vă folosesc cu dispreț și vă persecută; Ca să fiți copiii Tatălui vostru care este în cer, pentru că el face să răsară soarele său peste cei răi și peste cei buni și trimite ploaie peste cei drepți și peste cei nedrepți. (Matei 5:44-45)
Acestea fiind zise, hai să vedem împreună ultimul și probabil cel mai important secret.
Cum sa îți recapeți puterea personală
„Ai putere asupra minții tale, nu asupra evenimentelor externe. Realizează asta și vei găsi putere.” – Marcus Aurelius
Marcus Aurelius nu s-a lăsat niciodată îmbătat de puterea, prestigiul și posibilitățile pe care le oferă statutul său de împărat. Ba din contra, le punea nu în folosul său, ci spre folosul altora.
Sub guvernarea lui, istoricii spun că a fost una dintre cele mai frumoase și înfloritoare pe care le-a cunoscut umanitatea. Spre exemplu, în timpul campaniilor militare prefera să scoată la licitație bunurile imperiale decât să ridice taxele pentru cetățenii romani.
Era bolnav, cel mai probabil de ulcer, iar corpul său era firav și bolnăvicios din fire. Viața de familie a fost și ea provocatoare: soția i-a fost infidelă, iar din 14 copii 8 au murit înainte de vreme.
Să nu mai vorbim de ce însemna să conduci un imperiu: stres continuu, probleme militare, răscoale în interiorul imperiului, trădări din partea funcționarilor imperiali și chiar in apropierea familiei. Nici perioada n-a fost una prielnică: au existat ciume, foamete și dezastre naturale.
Chiar el afirmă în “Gânduri către sine însuși” că arta de a trăi se aseamănă mai mult cu arta luptelor decât arta dansului.
Istoricii, împreună cu noi, spun despre el că nu a meritat soarta pe care a avut-o și au admirat în mod real faptul că s-a folosit de seninătatea pe care i-a oferit-o stoicismul pentru a se salva atât pe sine cât și întregul regat în ciuda vremurilor tulburi în care a trăit.
Cu toate acestea, și-a păstrat puterea personală și sănătatea mintală ca un adevărat maestru. Iar noi în zilele noastre ne plângem de jobul de 8 ore cum că e prea solicitant, că suntem nedreptățiți pentru că curierul n-a venit la timp să aducă nu știu ce comandă importantă, că ne simțim răniți emoțional când cineva ne vorbește urât sau ne bărfește.
Suntem mult prea fragili emoțional, și chiar penibili, dacă e să ne comparăm cu Marcus Aurelius. Așadar, care e secretului lui? Filosofia, sau urmarea principiilor filosofice mai simplu spus.
La începutul articolului ți-am promis că îți voi oferi și metoda practică prin care să aplici aceste trei principii, și am făcut asta cu primele două secrete, nu și cu al treilea. Motivul e complexitatea lui. Am avut nevoie să scriu un alt articol în care să explic concret cum să îți recapeți puterea personală. Îl găsești chiar aici: https://www.semped.ro/cele-mai-importante-principii-filosofice-mostenite-de-la-marc-aureliu/
Lucian Pușcașu
* Dacă ți-a plăcut acest articol, abonează-te la newsletter pentru a primi săptămânal informații suplimentare prin e-mail. Totodată, nu uită să acorzi un Share acestor randuri pentru a vedea și prietenii tăi ceea ce citești, un Like paginii de Facebook, precum și un Follow pe Instagram, pentru a rămâne în contact cu viitoarele postări de pe blog. În cele din urmă, materialele psihoeducaționale sunt livrate și în format video, prin platforma YouTube. Așadar, te invit să ne vedem și acolo, abonându-te la canal.*
#dezvoltarepersonală #psihologie #psiholog #psihoterapie #psihoterapeut #semped #sănătateemoțională #sănătatemintală #psihoeducație #psihologiepozitivă #dezvoltareprofesională #blogger