Cum apare stima de sine scăzută?
Prima cauză pentru care ai stima de sine scăzută se poate afla în copilăria ta. Dacă ai avut o copilărie frumoasă, în care nevoile de bază ți-au fost îndeplinite, sunt șanse mari să nu fii în această situație. În caz contrar, e foarte probabil ca stima de sine pe care o ai să fie scăzută.
Când ești copil ai nevoie de acceptare, înțelegere, iubire, încurajare, câteva limitări realiste și căldură din partea părinților tăi. Odată primite, tu, în naivitatea ta de copil, începi să îți formezi imaginea de sine conformă cu aceste nevoi.
Te vei gândi “mami și tati mă acceptă, îmi spun că mă iubesc și că se bucură că mă au. Asta înseamnă că sunt un copil bun, iar ei sunt mândrii de mine.” Așa internalizezi o percepție frumoasă și sănătoasă despre tine care îți va folosi toată viața. Aceste vorbe și nevoi împlinite constituie stima de sine sănătoasă a unui copil, viitor adult.
Dacă scenariul este exact pe dos, vei avea stimă de sine scăzută. În caz că nevoile nu-ți sunt îndeplinite, ți se reproșează lucruri, nu ești încurajat și ți se induce ideea că ceva este greșit cu tine însuți, vei dezvolta o stimă de sine scăzută.
Când ești copil nu ești capabil de gândirea critică și analiza unui adult. Copil fiind crezi că adevărul este tot ceea ce se mănâncă, adică tot ceea ce se află în mediul exterior, mai exact ce spune mama și tata. Cel mai probabil tu nu ești capabil să observi că vorbele lor aspre nu te reprezintă de aceea le crezi și internalizezi oricum.
Astfel, o primă cauză importantă pentru stima de sine scăzută o reprezintă vocea critică a părinților tăi care ți-au spus “Ești prost, incapabil, bun de nimic, care nu va reuși nimic.” Dacă aceste rânduri te-au atins în vreun fel, vreau să știi că îmi pare teribil de rău dacă te simți rău acum, dar vreau să conștientizezi cauza pentru care tu ai acum o stimă de sine scăzută.
Știu că îți vine foarte greu să citești despre asta sau să îți aduci aminte de copilăria ta, dar conștientizarea problemei e primul pas în a o rezolva. Dacă crezi că ai stima de sine scăzută, îți sugerez să citești acest articol în care ți-am expus metodele validate științific prin care poți rezolva această problemă. Dacă nu reușești singur, te îndemn să apelezi la ajutor specializat.
Stima de sine scăzută nu se remediază cu realizări exterioare
Când suntem copii și avem nevoie de protectie, întâmpinăm diferite experiente aversive astfel încat ajungem să învățăm niște asumpții despre oameni și despre viață de forma “oamenii mă vor critica, abuza etc. exact cum o făceau mama și tata”.
De pe urma lor extragem reguli de viață: “Nu voi avea niciodată siguranța, înțelegerea și acceptarea necesară. Lumea e un loc periculos. Trebuie să îmi satisfac eu singur aceste nevoi. Așadar, ce persoană trebuie să devin ca să nu mai ajung să fiu tratat așa”.
De pe urma acestor credințe inconștiente ajungem și la anumite concluzii. Trebuie să fiu în X, Y, Z moduri. Astfel, ne investim viața și valoare personală în domeniile în care credem că dacă am reuși, vom fi în siguranță față de oamenii care ne vor critica, judeca etc.
Astfel, copilul abandonat se agață scai de viitori parteneri în relațiile romantice după credința “trebuie să fiu aproape de el să fiu sigur că nu pleacă, trebuie să îi ofer afecțiune nelimitată, altfel mă va părăsi.”
Copilul criticat va critica și el la rândul său, va deveni narcisist sau va accepta pe orice om așa cum e după credința “E normal să critici/ sunt mai bun decât cred alții că par/ mai bine nu critic pentru că știu cum e să fii criticat.” Cred că ai înțeles ideea.
