Sari la conținut
Home » Blog » Istoria filosofiei stoice. Cum s-a nascut filosofia ce vindecă suflete

Istoria filosofiei stoice. Cum s-a nascut filosofia ce vindecă suflete

istoria filosofiei

Istoria filosofiei stoice

Stoicismul este o școală filosofică antică fondată în Atena de Zeno din Citium în jurul anului 300 î.Hr. Filosofia stoică a avut un impact semnificativ asupra gândirii antice și a continuat să influențeze filosofia și practicile de viață până în prezent.

Principalii trei filosofi stoici fondatori sunt Zenon din Citium, Cleanthe și Chrysipp. Ei au pus baza ideilor stoice, dezvoltând concepte precum raționalitatea, virtutea și acceptarea controlului asupra lucrurilor pe care le putem controla. Stoicismul pune un accent deosebit pe etică și moralitate, adică pe a fi persoane mai bune.

Printre alți filosofi stoici notabili se numără Seneca, Epictet și Marcus Aurelius. Lucrări precum „Scrisorile către Lucilius” de Seneca, „Discursuri” de Epictet și „Meditații” de Marcus Aurelius sunt texte cheie în literatura stoică.

Izvoarele istorice și istoria filosofiei ne arată că Stoicismul a fost adoptat de numeroși lideri romani, inclusiv împărați, și a avut un impact semnificativ asupra dezvoltării gândirii etice în cultura occidentală.

În timpurile actuale, Stoicismul a cunoscut o reînviere, atrăgând atenția oamenilor de știință, liderilor de afaceri și căutătorilor de sens, devenind o sursă de inspirație pentru abordarea practică a vieții și a dificultăților.

Istoria filosofiei și istoria fondatorului

Zeno din Citium (circa 334 î.Hr. – 262 î.Hr.) a fost fondatorul școlii filosofice stoice. El s-a născut în Citium, o colonie grecească situată pe insula Cipru, iar istoria sa e chiar mai interesantă decât istoria filosofiei stoice, din multe puncta de vedere.

Zeno era comerciant de vopsele, iar în timp ce transporta cu corabia o cantitate enormă de vopsea, corabia s-a scufundat și toată vopseaua s-a risipit în apele mării, dar Zeno a supraviețuit. În loc să aibă o criză existențială pentru că munca sa de o viață a fost risipită, Zeno a decis să fie și mai determinat în alegerile sale filosofice și a căutat înțelepciune în filosofie.

Legenda din istoria filosofiei spune că Zeno a citit lucrările lui Socrate și a fost atras de ideile sale, astfel încât a călătorit la Atena pentru a studia filosofia. El a fost influențat puternic de filosofii cirenaici, megarici și ciniști înainte de a-și dezvolta propria sa școală filosofică, Stoicismul.

Istoria filosofiei Stoice – cum a luat naștere

Zeno a predat într-o construcție pictată numită “Stoa Poikile”, care în traducere înseamnă (Piață Pictată/ Porticul pictat). Cei ce studiau în Stoa Poikile au fost numiți astfel “Oamenii din Stoa” sau stoici pe scurt. De aici și numele școlii – Stoicismul.

El a pus baza principiilor acestei noi filosofii, inclusiv ideile că virtutea este singurul bun adevărat, că oamenii ar trebui să accepte evenimentele pe care nu le pot controla și că raționalitatea ar trebui să îndrume acțiunile umane.

Despre viața personală a lui Zeno, nu avem multe informații concrete, totuși am scris un articol chiar aici, baza pe cât se știe. Învățăturile sale au fost continuate de discipolii săi, Cleanthe și Chrysipp, și au rămas o influență semnificativă în istoria filosofiei și chiar în istoria filosofiei generale.

Istoria filosofiei stoice nu pleacă de la Zeno

Zenon nu a inventat stoicismul de la zero. Urma o cale deja începută de doi dintre cei mai mari gânditori din lumea occidentală, Heraclit și Socrate. Zenon este Tatăl școlii stoice, iar Heraclit și Socrate pot fi numiți, pe bună dreptate, bunicii ei.

Filosofia în general a luat un avânt după Socrate. Eleveii săi au întemeiat fiecare școli filosofice de gândire. Platon a întemeiat Academia, scoala cirenaică a fost întemeiată de Aristip, cea megarică de Euclid, iar școala cinică a fost a lui Antistene.

Secretul succesului lui Socrate în a promova filosofia a constat în faptul că a mutat focusul de pe studiul fizicii și fenomenelor naturii, ceea ce am numi astăzi știință, pe om și condiția umană, ceea ce era mult mai interesant pentru majoritatea oamenilor. Astfel că noua abordare a filosofiei, ce socratică și-a propus să descopere sufletul omenesc.

Socrate a făcut speculații cu privire la viață dar a și integrat presupunerile sale în propriul stil de a fi. Trăia ceea ce predica, mai simplu spus, iar asta îi oferea și mai multă credibilitate.

Prin urmare, elevii săi au mers fie într-o direcție, cum este Platon care a abordat teoria filosofică, fie în cealaltă, cum este Antistene care a fost inspirat mai degrabă de chestiunile practice întreprinse de mentorul său. Stoicii sunt undeva la mijloc între, cinici și cirenaici.

