Sinele diminuat presupune incapacitatea de a dezvolta o personalitate matură și sănătoasă independentă de personalitatea părinților. Dacă te identifici prea mult cu unul dintre părinții tăi sau nu știi care este identitatea ta, e probabil să ai această capcană mentală.
Sinele diminuat reprezintă o problemă în viața ta de relație. Realitatea exterioară este văzută și trăită nu prin proprii tăi ochi, ci prin cei a părinților tăi. De-a lungul timpului ai fuzionat cu identitatea unui părinte iar acum ai impresia că tu trăiești prin el, sau el prin tine.
În general te comporți fie copilăresc, fie exact ca el. Nu îți cunoști identitatea, valorile sau aspirațiile. Ești doar o copie a unui dintre părinți. Știu, sună tragic și dur, dar dacă te regăsești în aceste rânduri, vreau să conștientizezi problema și să folosești procedeul pe care-l voi descrie în acest articol pentru a te dezvolta și exprima în mod unic de părinții tăi.
Cum se manifestă sinele diminuat
În rutina zilnică, faci totul cu părintele tău. Toate activitățile, hobby-urile, ieșirile și comportamentele tale includ prezența sa. Ceilalți tineri de vârsta ta nu își țin părinții aproape atât de mult timp, iar tu consideri că ești norocos iar ei au o problemă.
Realitatea e alta. Normal e să ai cu părinții tăi un raport sănătos părinte-copil, cu granite și limite realiste. Dacă echilibrul dintre viață socială, profesie, relații, sănătate este prea mult sufocat de prezența părintelui, aceste domenii vor avea de suferit împreună cu tine ca om.
Cum știi că sinele diminuat e capcana ta mentală?
1. Faci mai multe activități cu părintele tău decât de unul singur.
2. La polul opus, te bucuri peste măsură, fie te simți sufocat de relația pe care o ai cu părintele tău.
3. Prietenii tăi ți-au spus deja că ar dori să petreacă timp doar cu tine, independent de prezența părintelui tău.
4. Nu știi cine ești. Te asemeni foarte mult cu părintele tău, iar acum te întrebi dacă tot ceea ce crezi și valorizezi sunt dorințele tale reale sau ale lui.
5. Simți că ai fuzionat cu părintele tău. Nu știi care sunt granițele între identitatea lui și a ta.
Originile capcanei sinelui diminuat
În copilărie părinții îți ofereau atenție și ajutos exclusiv. Nu făceai nimic fără ei și fără îndrumarea lor. Ei au luat și iau în continuare deciziile pentru tine, crezând că asta îți face bine. I-ai spus părintelui tău toate secretele tale și toate problemele, iar el le-a rezolvat singur sau împreună cu tine.
Ai ajuns să îți placă tot cee ace îi place lui. Te-a dus la diferite activități pe care le-ai făcut împreună (dans, cântat, petreceri, cursuri etc). Ești oarecum o extensie a personalității lui și un instrument al propriilor plăceri.
Fără el, te simți confuz și neajutorat. Ai dezvoltat o dependență de prezența sa, chiar și când lucrurile merg bine pentru tine. Dacă părintele nu e prin preajmă, devii anxios.
Sinele diminuat în relațiile de cuplu
Evident, ești atras de persoanele care seamănă cu părintele tău. Ori îți plac partenerii dominanți, care să decidă pentru tine și cu care te poți simți peste măsură de apropiat. Cauți să vezi similaritățile pentru a te identifica cât mai mult cu el.
Tratament pentru sinele diminuat
1. Înțelege cauza care a împiedicat dezvoltarea sinelui. Care sunt acele evenimente în care părinții te-au sufocat cu prezența lor, iar tu nu ai avut ocazia să rezolvi singur problemele sau să înțelegi de unul singur situația prin care treci.
2. Conștientizează sinele diminuat. Înțelege și admite că este o problem dacă te identifici peste măsură cu unul dintre părinți. Problema nu este la alți tineri de vârsta ta că nu au o relație așa de apropiată cu părintele lor cum ai tu.
3. Identifică tiparele distructive. Trebuie să vezi acele activități care îți împiedică dezvoltarea sinelui independent. Poate fi vorba de ieșitul la cumpărături, în oraș, la petreceri, la întâlniri de grup, în practicarea unui sport etc. Toate aceste lucruri trebuie să înceteze sau cel puțin să fie limitate, pentru a-ți rezerva puțin timp și pentru tine.