Dar oare aceste convingeri duc la îndeplinirea nevoilor?
Răspunsul este NU. Dacă ai stima de sine scăzută, trăiești cu ideea iluzorie cum că dacă ai avea succes atunci vei fi în siguranță și oamenii te vor aprecia în sfârșit, sau cel puțin nu te vor mai critica. Realitatea este că niciun succes din lume nu îți garantează asta.
Succesele te fac să te simți bine pe moment, dar nu și pe termen lung. Dacă o persoană spune că te place, te vei simți validat și acceptat pe moment, dar nu știi dacă mâine acea persoană va mai fi în viața ta. Astfel, dacă ai un succes, scazi anxietatea pe moment, dar apoi ea crește la nivelul inițial.
Din contra, lucrurile pot merge și mai rău, Poate ai o asumptie de genul “oamenii mă evită” si o regulă “daca fac totul perfect oamenii mă vor plăcea”. În acest caz, cu cât e mai mare nevoia și motivația, cu atât vei încerca mai tare să îți validezi nevoile si vei fi stresat mai mult pentru că apare întrebarea “ce se întâmplă de nu reușesc cu toate că încerc atât de mult”.
Deci niciodata nu vei atinge un nivel al succesului sau de îndeplinire a nevoilor personale care să te ferească de senzatia de eșec personal. Oricât de mult ai căuta în lumea exterioară să dovedești contrariul a ceea ce e în lumea interioară, nu vei reuși niciodată. Tratezi doar cauza și nu mergi la effect.
Stima de sine scăzută are consecințe
Majoritatea oamenilor au scopuri legate de stima de sine, dar unii o caută mai des decât alţii: cei cu stimă de sine scăzută (instabilă), mai exact. Persoanele cu stimă de sine ridicată urmăresc stima de sine prin dominanţă şi competenţă. Cei cu stima de sine scăzută caută acceptarea din partea oamenilor. Toţi vor să îşi crească stima de sine, dar prin mijloace diferite.
O tendință intuitivă și chiar promovată pe internet este să te folosești de puterea afirmațiilor pozitive. Au și ele rolul lor, dar când vine vorba de stima de sine scăzută, nu aduc niciun beneficiu. Deci nu funcționează afirmațiile de genul: ești inteligent, ești tare, ești minunat etc… Cel mult îți oferă o stare emoțională pozitivă pe moment, dar pe termen lung, stima de sine scăzută nu se schimbă.
Această urmărire obsesivă a stimei de sine prin încercarea de a satisface condiționările nevoilor nesatisfăcute în copilărie poate deveni neobosită, deoarece de fiecare dată avem nevoie de un succes sau de validare și mai mare pentru a atinge sentimentul de încredere de sine, dar care e temporar.
Cum se crește stima de sine ca stare emoțională?
Ea se construieste pe baza domeniilor a ceea ce valorizeaza o persoana (bani, moralitate, profesie etc.) Deci daca am succes într-un domeniu valorizat, stima de sine ca stare crește, Dar ea nu crește daca am succes în alte planuri deoarece nu e valorizat domeniul și nu contribuie la stima de sine.
Dacă avem stima de sine scăzută, noi suntem motivați de auto-validare, de scopul de a crește stima de sine ca stare în acele domenii în care investim valoare, ce le considerăm importante pentru definirea unei persoane, si e diferit de la un om la altul (nu pentru toti succesul familial e la fel de important, spre exemplu)
Creşterea temporară a stimei de sine reduce anxietatea (inclusiv anxietatea faţă de moarte) și creşte emoţiile pozitive. Pe termen lung însă, stima de sine scăzută este asociată cu anxietate ridicată datorită viziunii asupra lumii ca fiind un loc amenințător.
Când și unde își urmăresc oamenii respectul de sine?