Unul a fost atras de teoria despre viață, altul de cum să îți trăiești viața. Iar timpul ne-a demonstrat, din păcate aș spune eu, că filosofia teoretică a câștigat teren și a înflorit în următoarele decenii și milenii, iar cea practică a fost dată uitării.

Din fericire, în timpurile actuale tot mai mulți oameni se orientează spre filosofia practică și o aplică în viața lor, iar acesta e unul dintre motivele majore pentru care eu promovez Stoicismul prin proiectul Semped.

Istoria filosofiei stoice printre alte școli de gândire

Studiind istoria filosofiei generale, putem concluziona că Stoicismul a fost timp de aproape trei decenii una dintre cele patru școli de filosofie din Grecia antică altărui de Liceul fondat de Aristotel, Grădina formată de Epicur și Academia lui Platon.

Având astfel influențe de gândire din mai multe părți, Zeno a îmbinat ce era mai bun din ele și a predat un sistem de gândire format din trei părți: cum funcționează viața (fizica), cum funcționează mintea (logica) și cum să fim ca și oameni, dezvoltându-ne caracterul (etica).

A căutat să le unească pe toate trei, să evidențieze cum au legătură între ele și faptul că, învățându-le, vom deveni mai buni și vom avea o viață mai fericită.

Trei decenii e o performanță extraordinară pentru un curent filosofic deoarece erau multe curente de gândire la acea vreme și era destul de greu să te evidențiezi. Astfel, Stoicismul a fost foarte apreciat în acele timpuri de către romanii care au început să adere la acest sistem filosofic.

Cum a rămas virtutea în istoria filosofiei?

Virtutea era descrisă în diferite feluri, în funcție de școala filosofică ce o definea. Spre exemplu, cinicii insistaseră că virtutea nu putea fi avută fără tăria minții și că puterea minții trebuia asigurată prin practică și antrenament.

În schimb, Platon crezuse că există forțe iraționale la oameni pe care ei trebuie să și le controleze pentru a putea ajunge să facă fapte virtuoase. Dar pentru stoici, așa cum fusese și pentru Socrate, era e o chestiune de înțelepciune, nu de forțe iraționale mistice, iar înțelepciunea era dobândită prin antrenamentul de a gândi corect, ceea ce e valabil și astăzi.

Prin urmare, istoria filosofiei stoice ne spune că virtutea stoică a căpătat patru forme:

– dreptatea, care era orientată către ceilalți oameni și care însemna a oferi fiecăruia ce i se cuvine;

– autocontrolul/ cumpătarea, era preocupată de a lua lucrurile cu măsură, nici prea mult, nici prea puțin;

– curajul, care reprezenta preocuparea despre cum rezistențăm în momentele de cumpănă și cum luăm riscuri;

– și în final, înțelepciunea care înseamnă a gândi și acționa corect.

Astfel, Stoicismul susține că cine trăiește viața virtuos, o va trăi fericit. Fericirea depinde în întregime de ceea ce face omul și de funcționarea minții sale. Dacă judecă corect și vede lucrurile obiectiv, așa cum sunt, el va fi mereu fericit. Nenorocirea îl poate lovi, dar nu-i va dăuna niciodată.

Cum istoria filosofiei stoice a fost redescoperită?

Acest sistem filosofic a fost dat uitării până în perioada Renașterii (perioada secolelor XIV-XVI), unde scrierile omului de stat Seneca, a sclavului Epictet și a împăratului roman Marcus Aurelius au fost redescoperite, studiate și apreciate la adevărata lor valoare. Astfel că scrierile lor au readus stoicismul la rang de cinste. Asta încerc și eu să fac prin aceste articole.

Dacă ești interesat de Zeno și învățăturile sale, am scris un articol în care am detaliat cum și-a pus el amprenta în istoria filosofiei stoice prin învățăturile sale. Articolul e chiar aici: https://www.semped.ro/povestea-omului-care-a-pierdut-totul-zenon-din-citium/

Lucian Pușcașu

* Dacă ți-a plăcut acest articol, abonează-te la newsletter pentru a primi săptămânal informații suplimentare prin e-mail. Totodată, nu uită să acorzi un Share acestor randuri pentru a vedea și prietenii tăi ceea ce citești, un Like paginii de Facebookprecum și un Follow pe Instagram, pentru a rămâne în contact cu viitoarele postări de pe blog. În cele din urmă, materialele psihoeducaționale sunt livrate și în format video, prin platforma YouTube. Așadar, te invit să ne vedem și acolo, abonându-te la canal.*

#dezvoltarepersonală #psihologie #psiholog #psihoterapie #psihoterapeut #semped #sănătateemoțională #sănătatemintală #psihoeducație #psihologiepozitivă #dezvoltareprofesională #blogger

E-BOOK GRATUIT DESCOPERĂ-ȚI VOCAȚIA
Sunt de acord să mă abonez la acest blog.
Dacă îți place acest Blog înscrie-te acum în comunitatea educației emoționale Semped și vei primi informații săptămânale prin e-mail. Totodată vei primi cadou eBook-ul "Descoperă-ți și trăiește-ți Vocația"
Vei primi 2 articole gratuite pe săptămână prin e-mail

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *