Sari la conținut
Home » Blog » Moștenirea ultimului dintre cei cinci împărați romani

Moștenirea ultimului dintre cei cinci împărați romani

împărați romani

Marcus Aurelius, cunoscut pentru filosofia sa stoică, a fost unul dintre cunoscuții împărați romani ai antichității. Conform istoricului Edward Gibbon, acesta a fost ultimul dintre cei Cinci Împărați romani buni care au condus Imperiul Roman, domnia sa cunoscând una dintre cele mai fericite și prospere perioade din istoria umanității.

Spre deosebire de mulți alți împărați romani, el a avut parte de o periodă extrem de încercată, plină de provocări atât sociale cât și emoționale, iar metodele prin care a reușit să treacă peste toate acestea le-a expus, în „Gânduri către sine însuși” – jurnalul său filosofic.

În cele ce urmează, noi îi vom explora secretele cu care a condus cu măiestrie și înțelepciune greutatea unui întreg imperiu, secrete pe care să le aplicăm și noi în viețile noastre pentru a fi mai puternici și înțelepți.

Marcus Aurelius, față de alți împărați romani, s-a orientat către oameni

Istoricii spun că niciun alt împărat nu a arătat mai mult respect precum a făcut-o el. A fost cumptat în folosirea banilor publici și a folosit puterea doar în scopul binelui oamenilor, nicidecum din interese propria.

Acesta nu a fost corupt de puterea oferită funcției sale. Ba mai mult, după moartea tatălui său, îl numește împărat împreună cu el pe Lucius Verus, fratele său.

Nu avusese vreo obligație față de senat în ceea ce privește administrarea bunurilor, însă de fiecare data le cerea sfatul și permisiunea pentru a investi banii publici.

El le amintea senatorilor că palatal imperial nu este al său, ci al lor (acest mesaj fiind foarte frumos ecranizat în filmul “Gladiatorul”, unde personajul principal, Maximus, moare pentru a ca visul lui Marcus Aurelius să devină realitate: Imperiul Roman să fie condus de Senat, nu de împărați romani izolat).

Ba mai mult, în timpul războaielor și campaniilor militare, Marcus Aurelius prefera să vândă din bunurile imperiale și chiar din bijuteriile soției pentru a-i scuti pe oameni de majorarea taxelor. Să vedem deci în ce a constat înțelepciunea ultimului dintre cei cinci împărați romani buni.

Marcus Aurelius – cel mai înțelept dintre împărați romani

Dacă e să studiem personalitatea, filosofia și acțiunile sale în comparație cu alți împărați romani, vom observa că fiecare avea o metodă diferită de conducere, dar Marcus Aurelius o făcea într-un stil unic, parcă filosofic.

În primul rând, avea o abordare moderată față de putere. În timp ce alți împărați romani au fost adesea afectați de narcisism și setea de putere absolută, Marcus Aurelius a abordat domnia sa cu un simț al datoriei și al responsabilității.

Acesta a fost cu mult diferit de alți împărați romani precum Nero și Caligula care erau caracterizați de excese și comportament tiranic. În schimb, împăratul filosof a promovat virtutea și autocontrolul.

De pildă Nero, unul dintrei cei mai cunoscuți împărați romani, punea foarte mult accent pe propria sa persoană și nu pe nevoile poporului său. Apela la persecuții și pedepse mai degrabă decât iertare și pace și lua deciziile extrem de impulsiv.

Nu se sfătuia cu nimeni, făcea doar ce îl tăia capul până în punctul în care a dat foc la întreaga Romă doar pentru a-și găsi inspirația în a cânta și a construi un palat imperial și mai mare.

La polul opus, Marcus Aurelius a adoptat o abordare calculată, orientată spre binele comun. Acesta a fost preocupat de binele poporului său și de menținerea stabilității în imperiu.

Nero a trăit o perioadă destul de prosperă și a avut un cerc de consilieri extrem de competenți, printre care și Seneca, deci nu a avut prea multe bătăi de cap, dar a ruinat Roma, incinerând-o.

Marcus Aurelius a trăit în schimb o perioadă mult mai grea, plină de războie, foamete, boală, trădare și chiar moarte. Iar detalile astea trebuie neapărat să le știi pentru a-i deprinde și tu înțelepciunea.

Probabil cel mai ghinionist dintre împărați romani

Aparent, soarta lui Marcus Aurelius a fost una de invidiat, devenind împărat roman. În realitate, nu a fost chiar așa. Puterea lui implica o responsabilitate pe măsură care consta în administrarea armatelor, a monetăriei și a problemelor din interiorul imperiului.

Au izbucnit diverse răscoale la granițele imperiului, iar el era nevoit să meargă la fața locului, conducând campanii împotriva grupărilor rebele.

A fost adoptat de către împăratul Hadrian, tatăl său natural murind în jurul vârstei de trei ani. A fost bolnav de ulcer, corpul său era fragil, a avut o soție necredincioasă, iar dintre cei 14 copii pe care i-a avut, doar șase au supraviețuit, printre care Commodus, care a urmat un stil de viață departe de calea tatălui său.

Toată viața a fost mai mult pe câmpul de luptă, apărând Imperiul Roman în speranța că poporul său să ducă o viață liniștită și prosperă. Și ce a primit în schimb? Răscoale și lupte în interiorul imperiului, tocmai de la oamenii pentru care lupta cu popoare străine să le ofere pace.

