Care e diferența dintre o persoană care e sănătoasă mental, și una care nu e? Motivele pot fi diverse: de la construcția genetică, până la mediul dăunător în care a crescut și în care se află în prezent. Dintre toți factorii care pot duce la apariția problemelor de sănătate mentală, prezența unor traume din trecut poate constitui una dintre cauzele majore.
Nu toți oamenii au aceleși tip și număr de traume. Motivul e evident: nu au avut parte de evenimente traumatice. Cel mai probabil au avut părinți destul de sănătoși emoțional, care nu le-au pricinuit diversele traume pe care le au alți oameni.
Așadar, ce trebuie să faci pentru a evita apariția unor traume psihologice? Răspunsul e simplu: e nevoie de o copilărie frumoasă. Nu e nevoie de una perfectă, ci de una suficient de bună care să pună bazele unui adult sănătos.
Copilul trebuie să simtă siguranţă, căldura părintească, autonomie însoţită de limite realiste, încurajare şi iubire, exprimarea nevoilor şi dorinţelor. Dacă aceste nevoi nu sunt îndeplinite în mod adecvat apar diversele forme de traume.
Acest articol nu te va ajuta pe tine în mod implicit la tratarea prorpiilor traume, dar te poate ajuta în rolul tău de părinte. Așadar, vom enumera șase nevoi principale care trebuie îndeplinite la un nivel acceptabil, pentru a avea un copil frumos și sănătos psihic, având bazele unui viitor adult de succes.
Odată cu enumerarea lor, voi aduce consecințele negative ale neîndeplinirii acestora, consecințe la care poți reflecta dacă și cum apar în viața ta. Acesta ar putea fi semnele unor traume de care suferi fără să-ți dai seama.
1. Siguranţa de bază (traume de Abandon şi Neîncredere/ Abuz)
Aceste traume sunt cele mai puternice dintre toate deoarece pleacă de la prima nevoie a copilului: siguranţa. Această nevoie e atât de profundă încât chiar şi bebeluşii o pot simţi. Legăturile cu ceilalţi oameni (în special cea maternă) se formează la nivel neuronal încâ din primele luni de viaţă, iar apoi prin legăturile de ataşament.
Starea de siguranţă e prima nevoie a unui copil. Dacă ea e îndeplinită, el se poate relaxa şi trece la următoarea etapă de dezvoltare.
Soluție: fii prezent fizic pentru copilul tău. Când îți caută prezența, fii acolo pentru el.
2. Legăturile cu ceilalţi (traume de izolare socială şi Deprivare emoţională)
Suntem animale sociale. Avem nevoie de contactul cu semenii noştrii. Experimente după experimente au demonstrat efectele nocive ale deprivării unui pui de animal de semenii săi, crescut departe de ei. Contactul cu alţi oameni se întemeiază pe respect, empatie, căldură, îndrumare şi înţelegere.
Sunt două forme de relaţionare cu ceilalţi oameni:
a) intimitate: Reprezintă conexiunile emoţionale strânse pe care le legi cu alte persoane. Poate fi vorba de o prietenie, o relaţie amoroasă sau legătura cu membrii familiei. Nesatisfacerea ei duce la formarea schemei de deprivare emoţională.
b) sociale: Reprezintă satisfacerea sentimentului cum că aparţii de un grup sau că eşti integrat într-o comunitate, că faci parte dintr-o adunare de oameni.
Soluție: fii prezent emoțional pentru copilul tău. Arată-i înțelegere, îndrumare și protecție în momentele de confuzie din viața sa.
3. Autonomia (traume de dependenţă şi vulnerabilitate)
E capcaitatea de a funcţiona independent în lume şi de a accepta provocările vieţii. Autonomia presupune a accepta separarea faţă de părinţi pentru a urma scopuri şi direcţii în viaţă. Eşti independent atunci când ai un sentiment al propriului sine.
