Scopul vieții omului este, după stoici, unul dublu: a gândi rațional, fiind cea mai înaltă formă de excelență umană, și a ne îndeplini îndatoririle sociale, fiind conectat cu semenii noștri. Dacă facem aceste două lucruri scopul vieții va prinde sens, iar noi vom fi fericiți.
1. Scopul vieții: a trăi virtuos
Dacă scopul vieții este a ne folosi cel mai de preț dar oferit de către Providență și anume darul rațiunii, acest lucru se realizează prin progresul în virtute. Adică, a lua lucrurile cu măsură, a fi corect față de ceilalți oameni, a gândi o decizie înainte de a fi luată și a îndrăzni să facem acele lucruri de care ne este frică. După stoici, acesta este scopul vieții.
Nu este un ideal nerealizabil, ci doar unul foarte solicitant. Astfel că, dacă îmbrățisăm principiile propuse de stoicism, vom reuși să ne realizăm scopul vieții nu într-o manieră chinuitoare, care să ne dăuneze, ci într-una care să ne înalțe sufletul și să ni-l întărească.
Foarte important, progresul către virtute nu e același lucru cu a deveni mai virtuos sau mai puțin vicios, așa că nu te aștepta să îți fie din ce în ce mai ușor. Oricât de multe fapte virtuase ai face asta nu te face mai puțin predispus la viciu.
Persoana care face progrese nu se află într-o categorie intermediară între virtute și vici. Deci nu poate spune “eu nu mai am probleme cu acest viciu” sau “sunt la o etapă superioasă”.
Dacă viața noastra ar fi un joc pe calculator, acesta nu ar fi unul cu nivele de tip începător, intermediar, avansat și expert, ci unul în care ești în același stagiu, dar în care îți poți îmbunătăți zilnic abilitățile. Tocmai de aceea, filosofii stoici ne îndeamnă să vedem fiecare zi ca o viață separată luată izolat și să excelăm în virtute atât cât se poate. Acesta este scopul vieții noastre.
2. Scopul vieții: îndatoririle sociale
Dacă prima parte din scopul vieții este să ne concentrăm pe noi și cum să facem lucrurile pentru a ne dezvolta caracterul, a doua parte face referire la cum facem lucrurile pentru alții.
Îndemnul este să ne ocupăm cu simț de răspundere de sarcinile zilnice, îndeplinind îndatoria pentru care am fost creați: “De dimineață mă trezesc să desfășor activitășile specifice omului… merg să îndeplinesc treburile pentru care m-am născut și în vederea cărora am venit pe lume.” –Marcus Aurelius
Marcus Aurelius ne înedeamnă să ne îndeplinim misiunea de cetățeni în mod discret și eficient: la fel cum vița de vie nu ține seama câte boabe oferă viticultorului, la fel și stoicul nu va ține socoteala faptelor bune pe care le face pentru ceilalți.
La fel cum vița de vie continuă să ofere rod, la fel și stoicul va face bine fără a aștepta recunoaștere sau validare, ci pentru că așa este firea lui.
Interesant este că Marcus Aurelius făcea totul pentru oameni, deși era dezgustat de ei și nu putea fi tras la răspundere pentru actele sale. Putea ca responsabilitățile sale imperiale să fie împărțite subalternilor săi, dar nu a făcut-o.
Putea să majoreze taxele pentru a acoperi deficitele din urma războaielor, dar n-a făcut-o. Putea să își lase generalii în război, conducând armtele și planificând instaurarea legii, dar n-a făcut-o. Deși avea foarte multe portițe de scăpare, simțul datoriei a fost mai puternic. El știa că acesta era scopul vieții sale: să fie de folos celorlalți, indiferent cât de antipatici sunt.
Astfel, a incercat să se implice în mod activ în viața socială, ușurând cât mai mult traiul cetățenilor romani și chiar a căutat, într-adevăr, să-i iubească pe cei din jur, în ciuda imperfecțiunii lor.
Scopul vieții sociale vine din simțul datoriei și nu de pe urma beneficiilor
În general, oamenii își respectă îndatoririle sociale din cauza sistemului de recompense și pedepse aplicat de unitățile și instituțiile statului, precum și a ierarhiei bazată pe putere din cadrul companiei la care lucrează.
Spre exemplu, oamenii respectă legea datorită consecințelor legale de tip amenzi, închisoare ori alte pedepse și performează bine în activitățile lor pentru recompensele avute: un salar atractiv, zile libere etc.
Însă pentru Marcus Aurelius lucrurile nu stăteau deloc așa. Fiind la conducerea Imperiului Roman, nu avea de dat socoteală nimănui, dovadă fiind exemplele de împărați care au dus o viață fără inhibiții, imperiul având de suferit.
Totodată, nici recompensele nu ajungeau la el. Singura recompensă pentru un împărat roman era aprecierea și iubirea poporului său, însă el, fiind stoic, nu punea accent pe aceste lucruri.
Pentru Marcus Aurelius era vorba de satisfacția faptului că și-a îndeplinit îndatoririle de împărat, de filosof și, în cele din urmă, de OM. În cele din urmă, Marcus Aurelius avea convingerea că noi suntem creați cu un anumit scop, iar îndeplinirea îndatoriei către un scop personal aduce cu sine o viață împlinită. Acesta era pentru el scopul vieții general.
Antrenează-te pentru a-ți îndeplini scopul vieții
Marcus Aurelius a reușit într-adevăr o performanță incredibilă de excelență în virtute și simț social, fiind un model pentru noi, în scopul vieții noastre, dar au fost și alți filosofi care au abordat problematica relalțiilor sociale și de la care putem învăța drept consecință.
De pildă, Epictet ne încurajează să ne pregătim dinainte pentru interacțiunile cu ceilalți, rânduindu-ne caracterul și comportamentul și să le păstrăm intacte indiferent de persoanele cu care suntem nevoiți să interacționăm.
Trebuie să ținem cont de faptul că îndatorirea socială nu poate fi îndeplinită selectiv (doar față de unii oameni), ci ea trebuie orientată spre întreaga omenire (filantropie stoică).
Acest principiu e confrom cu cel propus de creștinism: “Iubiți și pe dușmanii voștri, și nu doar pe cei apropiați. Oare dușmanii voștri nu se iubesc la fel de mult între ei cum o faceți voi cu aproapele vostru? Căci dacă iubiți doar pe cei ce vă iubesc, ce altă răsplată veți avea? – Isus Christos
Desigur, noi căutăm să avem o atitudine deschisă și compasională față de toți oamenii, dar nu vom putea să fim cu toți prieteni așa cum am spus și în acest articol.
Seneca ne îndeamnă să evităm prieteniile cu oamenii vicioși, plângăcioși și, în general, care au o orientare non-filosofică. În schimb, să legăm prietenii reale cu oamenii care sunt asemenea nouă și care excelează în îndeplinirea virtuților, mai ales în cele care ne lipsesc.
Selectivitatea trebuie aplicată nu doar cu oamenii, ci și cu evenimentele cu caracter social. Să evităm pe cât posibl contextele non-filosofice (cluburi, cancan-uri, băutură, mâncare). Desigur, asta nu înseamnă că ele trebuie să dispară complet din viața noastră, ci să nu facem un obicei de a fi prezenți la astfel de contexte sociale.
Totodată, îndemnul lui Epictet este să fim precauți în vorbe, cu precădere în discuțiile non-filosofice: bârfe, politică, religie etc. Epictet, ne spune să avem o minte trează, să rămânem autentici, dar să nu participăm activ la astfel de conversații non-filosofice, riscul fiind acela de a ne păta caracterul.
Fii prezent la astfel de evenimente când natura o cere, fii amabil și sociabil, dar precaut la vorbă, folosind cum trebuie și cu cine trebuie fiecare cuvânt.
Concluzie
Scopul vieții noastre este a ne face pe noi fericiți făcându-i și pe alții fericiți. Suntem făcuți pentru a ne folosi rațiunea prin a excela în virtute și a ne dezvolta caracterul, folosindu-ne darul pentru a face lumea un loc mai bun, fiind conectați cu semeni noștri.
Să ai în minte acest lucru în rutina ta zilnică și să faci acele mici lucruri care te duc mai aproape de îndeplinirea acestui ideal. Iar la sfârșit vei realiza că ți-ai îndeplinit scopul vieții.
Lucian Pușcașu
***Dacă nu ai timp de citit, acest articol poate fi parcus și în format video pe YouTube.***
* Dacă ți-a plăcut acest articol, abonează-te la newsletter pentru a primi săptămânal informații suplimentare prin e-mail. Totodată, nu uită să acorzi un Share acestor randuri pentru a vedea și prietenii tăi ceea ce citești, un Like paginii de Facebook, precum și un Follow pe Instagram, pentru a rămâne în contact cu viitoarele postări de pe blog. În cele din urmă, materialele psihoeducaționale sunt livrate și în format video, prin platforma YouTube. Așadar, te invit să ne vedem și acolo, abonându-te la canal.*
#dezvoltarepersonală #psihologie #psiholog #psihoterapie #psihoterapeut #semped #sănătateemoțională #sănătatemintală #psihoeducație #psihologiepozitivă #dezvoltareprofesională #blogger