Nu a avut un sfătuitor, o soție care să-l iubească și să-i fie loială ori un prieten cu adevărat de nădejde care să-i fie alături și parcă toate erau împotriva sa.

Ba mai mult, chiar și înalții funcționari s-au ridicat împotriva sa, dar și supușii săi plini de zel și vanitate care i-au jurat loialitate. Una peste alta, în periada domniei sale au existat ciuma, foametea și diverse dezastre naturale.

Așadar, maxima „arta de a trăi se aseamănă mai degrabă cu arta luptelor decât cu cea a dansului” din cartea sa, “Gânduri către sine însuși”, are atât de mult sens pentru noi.

Marcus Aurelius nu era doar uman, ci și profesionist

Să nu crezi că era doar “bun la suflet”, dar moale și fricos când venea vorba de provocările vieții.  In loc să vadă pericole și să devină anxios și temător, împăratul roman vedea probleme și le rezolva una câte una, rând pe rând. Nu avea bani să plătească soldații romani? Își vindea bunurile imperiale pentru a nu-i pune pe oameni să plătească taxe suplimentare.

Armata sa era prea mică datorită războielor crâncene prin care a trecut Roma? Recruta gladiatori, unii dintre cei mai puternici luptători la acea vreme, pentru a-și reîntregi armata. Își pierdea câte un fiu, sau persoană dragă datorită molimei, ciumei sau a altei boli ori situații care provoacă moartea? Își retrăgea sufletul trist în filosofie și își recăpăta energia și puterea de a conduce în continuare Roma.

Marcus Aurelius a îndurat viața ca un războinic filozof, ca un adevărat stoic. A întâmpinat dificultăți extraordinare cu un calm și o stăpânire de sine desăvârșită, deși parcă toate erau împotriva sa, inclusiv trupul său firav și bolnăvicios.

Istoricul roman Cassius Dio afirmă despre Marcus Aurelius că “nu s-a schimbat deloc din prima zi în funcția de consilier al lui Antoninus și până în ultima zi ca împărat.”

Dacă e să privim la viața sa caracterizată de durerile și atrocitățile îndurate, funcția sa publică de împărat, slăbiciunile sale fizice precum și modalitatea lui de abordare și gestionare a tuturor greutăților, putem spune că Marcus Aurelius reprezintă expresia vie a unui stoic desăvârșit.

Moștenirea lui Marcus Aurelius

Cu toate că avea o imensă putere, nu a ținut să o folosească în mod expres pentru promovarea filosofiei. Pur și simplu nu a vrut să le impună oamenilor să urmeze filosofia stoică așa cum făcea el.

În înțelepciunea sa, considera că a căuta liniștea sufletului este o chemare naturală și nu ar trebui impusă. Iar dacă oamenii erau în vreo formă împotriva filosofiei, el îi încuraja să protejeze adevărul lor propriu descoperit. (Din fericire, eu unul nu sunt atât de înțelept ca el și voi căuta să promovez educația emoțională și filosofia stoică prin aceste articole :D)

Concluzie – cel mai demn dintre împărați romani

În concluzie, Marcus Aurelius se evidențiază prin filosofia sa stoică, abordarea sa echilibrată și responsabilă față de putere, în contrast cu alți împărați romani. Această comparație oferă o perspectivă fascinantă asupra diversității de împărați romani și a modului în care stilurile lor de guvernare au contribuit la evoluția imperiului roman.

Într-adevăr, Marcus Aurelius a trăit una dintre cele mai grele perioadă din întreaga omenire, unde prilejul de groază, trădare, anxietate, moarte, distrugere și război era la tot pasul. Totuși, iată că folosind doar filosofia a reușit să se salveze pe sine și un întreg imperiu.

Dacă vrei să pătrunzi în mintea sa și să-i înțelegi sufletul și personalitatea pentru a-i învăța principiile, am scris un articol chiar aici: https://www.semped.ro/am-scapat-de-anxietate-definitiv-cum-gestionezi-anxietatea/

Sper să-l citești cu plăcere:)

Lucian Pușcașu

* Dacă ți-a plăcut acest articol, abonează-te la newsletter pentru a primi săptămânal informații suplimentare prin e-mail. Totodată, nu uită să acorzi un Share acestor randuri pentru a vedea și prietenii tăi ceea ce citești, un Like paginii de Facebookprecum și un Follow pe Instagram, pentru a rămâne în contact cu viitoarele postări de pe blog. În cele din urmă, materialele psihoeducaționale sunt livrate și în format video, prin platforma YouTube. Așadar, te invit să ne vedem și acolo, abonându-te la canal.*

#dezvoltarepersonală #psihologie #psiholog #psihoterapie #psihoterapeut #semped #sănătateemoțională #sănătatemintală #psihoeducație #psihologiepozitivă #dezvoltareprofesională #blogger

E-BOOK GRATUIT DESCOPERĂ-ȚI VOCAȚIA
Sunt de acord să mă abonez la acest blog.
Dacă îți place acest Blog înscrie-te acum în comunitatea educației emoționale Semped și vei primi informații săptămânale prin e-mail. Totodată vei primi cadou eBook-ul "Descoperă-ți și trăiește-ți Vocația"
Vei primi 2 articole gratuite pe săptămână prin e-mail

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *