Toată lumea are nevoi emoționale care sunt universale și prezente încă din copilărie. Printre aceste nevoi se numără: siguranța, stabilitate, acceptare, autonomie, competența, identitatea, spontaneitatea și limitele realiste. Drepturile copilului constau în a beneficia de îndeplinirea acestor nevoi. În caz contrar, el poate dezvolta traume care-l vor marca la vârsta adultă.
Drepturile copilului încălcate vor duce la problemele de natură psihologică mai târziu. Dacă drepturile copilului sunt susținute și validate de către adulți, creșterea sa va fi una sănătoasă, iar el va deveni un adult sănătos mai târziu.
În acest articol vom folosi conceptele prezentate în articolele anterioare și vom defini drepturile copilului din punct de vedere psihologic, precum și consecințele încălcării acestor drepturi.
Aceste rânduri nu au ca prim scop îmbunătățirea abilităților tale de parenting pentru copiii tăi, ci au un scop reflexiv, în care tu să îți poți examina copilăria și să faci o posibilă legătură între trecut și prezent, legătură care poate explica unele dintre problemele cu care te confrunți chiar acum.
Momentul în care drepturile copilului sunt încălcate
Așa cum am detaliat și în articolul precedent, în timpul copilăriei, oamenii dezvoltă scheme (convingeri, percepții unice), care sunt principii de organizare și interpretare a experienței de viață. Ele ajută la ghidarea ta prin viață și oferă o modalitate specifică de experiențiere a ei.
Dacă schemele sunt sănătoase experiențele de viață vor fi integrate sănătos în personalitatea ta. Dacă însă sunt nesănătoase, ele îți vor aduce frustrări și nesiguranțe. Acestea sunt elaborate și dezvoltate pe toată durata vieții.
Unele scheme, în special cele dobândite din experiențe toxice sau traumatice, în care drepturile copilului nu au fost satisfăcute, sunt descrise ca scheme dezadaptative și sunt responsabile pentru dificultăți legate de a rezolva problemele vieții, duc la tulburări de personalitate și la unele probleme de sănătate mintală.
Young, Klosko și Weishaar (2003) au definit schemele dezadaptative timpurii ca un tipar permanent de amintiri, emoții, gânduri și senzații corporale, care au luat naștere în timpul unui eveniment traumatic.
Ele au consecințe cu privire la sine și la relațiile cu ceilalți, sunt dezvoltate în timpul copilăriei sau adolescenței, își continuă existența și creșterea de-a lungul întregii vieți și sunt disfuncționale, adică îți sabotează sănătatea psihică și te împiedică în a-ți realiza obiectivele.
De unde vin schemele?
Schemele dezadaptative, nesănătoase se nasc în momentul în care drepturile copilului nu sunt respectate. Din punct de vedere psihologic, drepturile copilului sunt nevoile sale emoționale care trebuie satisfăcute într-o măsură suficientă pentru ca el să se simtă protejat și valorizat.
Astfel, drepturile copilului sunt încălcate prin violarea nevoilor fundamentale sau prin diverse experiențe toxice.
1. Nevoi fundamentale în copilărie
-Ataşament securizant
-Autonomie, competenţă, identitate de sine
-Libertatea de a exprima nevoi şi emoţii
-Spontaneitate şi joc
-Limite realiste şi auto-control
Scopul este să învăţăm să satisfacem aceste nevoi de bază chiar și la vârsta adultă, pentru o viață psihică sănătoasă.
2. Experienţe timpurii „toxice”
– Neîndeplinirea nevoilor, abuz, supraprotejare
-Cele mai puternice scheme îşi au originea în familia apropiată care au făcut copilul să simtă mai multe emoții negative decât pozitive
-În funcţie de temperament, copiii internalizează selectiv modelele părinţilor. Spre exemplu, dacă copilul are un tată abuziv, poate invăța prin observație felul său de a fi.
În momentul în care drepturile copilului nu sunt respectate prin diferitele modalități prezentate anterior, el poate dezvolta trauma la momentul respectiv, împreună cu scheme dezadaptative care-l vor urmări și sabota toată viața.
Conform studiilor științifice, traumele pot lua naștere prin patru modalități.
Patru tipuri de experiențe de viață ce duc la dezvoltarea unor scheme dezadaptative:
1. Când din mediul timpuriu al copilului îi lipsește ceva important, cum ar fi dragostea, stabilitatea sau înțelegerea;
2. Când copilul este rănit sau victimizat, emoțional sau fizic (când nevoia de siguranță nu a fost satisfăcută) și dezvoltă scheme care reflectă pericol, amenințare sau durere;
3. Când copilul este supraprotejat, subjugat sau nu i se oferă suport și ghidaj, consecința fiind insuficiența de libertate sau autonomie;
4. Când copilul se identifică selectiv cu gândurile, sentimentele, experiențele și comportamentele unui adult influent, cum ar fi un părinte. Copiii învață de la părinți tot ce pot, indiferent că e bine sau rău. Dacă adultul este o persoană sănătoasă, un model pozitiv pentru copil, tânărul ar avea numai de câștigat de pe urma interacționării cu adultul respectiv.