Ea derivă din atitudinea părinţilor faţă de tine în copilărie. Dacă ţi-au lăsat libertate când ai avut nevoie, dacă ai putut acţiona şi eşua de unul singur, dacă învăţat să fii responsabil pentru propriile decizii, dacă ai avut oportunitatea de a-ţi dezvolta diverse abilităţi, atunci eşti o persoana cu o autonomie bine conturată.
Însă dacă ai fost condiţionat să crezi că lumea e un loc periculos, unde există primejdii şi boli, unde nimic nu este sigur, unde nu te poţi încrede în propria judecată şi că nu îţi poţi permite să rişti poţi dezvolta o vulnerabilitate excesivă. Ai fost supraprotejat de aceea nu ai dezvoltat abilităţi şi pregătirea mentală pentru a întâmpina diversele provocări ale vieţii.
De multe ori, persoanele în cauză au un sine fuzionat cu al părinţilor sau al partenerilor. Nu au dorinţe, preferinţe proprii, ci împart tot ceea ce vine de la figura semnificativă din viaţa lor.
Soluție: lasă-l pe copilul tău să-și dezvolte abilități. Nu face toate lucrurile în locul lui.
4. Autonomie și eficiență (traume de Eşec şi Deficienţă)
În linii mari, nu ai fost acceptat, respectat şi iubit de către familie şi de mediul în care ai crescut.
Pentru a cultiva o stimă de sine sănătoasă avem nevoie de încurajări, apreciere şi laudă din partea semenilor şi nu de critici şi insulte. Dacă critica ta a fost continuă pentru un anumit lucru vei ajunge chiar să crezi că e ceva neregulă cu tine şi astfel că nu eşti bun de nimic.
Emoţia predominantă este ruşinea. Eşti ruşinat cu privire la propria identitate, cu cine eşti cu adevărat.
5. Exprimarea de sine (traume de Subjugare şi Standarde Nerealiste)
Exprimarea propriilor nevoi şi propriilor valori este o altă nevoie fundamentală a fiinţei umane. E nevoia de a te comporta natural, fara inhibitii exagerate, dupa cum iti dicteaza vocea sinelui. E permisiunea de a exprima emotiile si de a urma anumite înclinații naturale. Deoarece nevoile tale sunt refulate, cauţi să le îndeplineşti pe ale celorlalţi.
a) le faci prea mult pe plac celorlalţi. Nu poți mulțumi pe toată lumea. În final, tu vei fi cel dezamăgit.
b) eşti inhibat şi controlat. E o balanţă dezechilibrată între muncă şi joacă în viaţa ta. Cauţi prea mult să faci lucrurile aşa cum trebuie. Munceşti prea mult şi nu laşi plăcerii să îşi facă loc în viaţa ta.
c) emoţii neexprimate. Nu permiți să dai frâu liber emoțiilor tale, în special furiei. Probabil că simţi durerea de a munci continuu şi de a nu avea bucuria şi plăcerea de altă dată. Faci tot ce trebuie, dar nu găseşti nicio plăcere în asta.
Soluție: Lasă-l pe copil să își exprime emoțiile, dar într-o manieră acceptată social. Totodată, permite-i să facă lucrurile într-o manieră unică. Trebuie să își dezvolte un simț al identității proprii.
6. Limite realiste
Sunt la polul opus exprimării de sine. E momentul când tu îţi acorzi mult prea mult credit decât ar fi normal. În acest caz te focusezi prea mult pe propriile nevoi şi le desconsideri pe ale celorlalţi. Oamenii văd această persoană drept narcisită şi egoistă.
O problemă majoră ţine de autocontrol. Datorită faptului că a fost răsfăţat când era mic acum crede că trebuie să primească totul rapid şi fără efort. De aceea, mobilizarea resurselor interne spre atingerea unor obiective viitoare e aproape imposibilă pentru el. Se vede pe sine însuşi ca o persoană specială care are nevoie de tratament special şi trebuie să obţină tot ceea ce îşi doreşte.