Multe situații pot declanșa îndoieli pentru oamenii cu stima de sine scăzută sau pot ridica întrebări cu privire la faptul dacă indeplinesc standarde relevante care-i dovedesc valoare. Sunt trei tipuri de declanșatori situaționali ai urmăririi și aprobării.
a) Acceptarea condiţionată. Dacă aprobarea celor din jur este condiționată de performanțele pe care le are o persoană cu stima de sine scăzută sau de alte calități extrinseci, este probabil ca persoana respectivă să vadă în aceste condiționări o oportunitate de a-și demonstra valoarea personală.
Acest lucru însă nu duce prea departe. Oamenii devin defensivi atunci când primesc aprobarea care se bazează pe performanța lor, mai degrabă decât pe o calitate intrinsecă sau stabilă a sinelui.
b) Mortalitatea. Pericolele mortalității cresc defensivitatea și urmărirea stimei de sine. De exemplu, oamenii poartă mască pentru a se apăra de virusul COVID-19 deoarece acest lucru spune despre ei că sunt persoane sârguincioase. E o modalitate de creștere a stimei de sine. Oamenii cu stima de sine scăzută se pot simți mai amenințați și vor respecta protocoalele pentru a reduce anxietatea de îmbolnăvire și moarte, în primul rând.
c) Identitate devalorizată.Atunci când identitatea unuia este stigmatizată sau devalorizată într-un anumit context, este posibil să fie activate preocupările cu privire la valoarea proprie. Deși aceste preocupări nu duc întotdeauna la o stimă de sine scăzută la persoanele stigmatizate, ele necesită adesea ca cei cu identități devalorizate să se lupte cu sensul devalorizării lor.
Persoana se întreabă dacă e ceva în neregulă cu identitatea ei, sau e stigmatizată din cauza unor factori situaţionali (etnia, emoţiile negative ale celuilalt, cum ar fi gelozia, competitivitatea etc.)
Ce e de făcut dacă ai stima de sine scăzută?
În primul rând, trebuie să conștientizezi nevoia ta de a căuta aprobarea și sentimental valorii personale la alte persoane. E o iluzie să crezi că valoarea ta se află la ei și trebuie demonstrată.
În al doilea rând, e nevoie să găsești cauza din copilărie pentru stima de sine scăzută pe care o ai. Un demers terapeutic ar fi mai mult decât bine venit pentru a eficientiza procesul.
În al treilea rând, trebuie să înlocuiești această nevoie obsesivă cu alternative mai sănătoase cum ar fi conștientizarea faptului că fiecare om are valoare egală cu ceilalți, comportamentele particulare nu te definesc ca persoană, iar binele făcut altora te poate ajuta a-ți forma o părere bună despre tine însuți. Un articol în această direcție găsești chiar aici.
Așadar, vreau să reții că stima de sine scăzută este o convingere eronată cu privire la propria ta persoană. Ea a fost implantată în mintea ta, cel mai probabil, în perioada copilăriei. Ea nu este reală, nu te reprezintă, dar e în interiorul tău și te va sabota la nesfârșit până iei decizia de a schimba acest lucru. Când ai de gând să faci acest pas?
Lucian Pușcașu
***Dacă nu ai timp de citit, acest articol poate fi parcus și în format video pe YouTube.***
* Dacă ți-a plăcut acest articol, abonează-te la newsletter pentru a primi săptămânal informații suplimentare prin e-mail. Totodată, nu uită să acorzi un Share acestor randuri pentru a vedea și prietenii tăi ceea ce citești, un Like paginii de Facebook, precum și un Follow pe Instagram, pentru a rămâne în contact cu viitoarele postări de pe blog. În cele din urmă, materialele psihoeducaționale sunt livrate și în format video, prin platforma YouTube. Așadar, te invit să ne vedem și acolo, abonându-te la canal.*
#dezvoltarepersonală #psihologie #psiholog #psihoterapie #psihoterapeut #semped #sănătateemoțională #sănătatemintală #psihoeducație #psihologiepozitivă #dezvoltareprofesională #blogger