Problema apare când copilul crește într-o familie cu părinți nesănătoși emoțional, ce servesc drept exemplu negativ copilului. Astfel, dacă aceștia critică, sunt dominanți și reci, nu au încredere în copil și îl fac să se simtă josnic, devalorizându-l, acesta va prelua modelul de la părinții lui și va dezvolta o personalitate conformă cu a lor.
Toate aceste lucruri se întâmplă în copilărie, în trecut. Hai să vedem cum traumele îți sabotează prezentul.
Tiparele repetitive din viața ta
Ți s-a întâmplat să ieși din relații dezamăgit de foștii parteneri, pentru ca următoarea persoană să fie exact ca și ei? Investești săptămâni, luni și ani de zile în oameni care se dovedesc a fi nepotriviți pentru tine, crezi că ți-ai învățat lecția și că de data aceasta vei avea o relație sănătoasă cu o altă persoană. Dar nu după mult timp, îți dai seama că și ea e exact ca restul.
Pare un blestem. Treci prin aceleași tipare din nou și din nou, ajungând să îți pierzi speranța în a cunoaște și trăi Marea Iubire. Motivul?
Exact. Capcanele mentale/ schemele dezadaptative pe care le ai. Dacă tu ai o traumă, ea se va active de fiecare data când dai de un context similar celui din trecutul unde ea s-a format.
Astfel, dacă trauma s-a format în contextul unui abuz, schema se va reactiva când întâlnești un partener abuziv datorită sentimentului de familiaritate. Astfel, se creează o atracție nesănătoasă între tine și persoana respectivă.
Schemele ne determină să asistăm și să ne amintim informații care sunt în concordanță cu schema și ne atrag comportamental la evenimente și medii familiare. Astfel ele cresc în credibilitate și intensitate. Te vei comporta exact ca în trecut și vei atrage același tip de dramă și nefericire în viața ta.
Schemele neadaptative timpurii devin disfuncționale deoarece ne determină să menținem anumite tipuri de atașamente, relații sau medii toxice pentru noi. Totodată, ne determină să percepem situațiile ca fiind toxice / amenințătoare chiar și atunci când acestea nu sunt așa.
Concluzie
Drepturile copilului, din punct de vedere psihologic, sunt reprezentate de nevoile sale emoționale (protecție, suport și îndrumare, autonomie, limite realiste etc.) Dacă aceste nevoi emoționale sunt îndeplinite, ele vor avea drept rezultat un copil fericit și un viitor adult sănătos emoțional. În caz contrar, vor apărea traumele care-i vor sabota viața la vârsta adultă.
Oamenii sunt atraşi de evenimente care amorsează schemele iar acestea sunt considerate adevăruri de necontestat pentru persoana în cauză. Orice lucru ai spune care să dovedească falsitatea traumei, persoana care a suferit trauma va nega cu vehemență argumentele respective.
Drepturile copilului, odată nerespectate, vor duce la formarea schemelor nesănătoase, iar personalitatea și sănătatea sa mentală vor avea de suferit. În această serie de articole am explicat atât teoretic cât și practic întregul proces terapeutic.
Tu ce drepturi crezi că ți-au fost încălcate când erai copil și au efecte negative asupra ta în prezent?
Lucian Pușcașu
***Dacă nu ai timp de citit, acest articol poate fi parcus și în format video pe YouTube.***
* Dacă ți-a plăcut acest articol, abonează-te la newsletter pentru a primi săptămânal informații suplimentare prin e-mail. Totodată, nu uită să acorzi un Share acestor randuri pentru a vedea și prietenii tăi ceea ce citești, un Like paginii de Facebook, precum și un Follow pe Instagram, pentru a rămâne în contact cu viitoarele postări de pe blog. În cele din urmă, materialele psihoeducaționale sunt livrate și în format video, prin platforma YouTube. Așadar, te invit să ne vedem și acolo, abonându-te la canal.*
#dezvoltarepersonală #psihologie #psiholog #psihoterapie #psihoterapeut #semped #sănătateemoțională #sănătatemintală #psihoeducație #psihologiepozitivă #dezvoltareprofesională #blogger
Salut! Drepturi incalcate in copilarie: ce constientizez eu: dreptul de a fi eu insami, de a decide pt mine, de a vedea lucrurile asa cum sunt. Dreptul de afectiune, intelegere si i credere, chiar.Da, incredere in mine din partea lor si implicit de aici increderea mea in mine. Dreptul de a alege liber si de a hotari. Dreptul de a ma bucura.
Daca iti dai seama de consecintele incalcarii acestor drepturi, deja ai jumatate din solutie pentru a rezolva problema. Exemplu: poate lipsa de afectiune si incredere ne-a facut sa ne conectam mult mai greu cu alti oameni.