Nu zic să te rupi de părinții tăi, ci să faci diferite lucruri de unul singur. E ok să ieși la un picnic în familie sau să discutați planuri de viitor, dar de aici și până la a ieși permanent din casă cu el și a-i povesti toate secretele tale, e cale lungă și nesănătoasă.
4. Începe să întrerupi contactul cu părinții tăi. E responsabilitatea ta. Ia-o în propriile mâini. Spune STOP frumos și politicos încercărilor lor de a intra în viața ta: “Știu că mă iubiți, dar acest lucru cred că trebuie să îl rezolv singur/ Știu că vreți să mă ajutați, dar problema asta e a mea și e responsabilitatea mea să o rezolv”.
Poate se vor simți ofensați la început și anxioși, dar perseverează. Cu timpul vor nutri respect și admirație pentru deciziile tale autonome, mature și independente de prezența lor.
5. Construiește-ți propriul fel de a fi, individualizat. E nevoie să faci o listă cu lucrurile care te reprezintă pe tine în mod real, nu pe părinții tăi. Întreabă-te: “ce valorizez cu adevărat? Nu ce valorizează mama sau tata, dar ce îmi doresc eu”. Trebuie să îți identifici adevăratele înclinații și să începi să le externalizezi prin comportamente specifice.
Poate îți place desenul sau vrei altă activitate creativă, ori sportul de un anumit fel, sau ești pasionat de științele umaniste sau chiar de cele reale. Caută ceea ce te reprezintă și lasă-l să iasă afară. Sâmburele de divinitate din tine a fost sufocat prea mult de părinții tăi. Trebuie să-l lași să încolțească.
6. Depune efort pentru a construi relații sănătoase. O relație normală și sănătoasă e compusă din două persoane, nu mai mult. Nu mai include pe părinții tăi în relațiile tale. Ai momente de intimitate cu partenerul care trebuie respectate. Sigur nici lui nu-i convine ca mami sau tati să afle tot ce faceți voi. Păstrați-vă intimitatea și unicitatea în relație.
Sinele diminuat în cele trei stiluri de coping
Stilurile de coping sunt modalități comportamentale ale unei persoane, modalități care vin ca reacție a unei traume emoționale. Mai exact, sunt date de modalitățile de a te comporta în contexte similare celor din trecut care îți activează sinele diminuat.
1. Capitulare: spui părinților absolut orice, fără perdea. Trăiești cu ei la o vârstă adultă.
2. Contraatac: Cauți să nu fii ca părinții săi. E opusul a ceea ce am tot discutat, dar care are origine tot în sinele diminuat. Faci acest lucru datorită emoțiilor negative pricinuite de ei. Probabil că ți-a ajuns să fii sufocat de ei și să fii total opus lor. Intenția pare bună, dar modalitatea sigur e nesănătoasă și nu va rezolva problema.
3. Evitare: Eviți intimitatea și dorești independența. Nu te aproprii de părinții tăi.
Concluzie
Sinele diminuat este personalitatea ta nedezvoltată, rămasă la stadiul de copil. Sinele nedezvoltat îți umbrește evoluția sănătoasă din punct de vedere psihologic. Vei avea impresia la nesfârșit că trăiești viața unuia dintre părinți și că niciodată nu vei atinge apogeul existenței tale.
Dar dacă vei renunța la sinele diminuat, vei reuși să îți găsești propriile înclinații, pasiuni și nevoi personale. Poate cel mai important, vei trăi viața așa cum îți dorești tu, nu condiționat de nimeni din exterior.
Totul începe cu un “STOP” la adresa părinților și rezervarea puținii intimități de care ai nevoie. Fă primul pas spre autoactualizarea ta chiar de astăzi!
Lucian Pușcașu
Dacă nu ai timp de citit, acest articol poate fi parcus și în format video pe YouTube.
* Dacă ți-a plăcut acest articol, abonează-te la newsletter pentru a primi săptămânal informații suplimentare prin e-mail. Totodată, nu uită să acorzi un Share acestor randuri pentru a vedea și prietenii tăi ceea ce citești, un Like paginii de Facebook, precum și un Follow pe Instagram, pentru a rămâne în contact cu viitoarele postări de pe blog. În cele din urmă, materialele psihoeducaționale sunt livrate și în format video, prin platforma YouTube. Așadar, te invit să ne vedem și acolo, abonându-te la canal.*
#dezvoltarepersonală #psihologie #psiholog #psihoterapie #psihoterapeut #semped #sănătateemoțională #sănătatemintală #psihoeducație #psihologiepozitivă #dezvoltareprofesională #blogger