A avea limite realiste presupune a accepta limitări interne şi externe cu privire la propriul comportament. E capcaitatea de a pune în balanţă nevoile oamenilor şi nevoile personale şi a găsi un echilibru între ele.
Totodată presupune a înţelege gradul de efort care trebuie depus în realizarea scopurilor şi primirea recompenselor. Fără semnul egal între efort personal şi recompensă vei crede că ţi se cuvine totul fie că nu meriţi nimic
Climatul părintesc favorabil este cel în care părinţii te învaţă că există nişte consecinţe ale faptelor tale, fie pozitive, fie negative. Că sunt câteva limitări pe care trebuie să le respecţi, dar care nu îţi îngrădesc libertatea de a fi.
Eşti învăţat că nu eşti singur în acest univers, că sunt şi alţi oameni care au tot atât de multe drepturi ca şi tine, iar libertatea ta se termină acolo unde începe libertatea lor. Eşti învăţat că uneori trebuie să faci sarcinile grele şi plictisitoare pentru a avea beneficii ulterioare şi că nu e nimeni dator să îţi îndeplinească poftele.
Pe de altă parte, se poate ca părinţii să fi fost reci şi indiferenţi faţă de tine, iar acest sentiment de a fi special e o formă de compensare a devalorizării pe care ai suferit o atunci când erai copil. Crezi că ţi se cuvinte totul acum, pentru că nu ai primit nimic atunci.
În relaţii sociale, oamenii se vor sătura la un moment dat de tine şi ori te vor ignora, ori se vor răzbuna drept consecinţă a faptelor tale superficiale. E puţin probabil că o persoană de acest tip să lucreze la astfel de probleme pentru că are senzaţia că toţi ceilalţi au probleme, iar ea e ok aşa cum e.
Soluție: nu-l sufoca pe copilul tău cu prea multă iubire părintească deoarece îl poți alinta peste măsură, iar asta va avea consecințe în viitor. Riscul de a crește egocentric, preocupat doar de propria persoană și fără empatie față de oameni. Învață-l că pentru fiecare efort există o recompensă și că nimeni nu-i datorează nimic.
Concluzie
Neîndeplinirea nevoilor emoționale poate avea urmări negative asupra copilului, ajungându-se chiar la traume psihologice. Înclinația naturală a fiecărui copil este de a crește și a-și păstra sănătatea mintală, dar are nevoi ce necesită a fi îndeplinite pentru a-i susține creșterea.
Cele șase nevoi descrise în acest articol pot fi folosite în scop de parenting pentru copilul tău (dacă ești părinte), sau în scop de autocunoaștere personală, pentru a înțelege dacă ai suferit de anumite traume în vârsta timpurie.
Folosește aceste informații atât pentru tine, cât și pentru copilul tău. Ferește-l de posibilele traume prin care ai trecut tu, și vindecă-le totodată pe ale tale. E cel mai bun lucru pe care-l poți face atât pentru tine, cât și pentru copilașul tău.
Lucian Pușcașu
***Dacă nu ai timp de citit, acest articol poate fi parcus și în format video pe YouTube.***
* Dacă ți-a plăcut acest articol, abonează-te la newsletter pentru a primi săptămânal informații suplimentare prin e-mail. Totodată, nu uită să acorzi un Share acestor randuri pentru a vedea și prietenii tăi ceea ce citești, un Like paginii de Facebook, precum și un Follow pe Instagram, pentru a rămâne în contact cu viitoarele postări de pe blog. În cele din urmă, materialele psihoeducaționale sunt livrate și în format video, prin platforma YouTube. Așadar, te invit să ne vedem și acolo, abonându-te la canal.*
#dezvoltarepersonală #psihologie #psiholog #psihoterapie #psihoterapeut #semped #sănătateemoțională #sănătatemintală #psihoeducație #psihologiepozitivă #dezvoltareprofesională #blogger